Știri
Știri din categoria Politică

Disputa politică din Parlament riscă să împingă în plan secund implementarea măsurilor UE de securitate antidrone, într-un moment în care Marea Neagră și zona Dunării sunt invocate ca spații cu incidente și amenințări directe, potrivit Digi24. Schimbul de replici dintre USR și AUR a avut loc în timpul dezbaterii unui proiect de hotărâre privind opinia Camerei Deputaților la planul de acțiune al Comisiei Europene pentru securitatea în materie de drone și soluții antidrone.
Dezbaterea s-a tensionat după intervenția deputatei SOS Verginia Vedinaș, care a contestat descrierea Mării Negre ca fiind „cea mai periculoasă din lume”. În acest context, parlamentari USR și AUR au urcat la tribună și s-au atacat reciproc, mutând accentul de pe conținutul tehnic și de securitate al documentului pe acuzații politice.
Pe ordinea de zi s-a aflat proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la „Planul de acțiune privind securitatea în materie de drone și soluții antidrone”, document al Comisiei Europene adresat Parlamentului European și Consiliului. Textul proiectului este disponibil în forma publicată de Camera Deputaților, la linkul către proiectul de Hotărâre.
În intervenția sa, deputatul USR Allen Coliban a invocat situația de securitate din regiune și a afirmat că în Marea Neagră au fost „570 de nave lovite și 40 de marinari morți în 2026”, susținând că sunt „cifre superioare celor din Strâmtoarea Ormuz” și atribuind degradarea situației „agresorului numit Rusia”.
Fosta ministră de Externe Oana Țoiu (USR) a criticat o parte dintre politicienii care se declară „suveraniști”, acuzând lipsa de poziționări publice împotriva Rusiei și legând tema de inviolabilitatea granițelor, inclusiv prin referiri la drone care ar fi explodat la Galați și la atacuri în zona Mării Negre, inclusiv în apele teritoriale și pe Dunăre.
Replica liderului AUR, George Simion, a mutat disputa către acuzații legate de guvernare și numiri în sistemul diplomatic, dar și către industria de apărare. Simion a susținut că „industria de apărare românească” ar fi ajuns „praf” și a atacat referirile la „SAFE”, pe care l-a asociat cu „corupție”, invocând inclusiv Uzina Mecanică Sadu și numele Viorel Salvador Caragea (administrator special, potrivit textului Digi24). Tot el a acuzat că banii ar fi fost trimiși „la Rheinmetall în Germania”.
Țoiu a revenit cu o replică la adresa lui Simion, afirmând că acesta ar fi „făcut de râs” România în deplasări externe și apărând corpul diplomatic. În același timp, a susținut că USR este o „forță politică reformistă” și a acuzat AUR că evită să critice „rețele corupte”, făcând „opoziție tot opoziției”.
Schimbul de acuzații arată cât de ușor poate fi politizată o temă cu componentă tehnică și de securitate – apărarea antidrone – chiar în cadrul unei dezbateri formale despre poziția Camerei Deputaților față de un plan al Comisiei Europene. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul sau efectele concrete ale hotărârii, rămâne neclar ce pași urmează procedural și ce impact imediat va avea votul asupra implementării măsurilor la nivel național.
Recomandate

AUR scade sub 35%, iar PSD recuperează teren după instalarea noului Guvern , potrivit datelor din Barometrul Informat.ro – INSCOP Research prezentate de Digi24 . Mișcarea schimbă raportul de forțe din opoziție și sugerează un efect politic imediat al încheierii crizei guvernamentale asupra intenției de vot. În scenariul principal al sondajului (raportat la respondenții care au indicat un partid din listă, indiferent dacă spun că merg sigur la vot), AUR este creditat cu 34,6%, în scădere față de 39,7% în septembrie 2026. În același timp, PSD urcă la 24,6% (de la 18,7% în septembrie), iar PNL și USR sunt la 15,1%, respectiv 11,9%. Cum arată ierarhia partidelor în scenariul de bază Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă (72% din eșantion), distribuția este: AUR: 34,6% PSD: 24,6% PNL: 15,1% USR: 11,9% UDMR: 3,9% SENS: 3% SOS România: 2,1% POT: 1,8% Independent: 1,6% Alt partid: 1,3% În varianta restrânsă la cei care declară că ar merge „sigur” la vot (48,6% din eșantion), AUR rămâne pe primul loc cu 34,1%, urmat de PSD (21,2%), PNL (16,4%) și USR (14,7%). Restul formațiunilor rămân sub praguri mici: UDMR 4,5%, SENS 3,6%, SOS România 1,9%, POT 1,4%, independent 1,2% și alt partid 1,0%. Scenariul unei alianțe PNL–USR: competiție strânsă pentru locul doi Sondajul testează și un scenariu ipotetic de alianță între PNL, USR și alte formațiuni. În acest caz, raportat la cei care au exprimat o opțiune (76,9% din eșantion), AUR ar avea 35,7%, alianța PNL–USR 28,2%, iar PSD 23%. Dacă sunt luați în calcul doar respondenții care spun că ar merge sigur la vot (51,3% din eșantion), AUR ar fi la 35%, alianța PNL–USR la 32,1%, iar PSD la 20,9%. Explicația INSCOP: efectul „primei luni” la guvernare și transferuri de vot Remus Ștefureac , director INSCOP Research, pune scăderea AUR și creșterea PSD în legătură cu încheierea crizei politice și formarea noului Guvern, arătând că AUR pierde „pentru prima dată în ultimele 18 luni” aproximativ 5 puncte procentuale, iar PSD ar recupera o parte dintre votanții pierduți anterior în favoarea AUR. „Creșterea PSD poate avea legătură și cu plusul de susținere pe care îl înregistrează, în prima lună, orice partid care se instalează la guvernare, mai ales după o perioadă foarte lungă de criză care a produs nemulțumiri profunde în societate.” În același comentariu, Ștefureac notează că intenția de vot pentru o alianță PNL–USR, testată „în premieră” în acest barometru, indică un potențial ridicat, care ar putea stimula și „formule de coagulare alternative” în opoziție. Metodologie Sondajul Barometrul Informat.ro – INSCOP Research a fost realizat de INSCOP Research la solicitarea platformei Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group. Datele au fost culese în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026, pe un eșantion de 1.197 persoane (metodă mixed-mode secvențial CATI–CAWI). Eroarea maximă admisă este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%. [...]

AUR își schimbă arhitectura internă pe zona de mobilizare politică a femeilor , după ce deputatul Lidia Vadim Tudor a fost aleasă președinte al Organizației de Femei a partidului, potrivit Digi24 . Decizia a fost luată duminică, în cadrul Congresului Național al Femeilor AUR, organizat la Palatul Parlamentului . Numirea vine cu obiective operaționale explicite pentru noua conducere: consolidarea organizațiilor teritoriale, creșterea implicării femeilor în viața politică și promovarea valorilor conservatoare, a familiei și a identității naționale, conform informațiilor prezentate în articol. Ce rol își asumă noua conducere În mesajul transmis la eveniment, Lidia Vadim Tudor a vorbit despre unitate și responsabilitate, într-un comunicat al partidului. Ea a insistat asupra ideii de echipă și asupra creșterii ponderii femeilor în deciziile politice. „Aceasta nu este victoria mea, ci victoria noastră, a tuturor femeilor care cred că pot schimba lucrurile în bine! Cred cu tărie că femeile au o forță extraordinară. Avem curajul de a lupta, puterea de a construi și sensibilitatea de a înțelege ceea ce contează cu adevărat.” „Îmi doresc să fim o echipă unită, în care fiecare femeie să fie ascultată, respectată și apreciată. (...) De astăzi, responsabilitatea este a mea, dar puterea este a noastră! Dumnezeu să ne ajute și să binecuvânteze România!” Contextul deciziei Alegerea a avut loc la Congresul Național al Femeilor AUR, desfășurat la Palatul Parlamentului. Articolul notează că mesajele au fost transmise „conform unui comunicat al partidului”, ceea ce înseamnă că detaliile despre planul de implementare și calendarul intern nu sunt prezentate în material. Pentru context, Digi24 trimite și la un articol separat despre conducerea AUR București și șefii organizațiilor de sector: „Cine este noul președinte al AUR Bucureşti. Au fost aleși și șefii organizațiilor de sector”. [...]

Ilie Bolojan contestă „gaura din buget” invocată de PSD și susține că nu au existat facturi întârziate la plată în mod premeditat , într-un mesaj care mută disputa politică în zona credibilității datelor fiscale și a continuității investițiilor publice, potrivit Digi24 . Președintele PNL a afirmat, marți seară, că PSD este obișnuit să „rostogolească” promisiunile și să le amâne, „în speranța că vor fi uitate”, avertizând că o astfel de abordare poate genera un „vot penalizator puternic”. Declarațiile au fost făcute la Digi24, în contextul discuțiilor despre măsuri guvernamentale și tensiunile dintre partide. Disputa pe „gaura din buget” și facturile neplătite Întrebat despre „gaura din buget” reclamată de PSD, Bolojan a numit tema „prima fumigenă a guvernării – greaua moștenire” și a susținut că, „în termeni reali”, nu au existat facturi întârziate la plată în mod deliberat. El a dat ca exemplu situația de la Ministerul Dezvoltării, unde ar fi existat facturi neplătite dintr-un motiv procedural: după demiterea guvernului, nu s-a mai putut face rectificarea bugetară pentru a muta fonduri între capitole. În acest context, Bolojan a menționat suma de 1,4 miliarde blocată la un capitol bugetar, în timp ce în altul existau facturi emise și neplătite. Totodată, liderul PNL a susținut că guvernul pe care l-a condus „a încheiat PNRR ”, a avut „un record de investiții” și a lăsat „o traiectorie fiscală” care ar duce către „ținta de deficit”. Semnal către mediul economic: listarea companiilor de stat Bolojan a criticat PSD și pe tema listării unor pachete din companiile de stat (listarea înseamnă vânzarea de acțiuni pe bursă), acuzând o schimbare de poziție: după ce ar fi atacat anterior intenția de listare, actualul guvern PSD ar fi anunțat că vede o soluție în această direcție. Ce spune PNL despre măsurile guvernului În același timp, Bolojan a afirmat că PNL nu va bloca inițiativele guvernului dacă acestea sunt „lucruri bune”, argumentând că important este efectul măsurilor, nu cine le propune. O parte dintre declarațiile sale sunt redate și de Agerpres, fără elemente suplimentare față de pasajele citate de Digi24 în materialul publicat. [...]

Hubert Thuma cere declanșarea alegerilor interne în PNL, de jos în sus, înaintea unui Congres care să aleagă președintele partidului , poziționându-se explicit în favoarea lui Alin Tișe pentru șefia formațiunii, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională pentru partid: resetarea conducerilor locale și județene ca etapă prealabilă unei competiții interne la vârf, cu un mandat susținut prin voturi „în spate”. Președintele Consiliului Județean Ilfov a spus că alegerile ar trebui organizate „în toate organizațiile PNL din țară”, în ordinea: organizații locale, filiale județene, apoi Congres. El a anunțat că îl susține pe Alin Tișe la președinția PNL, argumentând că se regăsește în „viziunea” acestuia. Calendarul propus: locale, județe, apoi Congres În mesajul publicat pe Facebook și citat de Antena 3, Thuma descrie o succesiune de pași care ar urma să ducă la alegerea conducerii centrale: alegeri în organizațiile locale; alegeri în filialele județene; Congres, unde delegații vin cu votul colegilor. „E timpul pentru alegeri interne în toate organizațiile PNL din țară, de jos în sus: întâi organizațiile locale, apoi filialele județene și, la final, congresul.” De ce îl susține pe Alin Tișe Thuma își motivează sprijinul printr-un set de principii pe care spune că ar trebui să definească PNL, între care: partid de dreapta cu valori creștine și conservatoare, reprezentarea clasei de mijloc și a antreprenorilor, legitimitate obținută prin vot și rezultate, precum și capacitatea partidului de a-și stabili singur direcția. În același mesaj, el invocă și experiența administrativă a lui Alin Tișe, menționând că acesta este la al patrulea mandat la conducerea Consiliului Județean Cluj. Ce urmează Din informațiile prezentate, Thuma indică drept pas necesar organizarea alegerilor interne la nivel național, urmate de Congresul PNL în care să fie ales președintele partidului. Antena 3 nu menționează un calendar concret sau o dată pentru aceste etape. [...]

UDMR avertizează că va folosi inclusiv moțiunea de cenzură pentru a bloca o reformă administrativ-teritorială adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului , pe fondul discuțiilor publice despre comasări care ar putea schimba configurația județelor și a localităților cu populație maghiară, potrivit Digi24 . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , spune că formațiunea nu contestă ideea unei reforme, dar respinge varianta în care aceasta ar fi împinsă rapid prin Parlament, fără un proiect concret și fără o negociere mai largă. Miza, în lectura UDMR, este atât procedura legislativă (asumarea răspunderii), cât și efectele potențiale asupra reprezentării și ponderii etnice în anumite unități administrativ-teritoriale. Ce instrumente parlamentare ia în calcul UDMR Csoma Botond afirmă că UDMR „se gândește la toate mijloacele parlamentare” pentru a opri demersul dacă Guvernul ar alege să adopte reforma prin asumarea răspunderii, menționând explicit posibilitatea unei moțiuni de cenzură. „Ne gândim la toate mijloacele parlamentare pe care le putem uza ca să stopăm acest demers. Să nu se facă prin angajarea răspunderii”. În același timp, el precizează că, până la momentul declarațiilor, nu a văzut un proiect elaborat și pune sub semnul întrebării utilitatea discuției despre o moțiune în absența unui text concret. De ce contează: risc de blocaj politic și incertitudine pentru administrația locală Din perspectiva impactului de reglementare, o reformă administrativ-teritorială adoptată prin asumarea răspunderii ar accelera procesul legislativ, dar ar crește probabilitatea unei confruntări parlamentare cu efecte directe asupra stabilității guvernamentale (prin moțiune de cenzură). În paralel, discuțiile publice despre praguri numerice și comasări, fără un proiect, alimentează incertitudinea pentru primării și consilii județene. Potrivit materialului, reforma „ar urma să afecteze 30 de primari UDMR și 50 de primării din localitățile cu un număr mare de maghiari”. Argumentul UDMR: reformă „complexă” și angajamente internaționale Csoma Botond susține că reforma trebuie discutată „cu toată clasa politică” și cu specialiști, nu redusă la „o regulă numerică”. El dă exemplul Poloniei, unde ar fi fost luate în calcul particularități istorice, geografice și etnice, și afirmă că UDMR consideră actualul sistem administrativ „învechit”, fiind creat în 1968. În plus, liderul deputaților UDMR invocă angajamentele internaționale ale României, inclusiv convenția-cadru privind protecția minorităților naționale (Consiliul Europei) , menționând articolul 16, care ar limita modificările dacă acestea ar ajunge „în detrimentul” unei comunități naționale sub aspectul ponderii etnice. Întrebat despre scenariul vehiculat în presa maghiară, el admite că, în cazul unei comasări „în acest sens”, județe cu majoritate etnică maghiară „ar putea să dispară”. Ce urmează UDMR condiționează discuția de existența unui proiect și de un proces de consultare mai larg. În lipsa acestora, formațiunea transmite că va încerca să blocheze adoptarea prin asumarea răspunderii, inclusiv prin instrumente care pot declanșa o criză politică în Parlament. [...]

Excluderea șefei diplomației UE, Kaja Kallas , din echipa care negociază în numele Europei riscă să slăbească rolul instituțiilor comunitare în discuțiile de pace pentru Ucraina , într-un moment în care statele membre cer „o singură voce” și un mandat comun, potrivit Politico . Kallas încearcă să-și contureze un rol în negocierile intermediate de SUA între Rusia și Ucraina, invocând tratatele UE care o plasează în poziția de principal responsabil pentru politica externă a blocului. Ea a spus că este pregătită să facă „și acest job” al negocierii și a insistat că, în UE, „statul de drept” înseamnă respectarea tratatelor. Decizia politică luată la nivelul liderilor UE a mers însă în altă direcție. Președintele Consiliului European , António Costa, a anunțat la Dublin că echipa de negociere va include consilieri de securitate națională din Franța, Germania, Polonia, Italia și Regatul Unit, plus reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Consiliului. Kallas nu a fost inclusă. Statele membre cer mandat și proceduri, nu „27 de microfoane” Nemulțumirea față de formula aleasă a fost exprimată public de miniștrii de externe ai Spaniei și Lituaniei. Ministrul lituanian Kęstutis Budrys a rezumat miza instituțională: „Europa are nevoie de o singură voce. Nu putem vorbi cu 27 de microfoane.” În acest context, Kallas a spus după reuniunea miniștrilor de externe de la Bruxelles că multe capitale nu vor doar informări ulterioare („debrief”), ci implicare directă în discuții. Tot ea a indicat că miniștrii au pregătit un set de „cerințe maxime” – un document care ar stabili concesiile pe care Rusia ar trebui să le facă înainte ca negocierile să poată continua. Un oficial UE a declarat că miniștrii vor lucra în următoarele săptămâni la rafinarea acestor cerințe, pentru a redacta un mandat de negociere al Europei înaintea următoarei runde de discuții, programată la Abu Dhabi. De ce este împinsă diplomația clasică în plan secund În interiorul UE, explicațiile pentru marginalizarea lui Kallas diferă. Unii diplomați indică drept factor criticile ei la adresa administrației președintelui american Donald Trump. Alții susțin că echipa a fost gândită deliberat la nivelul consilierilor de securitate națională, care raportează direct liderilor, într-un model care se vede și în absența secretarului de stat american Marco Rubio din rundele recente. Un oficial național implicat în discuțiile cu Rusia a spus că Kallas ar fi fost „prea divizivă” pentru a fi inclusă. În schimb, doi diplomați UE au descris situația ca parte a unei tendințe mai largi: dosarele internaționale trec tot mai mult de la miniștri de externe la șefi de guvern și președinți. Tensiuni între instituțiile UE: cine controlează politica externă Politico notează că disputa privind mandatul pentru Ucraina se suprapune peste o competiție mai amplă între instituțiile UE pentru controlul politicii externe. În paralel cu dosarul ucrainean, Comisia condusă de Ursula von der Leyen ar fi preluat în mare măsură gestionarea relațiilor UE–Israel, duplicând un departament care ținea anterior de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), instituția din subordinea șefei diplomației UE. În plus, este menționat un demers franco-german de reformare a SEAE, inclusiv printr-o posibilă integrare mai strânsă cu Comisia, pe care unii oficiali o văd ca pe o încercare de a aduce funcția de „șef al diplomației” sub controlul executivului european. La nivelul negocierilor, argumentul celor implicați rămâne pragmatic: discuțiile se poartă între consilieri de securitate națională, nu între „grei” ai politicii externe. Ei invocă inclusiv absența ministrului rus de externe Serghei Lavrov din rundele recente. Pe fond, chiar și perspectiva includerii europenilor rămâne incertă: deși emisari americani au spus săptămâna trecută că Rusia ar fi deschisă participării Europei, Kremlinul a transmis luni că nu s-a ajuns la niciun acord în acest sens, potrivit Reuters. [...]