Știri
Știri din categoria Politică

AUR scade sub 35%, iar PSD recuperează teren după instalarea noului Guvern, potrivit datelor din Barometrul Informat.ro – INSCOP Research prezentate de Digi24. Mișcarea schimbă raportul de forțe din opoziție și sugerează un efect politic imediat al încheierii crizei guvernamentale asupra intenției de vot.
În scenariul principal al sondajului (raportat la respondenții care au indicat un partid din listă, indiferent dacă spun că merg sigur la vot), AUR este creditat cu 34,6%, în scădere față de 39,7% în septembrie 2026. În același timp, PSD urcă la 24,6% (de la 18,7% în septembrie), iar PNL și USR sunt la 15,1%, respectiv 11,9%.
Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă (72% din eșantion), distribuția este:
În varianta restrânsă la cei care declară că ar merge „sigur” la vot (48,6% din eșantion), AUR rămâne pe primul loc cu 34,1%, urmat de PSD (21,2%), PNL (16,4%) și USR (14,7%). Restul formațiunilor rămân sub praguri mici: UDMR 4,5%, SENS 3,6%, SOS România 1,9%, POT 1,4%, independent 1,2% și alt partid 1,0%.
Sondajul testează și un scenariu ipotetic de alianță între PNL, USR și alte formațiuni. În acest caz, raportat la cei care au exprimat o opțiune (76,9% din eșantion), AUR ar avea 35,7%, alianța PNL–USR 28,2%, iar PSD 23%.
Dacă sunt luați în calcul doar respondenții care spun că ar merge sigur la vot (51,3% din eșantion), AUR ar fi la 35%, alianța PNL–USR la 32,1%, iar PSD la 20,9%.
Remus Ștefureac, director INSCOP Research, pune scăderea AUR și creșterea PSD în legătură cu încheierea crizei politice și formarea noului Guvern, arătând că AUR pierde „pentru prima dată în ultimele 18 luni” aproximativ 5 puncte procentuale, iar PSD ar recupera o parte dintre votanții pierduți anterior în favoarea AUR.
„Creșterea PSD poate avea legătură și cu plusul de susținere pe care îl înregistrează, în prima lună, orice partid care se instalează la guvernare, mai ales după o perioadă foarte lungă de criză care a produs nemulțumiri profunde în societate.”
În același comentariu, Ștefureac notează că intenția de vot pentru o alianță PNL–USR, testată „în premieră” în acest barometru, indică un potențial ridicat, care ar putea stimula și „formule de coagulare alternative” în opoziție.
Sondajul Barometrul Informat.ro – INSCOP Research a fost realizat de INSCOP Research la solicitarea platformei Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group. Datele au fost culese în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026, pe un eșantion de 1.197 persoane (metodă mixed-mode secvențial CATI–CAWI). Eroarea maximă admisă este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%.
Recomandate

PSD ridică miza reformei administrative până la riscul ruperii coaliției , după ce UDMR a avertizat că va „reacționa dur” dacă reorganizarea administrativ-teritorială afectează drepturile comunității maghiare, potrivit Digi24 . Într-o ședință internă a PSD, președintele partidului, Sorin Grindeanu , le-ar fi transmis colegilor că reforma administrativă „se aplică în întreaga țară”, nu doar în localitățile românești, și că „nu pot fi două reguli”, „în care unii să fie speciali”, conform surselor citate de publicație. Mesajul vine în contextul discuțiilor despre comasare în cadrul reformei. Grindeanu ar fi insistat că trebuie respectate „toate principiile și drepturile minorităților”, însă regulile trebuie să fie aceleași „și la Olt și la Botoșani și la Harghita și Covasna”. Totodată, liderul PSD ar fi spus că UDMR poate depune chiar o moțiune și că „ar fi o onoare să pice Guvernul, pentru că unii nu au vrut să facă cea mai importantă reformă din istoria României”, potrivit acelorași surse. Avertismentul UDMR și condiția referendumurilor Președintele UDMR, Kelemen Hunor , a declarat despre reforma administrativ-teritorială anunțată de PSD că, dacă aceasta „nu simplifică administrația” și „lezează drepturile” comunităților maghiare, atunci este „o reformă proastă” și formațiunea va lua măsuri „cu toate mijloacele de care dispune”. În plus, UDMR susține în continuare ca fuziunea să fie decisă prin referendum în fiecare localitate afectată. Mesajul PSD: presiune politică și cost electoral invocat În aceeași ședință, europarlamentarul PSD Dragoș Benea, coordonatorul partidului pentru reforma administrativă, a vorbit despre „pozițiile abrupte ale UDMR” și a avertizat, potrivit sursei, că dacă PSD ajunge să „ceară voie de la UDMR” pentru reformă, „atunci AUR va ajunge la 60%”. Miza imediată este una de stabilitate guvernamentală: schimbul de poziții arată că reforma administrativă riscă să devină un punct de ruptură în coaliție, în condițiile în care UDMR leagă sprijinul de garanții privind drepturile minorităților și de organizarea de referendumuri la nivel local. [...]

Disputa din PSD pe efectele fiscale ale Guvernului Bolojan se adâncește , după ce primarul Sectorului 3, Robert Negoiță , a respins public teza liderului partidului, Sorin Grindeanu, potrivit căreia majorările de taxe ar fi „sărăcit” românii, relatează Digi24 . Miza politică este una cu impact economic: cum își asumă PSD costurile sociale ale reformelor fiscale și cine controlează narațiunea despre nivelul de trai. Negoiță a fost întrebat, la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, dacă se consideră mai sărac după majorările de taxe. Răspunsul a fost negativ, iar edilul a argumentat că majorarea TVA nu echivalează automat cu „sărăcirea” populației. „Nu. O reformă înseamnă și suferință. Cu toții plătim TVA-ul. Dumneavoastră nu plătiți TVA-ul de 21% acolo unde era 19% și, în anumite situații, era chiar 9% sau chiar 5%? Acum îl plătim cu toții 21%. Asta nu înseamnă că ne-a sărăcit”, a declarat Robert Negoiță. Ulterior, Negoiță a insistat asupra formulării, spunând că folosește termenii cu precizie și că, în cazul său, nu se poate vorbi despre „sărăcire”. „Am proprietatea termenilor, știu ce înseamnă a sărăci. Doamne ajută! Nu e cazul, nu”, a mai spus primarul Sectorului 3. Contextul: acuzațiile lui Grindeanu despre „austeritate” și criză Poziția lui Negoiță vine după ce Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că ar fi „sacrificat economia” și ar fi „adâncit criza”, susținând că măsurile de austeritate ar fi transferat costurile către populație și companii. „A sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul. Doar a sacrificat economia şi a adâncit criza”, a afirmat Grindeanu, conform aceleiași surse. Grindeanu a invocat și o serie de repere despre situația bugetară, între care „peste 30 de miliarde de lei” în facturi neachitate și faptul că România ar avea „cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană”, cu trimiteri la INS, BNR, Eurostat și Comisia Europeană. Replica lui Bolojan: deficitul și evaluările agențiilor de rating În materialul Digi24 este redată și reacția lui Ilie Bolojan, care îl acuză pe Grindeanu că ar confunda „deficitul de etapă” cu deficitul de la finalul anului și că și-ar „fabrica scuze pentru un eșec”. Bolojan invocă estimările agențiilor de rating pentru deficitele totale ale României în 2026: Moody’s – 5,8% din PIB Fitch – 5,9% Standard & Poor’s – 6,2% De ce contează Schimbul de replici arată o fractură de mesaj în interiorul PSD pe tema costurilor reformelor fiscale (în special TVA) și a modului în care acestea sunt traduse politic în „nivel de trai”. Pentru mediul economic, disputa este relevantă deoarece semnalează presiune politică pe direcția politicilor bugetare și pe interpretarea publică a indicatorilor de deficit, într-un moment în care credibilitatea fiscală este strâns legată de evaluările agențiilor de rating. [...]

Negocierile pentru fuziunea prin absorbție dintre PNL și Forța Dreptei încep săptămâna viitoare , iar miza imediată este reducerea riscurilor de contestare printr-un protocol care să respecte strict pașii statutari și legali, potrivit Digi24 . Ludovic Orban spune că documentul va trebui validat de congresele celor două partide și să includă prevederi explicite privind reintegrarea liberalilor din Forța Dreptei în PNL. Fostul premier a precizat că, în această etapă, nu a negociat funcția pe care ar urma să o ocupe în PNL după revenire, deși Ilie Bolojan a afirmat că Orban va primi o poziție importantă în partid. Protocolul de fuziune, testul de „conformitate” juridică Orban a descris fuziunea ca una „prin absorbție” și a insistat că procesul trebuie „făcut la carte”, astfel încât să nu existe impedimente în instanță. În acest context, el a susținut că, dacă sunt respectate prevederile legale și statutare, nu ar trebui să existe judecători care să blocheze „un act de voință democratic”. „Nu am negociat. Săptămâna viitoare începem negocierile propriu-zise. Trebuie negociat un protocol de fuziune prin absorbție, care trebuie să fie validat de congresele celor două partide.” Context: criticile lui Orban la adresa deciziilor instanței privind congresul PNL În aceeași intervenție, Orban a criticat deciziile instanței referitoare la congresul PNL, pe care le-a catalogat drept un „abuz grosolan”. El a spus că rolul judecătorilor ar fi să verifice legalitatea organizării congresului, nu să suspende efectele hotărârilor adoptate. „Până acum nu s-a judecat pe fond. Practic, judecătorii (...) trebuie să spună dacă un congres este organizat conform legii și statutului sau nu, nu să suspende deciziile luate de un congres. Este inadmisibil.” Orban a avertizat că astfel de situații pot deveni un risc pentru democrație, dacă decizii politice adoptate intern, prin mecanismele partidelor, pot fi blocate prin hotărâri judecătorești. Ce urmează Potrivit lui Orban, următorul pas este negocierea propriu-zisă a protocolului și apoi validarea lui în congresele PNL și Forța Dreptei. Detaliile privind poziția pe care ar urma să o aibă în PNL după fuziune rămân, deocamdată, neclarificate, în lipsa unei negocieri finalizate. [...]

AUR își schimbă arhitectura internă pe zona de mobilizare politică a femeilor , după ce deputatul Lidia Vadim Tudor a fost aleasă președinte al Organizației de Femei a partidului, potrivit Digi24 . Decizia a fost luată duminică, în cadrul Congresului Național al Femeilor AUR, organizat la Palatul Parlamentului . Numirea vine cu obiective operaționale explicite pentru noua conducere: consolidarea organizațiilor teritoriale, creșterea implicării femeilor în viața politică și promovarea valorilor conservatoare, a familiei și a identității naționale, conform informațiilor prezentate în articol. Ce rol își asumă noua conducere În mesajul transmis la eveniment, Lidia Vadim Tudor a vorbit despre unitate și responsabilitate, într-un comunicat al partidului. Ea a insistat asupra ideii de echipă și asupra creșterii ponderii femeilor în deciziile politice. „Aceasta nu este victoria mea, ci victoria noastră, a tuturor femeilor care cred că pot schimba lucrurile în bine! Cred cu tărie că femeile au o forță extraordinară. Avem curajul de a lupta, puterea de a construi și sensibilitatea de a înțelege ceea ce contează cu adevărat.” „Îmi doresc să fim o echipă unită, în care fiecare femeie să fie ascultată, respectată și apreciată. (...) De astăzi, responsabilitatea este a mea, dar puterea este a noastră! Dumnezeu să ne ajute și să binecuvânteze România!” Contextul deciziei Alegerea a avut loc la Congresul Național al Femeilor AUR, desfășurat la Palatul Parlamentului. Articolul notează că mesajele au fost transmise „conform unui comunicat al partidului”, ceea ce înseamnă că detaliile despre planul de implementare și calendarul intern nu sunt prezentate în material. Pentru context, Digi24 trimite și la un articol separat despre conducerea AUR București și șefii organizațiilor de sector: „Cine este noul președinte al AUR Bucureşti. Au fost aleși și șefii organizațiilor de sector”. [...]

PNL încearcă să limiteze riscul financiar al datoriilor acumulate în campaniile din 2024 , inclusiv prin reeșalonări și posibile acțiuni în instanță împotriva celor care au semnat contracte considerate „păguboase”, potrivit Digi24 . Oana Gheorghiu , președintă PNL Sector 4, spune că datoria este de aproximativ 20 de milioane de euro și că o parte importantă din sumă ar proveni din penalități contractuale. Gheorghiu a explicat că, din perspectiva conducerii actuale, problema nu este doar nivelul cheltuielilor electorale, ci mai ales clauzele de penalizare acceptate în contracte. Ea a indicat existența unor penalități de 1% pe zi, care ar fi dus la majorări rapide ale sumelor datorate. „Este o datorie de aproximativ 20 de milioane de euro. E nevoie de o reeșalonare și e nevoie de găsirea unei soluții. (...) dar ele nu sunt sumele cheltuite, ci sunt penalități. Au fost semnate niște contracte cu penalități de 1% pe zi (...)” De unde vin datoriile și de ce ajunge presiunea la centru Potrivit declarațiilor sale, contractele ar fi fost încheiate cu firme care au furnizat materiale publicitare pentru partid și filiale. Unele organizații județene ar fi contractat servicii la nivel local, însă, în condițiile în care nu își pot plăti obligațiile, executările ar ajunge la sediul central. În acest context, în ședințele interne s-ar fi discutat ca filialele să își rezolve problemele „în zece zile”, tocmai pentru că respectivele contracte ar fi fost semnate la nivel local, inclusiv cu penalități similare. Ce măsuri sunt luate și cine poate fi tras la răspundere Gheorghiu a spus că este nevoie de o reeșalonare a sumelor și de identificarea unei soluții de plată. În paralel, conducerea PNL ar analiza inclusiv acțiuni în instanță împotriva unor membri ai fostei conduceri, pe fondul datoriilor acumulate în perioada în care partidul era condus de Nicolae Ciucă . Întrebată despre semnăturile de pe contracte, inclusiv dacă fostul secretar general Lucian Bode ar fi semnat, Gheorghiu a precizat că nu a văzut documentele și că subiectul nu a fost discutat în ședința partidului. „Am să fiu foarte sinceră. Chiar nu știu. Nu am văzut contractele, nu știu. Și în ședința pe care am avut-o nu s-a discutat.” Tensiuni interne pe fondul crizei financiare În același context, Gheorghiu a vorbit și despre o grupare din PNL formată din Hubert Thuma, Nicoleta Pauliuc, Alina Gorghiu și Toma Petcu, pe care a descris-o ca fiind minoritară, dar „foarte vocală”, inclusiv prin intervenții în ședințele interne. Pe fondul presiunii financiare, unele filiale ar risca să piardă dreptul de vot în Biroul Politic Național dacă nu își rezolvă situația, conform informațiilor prezentate de Digi24. [...]

Robert Negoiță spune că reforma administrativă ar putea depinde de o condiționare politică și susține că președintele Nicușor Dan ar fi fost cel care a „împins” PSD să își asume reorganizarea administrativ-teritorială, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la emisiunea „În fața ta”, într-un moment în care PSD lucrează la un proiect de reformă cu potențiale efecte directe asupra funcționării administrației locale. Negoiță afirmă că nu crede că președintele „i-a obligat” pe social-democrați, dar că „i-a condiționat”, fără să ofere detalii despre natura acestei condiționări. În același timp, edilul Sectorului 3 spune că susține proiectul PSD, chiar dacă există nemulțumiri inclusiv în rândul unor primari social-democrați. Miza: reorganizarea administrativă și costurile de funcționare ale administrației locale Primarul Sectorului 3 pledează pentru implementarea reformei și descrie România drept „cea mai nereformată țară din Europa” din acest punct de vedere. El se declară optimist că reforma poate fi dusă la capăt chiar și în scenariul în care ar fi nevoie de modificarea Constituției, conform aceleiași surse. Interviul integral urmează să fie difuzat duminică, de la ora 14:00, la Digi24. Ce variantă preferă Negoiță și ce criterii invocă În discuția despre cum ar trebui făcută reforma, Negoiță spune că simplul prag de populație nu ar trebui să fie singurul criteriu. În opinia sa, ar trebui luate în calcul și: suprafața localităților; distanțele dintre localități, inclusiv situații de izolare (de exemplu, sate de munte); criterii „clare și transparente”, cu posibilitatea unor excepții motivate. În interiorul PSD sunt discutate două opțiuni, iar Negoiță spune că ar alege varianta comasării voluntare a localităților mici, propusă de ministrul Dezvoltării, în detrimentul comasării obligatorii pe praguri de populație (comune sub 3.000 de locuitori și orașe sub 10.000), variantă asociată în spațiul public cu Dragoș Benea. Ce urmează Din informațiile prezentate, proiectul PSD este încă în faza de opțiuni și criterii, iar una dintre necunoscute rămâne dacă reorganizarea va necesita sau nu schimbări constituționale. În paralel, declarația lui Negoiță mută o parte din discuție în zona de negociere politică la vârf, însă fără elemente verificabile despre „condiționarea” invocată. [...]