Știri
Știri din categoria Politică

Hubert Thuma cere declanșarea alegerilor interne în PNL, de jos în sus, înaintea unui Congres care să aleagă președintele partidului, poziționându-se explicit în favoarea lui Alin Tișe pentru șefia formațiunii, potrivit Antena 3. Miza este una operațională pentru partid: resetarea conducerilor locale și județene ca etapă prealabilă unei competiții interne la vârf, cu un mandat susținut prin voturi „în spate”.
Președintele Consiliului Județean Ilfov a spus că alegerile ar trebui organizate „în toate organizațiile PNL din țară”, în ordinea: organizații locale, filiale județene, apoi Congres. El a anunțat că îl susține pe Alin Tișe la președinția PNL, argumentând că se regăsește în „viziunea” acestuia.
În mesajul publicat pe Facebook și citat de Antena 3, Thuma descrie o succesiune de pași care ar urma să ducă la alegerea conducerii centrale:
„E timpul pentru alegeri interne în toate organizațiile PNL din țară, de jos în sus: întâi organizațiile locale, apoi filialele județene și, la final, congresul.”
Thuma își motivează sprijinul printr-un set de principii pe care spune că ar trebui să definească PNL, între care: partid de dreapta cu valori creștine și conservatoare, reprezentarea clasei de mijloc și a antreprenorilor, legitimitate obținută prin vot și rezultate, precum și capacitatea partidului de a-și stabili singur direcția.
În același mesaj, el invocă și experiența administrativă a lui Alin Tișe, menționând că acesta este la al patrulea mandat la conducerea Consiliului Județean Cluj.
Din informațiile prezentate, Thuma indică drept pas necesar organizarea alegerilor interne la nivel național, urmate de Congresul PNL în care să fie ales președintele partidului. Antena 3 nu menționează un calendar concret sau o dată pentru aceste etape.
Recomandate

Negocierile pentru fuziunea prin absorbție dintre PNL și Forța Dreptei încep săptămâna viitoare , iar miza imediată este reducerea riscurilor de contestare printr-un protocol care să respecte strict pașii statutari și legali, potrivit Digi24 . Ludovic Orban spune că documentul va trebui validat de congresele celor două partide și să includă prevederi explicite privind reintegrarea liberalilor din Forța Dreptei în PNL. Fostul premier a precizat că, în această etapă, nu a negociat funcția pe care ar urma să o ocupe în PNL după revenire, deși Ilie Bolojan a afirmat că Orban va primi o poziție importantă în partid. Protocolul de fuziune, testul de „conformitate” juridică Orban a descris fuziunea ca una „prin absorbție” și a insistat că procesul trebuie „făcut la carte”, astfel încât să nu existe impedimente în instanță. În acest context, el a susținut că, dacă sunt respectate prevederile legale și statutare, nu ar trebui să existe judecători care să blocheze „un act de voință democratic”. „Nu am negociat. Săptămâna viitoare începem negocierile propriu-zise. Trebuie negociat un protocol de fuziune prin absorbție, care trebuie să fie validat de congresele celor două partide.” Context: criticile lui Orban la adresa deciziilor instanței privind congresul PNL În aceeași intervenție, Orban a criticat deciziile instanței referitoare la congresul PNL, pe care le-a catalogat drept un „abuz grosolan”. El a spus că rolul judecătorilor ar fi să verifice legalitatea organizării congresului, nu să suspende efectele hotărârilor adoptate. „Până acum nu s-a judecat pe fond. Practic, judecătorii (...) trebuie să spună dacă un congres este organizat conform legii și statutului sau nu, nu să suspende deciziile luate de un congres. Este inadmisibil.” Orban a avertizat că astfel de situații pot deveni un risc pentru democrație, dacă decizii politice adoptate intern, prin mecanismele partidelor, pot fi blocate prin hotărâri judecătorești. Ce urmează Potrivit lui Orban, următorul pas este negocierea propriu-zisă a protocolului și apoi validarea lui în congresele PNL și Forța Dreptei. Detaliile privind poziția pe care ar urma să o aibă în PNL după fuziune rămân, deocamdată, neclarificate, în lipsa unei negocieri finalizate. [...]

AUR scade sub 35%, iar PSD recuperează teren după instalarea noului Guvern , potrivit datelor din Barometrul Informat.ro – INSCOP Research prezentate de Digi24 . Mișcarea schimbă raportul de forțe din opoziție și sugerează un efect politic imediat al încheierii crizei guvernamentale asupra intenției de vot. În scenariul principal al sondajului (raportat la respondenții care au indicat un partid din listă, indiferent dacă spun că merg sigur la vot), AUR este creditat cu 34,6%, în scădere față de 39,7% în septembrie 2026. În același timp, PSD urcă la 24,6% (de la 18,7% în septembrie), iar PNL și USR sunt la 15,1%, respectiv 11,9%. Cum arată ierarhia partidelor în scenariul de bază Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă (72% din eșantion), distribuția este: AUR: 34,6% PSD: 24,6% PNL: 15,1% USR: 11,9% UDMR: 3,9% SENS: 3% SOS România: 2,1% POT: 1,8% Independent: 1,6% Alt partid: 1,3% În varianta restrânsă la cei care declară că ar merge „sigur” la vot (48,6% din eșantion), AUR rămâne pe primul loc cu 34,1%, urmat de PSD (21,2%), PNL (16,4%) și USR (14,7%). Restul formațiunilor rămân sub praguri mici: UDMR 4,5%, SENS 3,6%, SOS România 1,9%, POT 1,4%, independent 1,2% și alt partid 1,0%. Scenariul unei alianțe PNL–USR: competiție strânsă pentru locul doi Sondajul testează și un scenariu ipotetic de alianță între PNL, USR și alte formațiuni. În acest caz, raportat la cei care au exprimat o opțiune (76,9% din eșantion), AUR ar avea 35,7%, alianța PNL–USR 28,2%, iar PSD 23%. Dacă sunt luați în calcul doar respondenții care spun că ar merge sigur la vot (51,3% din eșantion), AUR ar fi la 35%, alianța PNL–USR la 32,1%, iar PSD la 20,9%. Explicația INSCOP: efectul „primei luni” la guvernare și transferuri de vot Remus Ștefureac , director INSCOP Research, pune scăderea AUR și creșterea PSD în legătură cu încheierea crizei politice și formarea noului Guvern, arătând că AUR pierde „pentru prima dată în ultimele 18 luni” aproximativ 5 puncte procentuale, iar PSD ar recupera o parte dintre votanții pierduți anterior în favoarea AUR. „Creșterea PSD poate avea legătură și cu plusul de susținere pe care îl înregistrează, în prima lună, orice partid care se instalează la guvernare, mai ales după o perioadă foarte lungă de criză care a produs nemulțumiri profunde în societate.” În același comentariu, Ștefureac notează că intenția de vot pentru o alianță PNL–USR, testată „în premieră” în acest barometru, indică un potențial ridicat, care ar putea stimula și „formule de coagulare alternative” în opoziție. Metodologie Sondajul Barometrul Informat.ro – INSCOP Research a fost realizat de INSCOP Research la solicitarea platformei Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group. Datele au fost culese în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026, pe un eșantion de 1.197 persoane (metodă mixed-mode secvențial CATI–CAWI). Eroarea maximă admisă este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%. [...]

PNL încearcă să limiteze riscul financiar al datoriilor acumulate în campaniile din 2024 , inclusiv prin reeșalonări și posibile acțiuni în instanță împotriva celor care au semnat contracte considerate „păguboase”, potrivit Digi24 . Oana Gheorghiu , președintă PNL Sector 4, spune că datoria este de aproximativ 20 de milioane de euro și că o parte importantă din sumă ar proveni din penalități contractuale. Gheorghiu a explicat că, din perspectiva conducerii actuale, problema nu este doar nivelul cheltuielilor electorale, ci mai ales clauzele de penalizare acceptate în contracte. Ea a indicat existența unor penalități de 1% pe zi, care ar fi dus la majorări rapide ale sumelor datorate. „Este o datorie de aproximativ 20 de milioane de euro. E nevoie de o reeșalonare și e nevoie de găsirea unei soluții. (...) dar ele nu sunt sumele cheltuite, ci sunt penalități. Au fost semnate niște contracte cu penalități de 1% pe zi (...)” De unde vin datoriile și de ce ajunge presiunea la centru Potrivit declarațiilor sale, contractele ar fi fost încheiate cu firme care au furnizat materiale publicitare pentru partid și filiale. Unele organizații județene ar fi contractat servicii la nivel local, însă, în condițiile în care nu își pot plăti obligațiile, executările ar ajunge la sediul central. În acest context, în ședințele interne s-ar fi discutat ca filialele să își rezolve problemele „în zece zile”, tocmai pentru că respectivele contracte ar fi fost semnate la nivel local, inclusiv cu penalități similare. Ce măsuri sunt luate și cine poate fi tras la răspundere Gheorghiu a spus că este nevoie de o reeșalonare a sumelor și de identificarea unei soluții de plată. În paralel, conducerea PNL ar analiza inclusiv acțiuni în instanță împotriva unor membri ai fostei conduceri, pe fondul datoriilor acumulate în perioada în care partidul era condus de Nicolae Ciucă . Întrebată despre semnăturile de pe contracte, inclusiv dacă fostul secretar general Lucian Bode ar fi semnat, Gheorghiu a precizat că nu a văzut documentele și că subiectul nu a fost discutat în ședința partidului. „Am să fiu foarte sinceră. Chiar nu știu. Nu am văzut contractele, nu știu. Și în ședința pe care am avut-o nu s-a discutat.” Tensiuni interne pe fondul crizei financiare În același context, Gheorghiu a vorbit și despre o grupare din PNL formată din Hubert Thuma, Nicoleta Pauliuc, Alina Gorghiu și Toma Petcu, pe care a descris-o ca fiind minoritară, dar „foarte vocală”, inclusiv prin intervenții în ședințele interne. Pe fondul presiunii financiare, unele filiale ar risca să piardă dreptul de vot în Biroul Politic Național dacă nu își rezolvă situația, conform informațiilor prezentate de Digi24. [...]

UDMR avertizează că va folosi inclusiv moțiunea de cenzură pentru a bloca o reformă administrativ-teritorială adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului , pe fondul discuțiilor publice despre comasări care ar putea schimba configurația județelor și a localităților cu populație maghiară, potrivit Digi24 . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , spune că formațiunea nu contestă ideea unei reforme, dar respinge varianta în care aceasta ar fi împinsă rapid prin Parlament, fără un proiect concret și fără o negociere mai largă. Miza, în lectura UDMR, este atât procedura legislativă (asumarea răspunderii), cât și efectele potențiale asupra reprezentării și ponderii etnice în anumite unități administrativ-teritoriale. Ce instrumente parlamentare ia în calcul UDMR Csoma Botond afirmă că UDMR „se gândește la toate mijloacele parlamentare” pentru a opri demersul dacă Guvernul ar alege să adopte reforma prin asumarea răspunderii, menționând explicit posibilitatea unei moțiuni de cenzură. „Ne gândim la toate mijloacele parlamentare pe care le putem uza ca să stopăm acest demers. Să nu se facă prin angajarea răspunderii”. În același timp, el precizează că, până la momentul declarațiilor, nu a văzut un proiect elaborat și pune sub semnul întrebării utilitatea discuției despre o moțiune în absența unui text concret. De ce contează: risc de blocaj politic și incertitudine pentru administrația locală Din perspectiva impactului de reglementare, o reformă administrativ-teritorială adoptată prin asumarea răspunderii ar accelera procesul legislativ, dar ar crește probabilitatea unei confruntări parlamentare cu efecte directe asupra stabilității guvernamentale (prin moțiune de cenzură). În paralel, discuțiile publice despre praguri numerice și comasări, fără un proiect, alimentează incertitudinea pentru primării și consilii județene. Potrivit materialului, reforma „ar urma să afecteze 30 de primari UDMR și 50 de primării din localitățile cu un număr mare de maghiari”. Argumentul UDMR: reformă „complexă” și angajamente internaționale Csoma Botond susține că reforma trebuie discutată „cu toată clasa politică” și cu specialiști, nu redusă la „o regulă numerică”. El dă exemplul Poloniei, unde ar fi fost luate în calcul particularități istorice, geografice și etnice, și afirmă că UDMR consideră actualul sistem administrativ „învechit”, fiind creat în 1968. În plus, liderul deputaților UDMR invocă angajamentele internaționale ale României, inclusiv convenția-cadru privind protecția minorităților naționale (Consiliul Europei) , menționând articolul 16, care ar limita modificările dacă acestea ar ajunge „în detrimentul” unei comunități naționale sub aspectul ponderii etnice. Întrebat despre scenariul vehiculat în presa maghiară, el admite că, în cazul unei comasări „în acest sens”, județe cu majoritate etnică maghiară „ar putea să dispară”. Ce urmează UDMR condiționează discuția de existența unui proiect și de un proces de consultare mai larg. În lipsa acestora, formațiunea transmite că va încerca să blocheze adoptarea prin asumarea răspunderii, inclusiv prin instrumente care pot declanșa o criză politică în Parlament. [...]

Excluderea șefei diplomației UE, Kaja Kallas , din echipa care negociază în numele Europei riscă să slăbească rolul instituțiilor comunitare în discuțiile de pace pentru Ucraina , într-un moment în care statele membre cer „o singură voce” și un mandat comun, potrivit Politico . Kallas încearcă să-și contureze un rol în negocierile intermediate de SUA între Rusia și Ucraina, invocând tratatele UE care o plasează în poziția de principal responsabil pentru politica externă a blocului. Ea a spus că este pregătită să facă „și acest job” al negocierii și a insistat că, în UE, „statul de drept” înseamnă respectarea tratatelor. Decizia politică luată la nivelul liderilor UE a mers însă în altă direcție. Președintele Consiliului European , António Costa, a anunțat la Dublin că echipa de negociere va include consilieri de securitate națională din Franța, Germania, Polonia, Italia și Regatul Unit, plus reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Consiliului. Kallas nu a fost inclusă. Statele membre cer mandat și proceduri, nu „27 de microfoane” Nemulțumirea față de formula aleasă a fost exprimată public de miniștrii de externe ai Spaniei și Lituaniei. Ministrul lituanian Kęstutis Budrys a rezumat miza instituțională: „Europa are nevoie de o singură voce. Nu putem vorbi cu 27 de microfoane.” În acest context, Kallas a spus după reuniunea miniștrilor de externe de la Bruxelles că multe capitale nu vor doar informări ulterioare („debrief”), ci implicare directă în discuții. Tot ea a indicat că miniștrii au pregătit un set de „cerințe maxime” – un document care ar stabili concesiile pe care Rusia ar trebui să le facă înainte ca negocierile să poată continua. Un oficial UE a declarat că miniștrii vor lucra în următoarele săptămâni la rafinarea acestor cerințe, pentru a redacta un mandat de negociere al Europei înaintea următoarei runde de discuții, programată la Abu Dhabi. De ce este împinsă diplomația clasică în plan secund În interiorul UE, explicațiile pentru marginalizarea lui Kallas diferă. Unii diplomați indică drept factor criticile ei la adresa administrației președintelui american Donald Trump. Alții susțin că echipa a fost gândită deliberat la nivelul consilierilor de securitate națională, care raportează direct liderilor, într-un model care se vede și în absența secretarului de stat american Marco Rubio din rundele recente. Un oficial național implicat în discuțiile cu Rusia a spus că Kallas ar fi fost „prea divizivă” pentru a fi inclusă. În schimb, doi diplomați UE au descris situația ca parte a unei tendințe mai largi: dosarele internaționale trec tot mai mult de la miniștri de externe la șefi de guvern și președinți. Tensiuni între instituțiile UE: cine controlează politica externă Politico notează că disputa privind mandatul pentru Ucraina se suprapune peste o competiție mai amplă între instituțiile UE pentru controlul politicii externe. În paralel cu dosarul ucrainean, Comisia condusă de Ursula von der Leyen ar fi preluat în mare măsură gestionarea relațiilor UE–Israel, duplicând un departament care ținea anterior de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), instituția din subordinea șefei diplomației UE. În plus, este menționat un demers franco-german de reformare a SEAE, inclusiv printr-o posibilă integrare mai strânsă cu Comisia, pe care unii oficiali o văd ca pe o încercare de a aduce funcția de „șef al diplomației” sub controlul executivului european. La nivelul negocierilor, argumentul celor implicați rămâne pragmatic: discuțiile se poartă între consilieri de securitate națională, nu între „grei” ai politicii externe. Ei invocă inclusiv absența ministrului rus de externe Serghei Lavrov din rundele recente. Pe fond, chiar și perspectiva includerii europenilor rămâne incertă: deși emisari americani au spus săptămâna trecută că Rusia ar fi deschisă participării Europei, Kremlinul a transmis luni că nu s-a ajuns la niciun acord în acest sens, potrivit Reuters. [...]

Planul PSD de comasare a comunelor mici riscă să redeseneze harta politică locală , cu pierderi estimate chiar pentru partidul care îl promovează, pe fondul unei revolte interne și al opoziției din partea altor formațiuni, potrivit Mediafax . Reforma administrativă pe care PSD vrea s-o încheie până în martie 2027 este comparată de presa maghiară cu o schimbare pe care Franța nu a reușit să o facă în 200 de ani. Miezul proiectului este comasarea comunelor mici, iar publicația maghiară Maszol avertizează că această măsură ar putea costa PSD „mai mult decât pe oricine altcineva”. Conform unor estimări din surse politice citate în articol, PSD ar putea pierde aproximativ 230 de primării din cele circa 400 de localități vizate, în timp ce PNL ar pierde în jur de 150. Tensiuni în PSD și miza controlului local În interiorul PSD, proiectul a generat contestare, iar Paul Stănescu , liderul PSD Olt, este indicat printre adversari. O temere invocată de liderii locali este că activiștii rămași fără funcții ar putea migra „în masă” către AUR. În același context, deputatul Lucian Morar a anunțat că pleacă din PSD, după ce Dragoș Benea ar fi propus ca Maramureșul să intre într-o regiune condusă de la Cluj, împreună cu Bistrița-Năsăud și Sălaj. „Nu voi fi niciodată de acord cu desființarea administrativă a județului Maramureș” Sorin Grindeanu susține că reforma este necesară pentru reducerea cheltuielilor. Potrivit informațiilor din presă citate de Mediafax, într-o ședință a conducerii PSD ar fi existat și un atac la adresa UDMR, pe tema unor „reguli” diferite. Cum ar urma să fie adoptată reforma și ce contestă opoziția Planul ar putea viza localități de până la 5.000 de locuitori și ar exclude referendumurile locale. În lipsa unei majorități parlamentare, PSD ar urmări adoptarea proiectului prin asumarea răspunderii , procedură care permite trecerea rapidă a unui pachet legislativ, dar expune Guvernul la o moțiune de cenzură. Reacțiile politice prezentate în articol includ: Kelemen Hunor (UDMR): cere ca orice comasare să fie decisă doar prin referendum local; Gheorghe Falcă (PNL): acuză PSD că vrea să devină „partid-stat” și se opune asumării răspunderii; Vladimir Petruț, primarul liberal din Cavnic: a vorbit inițial despre un referendum pentru „independența Maramureșului”, apoi a renunțat, invocând inclusiv temerea legată de schimbarea domiciliului administrativ; Emil Boc: ar accepta varianta cu 15 județe și a amintit de un plan din 2011 cu 8 regiuni; Dominic Fritz: a numit proiectul PSD o „bâlbâială” și un „teatru”. „Lecția Franței” și întrebarea termenului din 2027 Economistul Victor Giosan, fost consilier de stat în Cancelaria premierului Ilie Bolojan, afirmă că astfel de reforme au eșuat în multe țări și dă exemplul Franței. „Franța, de exemplu, nu a reușit deloc în ultimii 200 de ani să facă această reformă” În locul comasărilor, francezii ar fi ales cooperarea între comune. Giosan spune că nu înțelege termenul din martie 2027 și apreciază că PSD ar încerca, prin acest subiect, să ajungă la alegători PNL și USR, pentru care tema este populară. [...]