Știri
Știri din categoria Politică
Primăria Buzău a inclus în bugetul pe 2026 o achiziție de 37.000 de euro (aprox. 185.000 lei) pentru un coteț mobil de găini, investiție care a declanșat un conflict politic în Consiliul Local, potrivit Antena 3. Miza nu este doar disputa de imagine, ci justificarea unei cheltuieli publice și modul în care administrația locală își argumentează randamentul investițiilor.
Proiectul vizează un „coteț mobil” trecut în documente ca „Instalație mobilă de creștere bio a păsărilor și siloz”, cu valoarea de 37.000 de euro. Consilierul local PNL Irinel Cârstea a contestat public oportunitatea cheltuielii, ironizând inițiativa.
„Poate următorul pas este listarea oului bio la bursă. Buzău Stock Exchange: indicele OUĂ crește, investițiile clocesc.”
Primarul Constantin Toma susține că proiectul se leagă de permacultură (un tip de agricultură orientată spre refertilizare naturală și producție sustenabilă) și de activitățile de la „Casa Grădinarului”, unde funcționează deja o seră. În explicația sa, echipamentul ar urma să fie folosit pentru creșterea a 250 de găini pentru ouă, care vor fi mutate periodic, astfel încât terenul să fie fertilizat natural.
Edilul afirmă că investiția ar putea fi amortizată „în câțiva ani” din producția de ouă bio și că ouăle ar urma să fie livrate pentru hrana copiilor din creșe și grădinițe, precum și pentru bătrânii de la Centrul „Marghiloman”, împreună cu alte produse obținute la Casa Grădinarului.
Disputa apare în contextul proiectului de buget pe 2026 al municipiului Buzău și pune presiune pe administrație să detalieze criteriile de eficiență și utilitate publică pentru cheltuieli care, deși relativ mici la scara unui buget local, pot deveni simbolice în dezbaterea politică.
Antena 3 notează că primarul își apără proiectul prin argumentul amortizării și al utilizării în programe locale de alimentație și educație. Din informațiile disponibile în material nu reiese dacă investiția a fost deja aprobată sau în ce stadiu se află votul final pe buget.
Recomandate
Criza politică a blocat agenda europeană de la Cotroceni , după ce președintele Nicușor Dan a anulat recepția de Ziua Europei din 9 mai și, implicit, vizita la București a președintei Parlamentului European, Roberta Metsola , potrivit Euronews . Decizia afectează proiectul „Săptămâna Europeană la Palatul Cotroceni”, iar Administrația Prezidențială spune că șeful statului își va concentra eforturile pe formarea următorului guvern. În acest context, Nicușor Dan ar urma să înceapă chiar de astăzi discuții cu PSD, PNL, USR și UDMR pentru conturarea unei majorități și a unei formule guvernamentale. Ce se anulează și ce rămâne în program Conform comunicatului Administrației Prezidențiale, sunt vizate două elemente principale: recepția oficială de Ziua Europei, programată sâmbătă, 9 mai 2026, ora 18:00, la Palatul Cotroceni; vizita Robertei Metsola, planificată în aceeași perioadă. În schimb, dezbaterile programate în această săptămână vor continua, însă fără participarea oamenilor politici. La evenimente vor fi invitați doar reprezentanți ai societății civile și studenți. Motivația oficială: „concentrarea totală” pe soluții politice Administrația Prezidențială le-a transmis invitaților că anularea recepției a fost decisă „în considerarea contextului politic actual și a evoluțiilor recente”, care ar impune „concentrarea totală a eforturilor instituționale” pentru identificarea unor soluții de gestionare a situației. Anularea vizitei șefei Parlamentului European vine, astfel, ca efect direct al prioritizării negocierilor interne pentru formarea guvernului, într-un moment în care agenda publică a președintelui se reorientează către deblocarea crizei politice. [...]
AUR își condiționează votul de intrarea la guvernare , ceea ce îngustează opțiunile de majoritate în Parlament pentru învestirea unui nou Cabinet, în contextul consultărilor anunțate la Cotroceni . Declarațiile au fost făcute de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , potrivit Agerpres . Peiu a susținut, miercuri, la Parlament, că un Guvern are nevoie de o majoritate parlamentară pentru a fi învestit și a apreciat că, dacă liderii politici își mențin pozițiile exprimate înainte de moțiunea de cenzură, „nu văd cum s-ar face o majoritate”. În opinia sa, chiar și în scenariul în care „s-ar răzgândi unul, doi lideri politici”, o eventuală majoritate ar rămâne „fragilă”. Pragul de învestire și respingerea ideii de „Guvern minoritar” Întrebat despre varianta unui Guvern minoritar, liderul senatorilor AUR a respins această formulă și a invocat pragul de vot necesar în Parlament. „AUR nu va susține niciodată un Guvern din care nu face parte. E logic și cred că niciun partid serios nu poate să facă asta. Nu cred că există noțiunea de Guvern minoritar. Un Guvern pentru a fi învestit, trebuie să aibă votul cel puțin a 233 de parlamentari, cum a fost și ieri, la moțiune, deci o majoritate.” Consultările de la Cotroceni: AUR spune că nu a fost invitat Peiu a mai declarat că, din câte știe, AUR nu a fost invitat la consultările de la Palatul Cotroceni pentru formarea unui nou Guvern. „Din câte știu eu, nu, dar nici nu era de așteptat după cum a comunicat domnul președinte.” [...]
Ilie Bolojan spune că „îndreptarea finanțelor” a cerut costuri sociale și că atacarea privilegiilor a generat reacții , într-un mesaj publicat pe Facebook și relatat de Biziday , în care își apără bilanțul după 10 luni ca prim-ministru interimar și sugerează că schimbările promovate au deranjat interese consolidate. În mesajul intitulat „Respect pentru România”, Bolojan afirmă că mandatul său a urmărit „să aducă ordine în finanțele României”, „să corecteze nedreptăți” și să promoveze reforme pentru modernizare, susținând că „a dovedit că este posibil un alt mod de a guverna”. „Neajunsurile” ca preț al ajustării financiare Bolojan le mulțumește românilor pentru perioada dificilă, pe care o leagă direct de măsurile de corecție fiscal-bugetară: „Vă mulțumesc, dragi români, pentru că ați suportat neajunsurile pe care le presupune îndreptarea finanțelor țării. Ele nu au fost un scop în sine sau o alegere, ci un preț pentru reconstrucție și bunăstare în viitor”. În aceeași logică, el descrie un „model de guvernare” bazat pe reguli și disciplină în cheltuirea banilor publici, „fără să risipești banii publici și fără aroganță”. Semnal politic: „când ataci privilegii… reacțiile sunt pe măsură” Bolojan afirmă că, „după 10 luni”, „s-a întâmplat inevitabilul”, legând ieșirea din funcție de opoziția stârnită de măsurile sale: „Când ataci privilegii și aprinzi lumina, reacțiile sunt pe măsură”. El adaugă că, până în ultima zi de mandat, va lucra „pentru interesele României” și că nu va abandona principiile invocate, iar sprijinul primit „mai ales în ultima lună” îl motivează „să meargă mai departe”, indicând începutul unei noi etape politice, fără a oferi detalii suplimentare despre pașii următori. [...]
PSD își fixează condițiile pentru o nouă majoritate pro-europeană, iar numele avansat pentru premier este Sorin Grindeanu , dacă partidul va fi invitat să preia șefia Guvernului, potrivit Agerpres . Secretarul general al PSD, Claudiu Manda , a spus miercuri, la Palatul Parlamentului, că social-democrații ar prefera ca viitorul premier să fie propus de PNL „pe restul de un an de zile”, în scenariul refacerii unei „construcții pro-europene”. În același timp, el nu a exclus varianta în care PSD ar da prim-ministrul. În acest caz, Manda a indicat explicit numele pe care PSD l-ar propune: Sorin Grindeanu. Ce transmite PSD în negocierile pentru Guvern Din declarațiile lui Manda rezultă două mesaje-cheie pentru discuțiile privind formarea unei noi majorități: prima opțiune a PSD este ca PNL să propună premierul pentru încă un an ; dacă PSD va fi invitat să dea premierul , partidul „nu fuge de responsabilitate”, iar propunerea ar fi Sorin Grindeanu . Poziția față de un posibil premier Cătălin Predoiu Întrebat dacă o opțiune de premier pentru PSD ar fi și Cătălin Predoiu, Manda a evitat să se pronunțe pe nume înainte ca PNL să ia o decizie. El a conturat însă profilul de premier pe care PSD l-ar accepta într-o formulă pro-europeană: un „prim-ministru de dialog”, care să înțeleagă „nevoile românilor” și faptul că, într-un guvern susținut în proporție importantă de un partid de stânga, ar trebui să existe și „măsuri de stânga”. Declarațiile vin în contextul discuțiilor despre refacerea coaliției de guvernare și despre arhitectura unei majorități pro-europene, cu miza imediată a stabilirii numelui de premier și a echilibrului politic din viitorul Executiv. [...]
PSD încearcă să refacă rapid o majoritate pro-europeană, mizând că refuzul PNL de a reveni la guvernare este temporar , după căderea guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură . Claudiu Manda , secretar general al PSD, susține, potrivit Antena 3 , că PSD are ca „primă opțiune” refacerea coaliției cu PNL, USR și UDMR, dar cu un alt premier. Manda a catalogat decizia PNL de a intra în opoziție drept una luată „la cald” și a indicat că social-democrații așteaptă ca liberalii „să se liniștească”, invocând precedente politice în care poziții ferme au fost ulterior schimbate. El a spus că, pentru „restul de un an de zile”, prima variantă ar fi ca PNL să vină cu o propunere pentru a continua guvernarea. Miza: evitarea unui blocaj politic după moțiune Contextul imediat este că guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, care a trecut cu 281 de voturi, în urma unei alianțe parlamentare PSD–AUR, conform relatării. În acest cadru, PSD încearcă să împingă negocierile spre o formulă de majoritate „pro-europeană”, în locul unor soluții de tip guvern minoritar sau aranjamente punctuale. Manda a respins explicit ideea unui „guvern de avarie” sprijinit de UDMR și minoritățile naționale, afirmând că PSD vede doar două scenarii: refacerea unei majorități pro-europene în Parlament, cu un alt premier; intrarea PSD în opoziție. Premierul, punctul de fricțiune În ipoteza în care PSD ar urma să dea premierul, Manda a spus că partidul nu „fuge” de această responsabilitate și că propunerea ar fi Sorin Grindeanu. În același timp, întrebat ce premier ar prefera PSD din partea PNL, Manda a indicat că social-democrații vor un premier „de dialog”, care să țină cont de „nevoile românilor” și de faptul că în guvern ar exista „aproape jumătate de susținere” din partea unui partid de stânga. PNL și USR își mențin refuzul PNL a votat, marți seară, intrarea în opoziție și menținerea rezoluției prin care exclude o nouă coaliție cu PSD, după ce guvernul a fost demis. Ilie Bolojan a declarat că decizia confirmă că PNL este „un partid cu demnitate” și a vorbit despre construirea „unui pol de modernizare”. Potrivit informațiilor prezentate, decizia din conducerea PNL ar fi fost luată după o ședință de patru ore, cu 50 de voturi pentru și 4 abțineri, „potrivit surselor din partid”. Și USR a anunțat că își menține decizia de a nu mai forma o majoritate guvernamentală cu PSD. Dominic Fritz a comunicat că partidul va propune PNL un acord politic pentru coordonarea pașilor următori și că a fost mandatat să poarte discuții cu Ilie Bolojan. Ce urmează Din informațiile disponibile, PSD condiționează reluarea formulei de guvernare de schimbarea premierului, în timp ce PNL și USR își reafirmă public trecerea în opoziție. Rămâne neclar, pe baza datelor din material, dacă și când ar putea începe negocieri efective pentru o nouă majoritate și cine ar avea mandatul formal de a propune o soluție de guvernare. [...]
Votul intern din PNL a blocat tentativa de schimbare a liniei politice și complică formarea noului guvern , după ce conducerea partidului a reconfirmat ieșirea din alianța cu PSD, potrivit Mediafax . Mișcarea a tăiat elanul contestatarilor și a consolidat poziția lui Ilie Bolojan , în timp ce ecuația unei noi majorități rămâne deschisă. În ziua în care s-au numărat voturile moțiunii de cenzură , în PNL a început o dispută separată: dacă partidul rămâne în zona guvernării sau rupe definitiv formula cu PSD. Cătălin Predoiu a transmis public, înaintea ședinței decisive, că liberalii nu ar trebui să ia o decizie „la cald” și că nu trebuie abandonată guvernarea, mesaj interpretat ca semnal intern. În aceeași direcție au ieșit, înainte de reuniunea de la ora 17.00, mai mulți lideri asociați cu tabăra favorabilă continuării formulei de putere – între care Nicoleta Pauliuc, Rareș Bogdan și Hubert Thuma. Mesajul comun: PNL trebuie să fie „responsabil” și să nu se retragă din jocul guvernării. Mutarea procedurală care a închis disputa În ședință au existat voci critice, însă Bolojan a cerut încă de la început un vot de reconfirmare a deciziei PNL de a nu mai face alianță cu PSD. Propunerea a trecut cu 33 de voturi și 10 abțineri. Ulterior, la votul privind trecerea în opoziție, partidul a proiectat o imagine de unitate: 50 dintre cei 54 de lideri prezenți au votat pentru intrarea PNL în opoziție, „potrivit surselor Mediafax”. De ce contează: formarea guvernului rămâne „complicată” Materialul susține că, odată reconfirmat sprijinul intern pentru Bolojan, tentativa de schimbare a direcției partidului a rămas „fără combustibil”, iar cei care pregătiseră o schimbare de linie nu au avut „masă critică”. În același timp, perspectiva unui nou guvern rămâne incertă: președintele a dat asigurări că un nou executiv va fi învestit „într-un termen rezonabil”, însă PNL tocmai a transmis că nu mai vrea PSD, iar Bolojan a trecut de prima contestare internă serioasă. Concluzia din text: puciul ar fi fost „amânat”, nu neapărat abandonat. Rolul președintelui, limitat în raport cu PNL Mediafax notează că planul de contestare a lui Bolojan ar fi avut și o „binecuvântare prezidențială”, iar HotNews a relatat că Nicușor Dan ar fi chemat la Cotroceni lideri PNL din teritoriu pentru discuții despre viitorul partidului. Argumentul central al analizei este că Nicușor Dan nu ar avea pârghii comparabile cu cele atribuite fostului președinte Klaus Iohannis în relația cu PNL, inclusiv pentru că nu vine din partid și nu și-ar fi construit o rețea internă suficient de solidă în primul an de mandat. În stenogramele ședinței PNL, Alina Gorghiu ar fi invocat explicit rolul președintelui în formarea viitorului guvern, însă replicile din partid au indicat că decizia trebuie să fie a PNL și transmisă președintelui, nu invers. În acest context, materialul mai arată că liderii asociați taberei pro-guvernare (inclusiv Predoiu, Thuma și Rareș Bogdan) nu ar avea forța de a prelua partidul „peste capul” lui Bolojan, iar alți lideri nu au reușit să transforme nemulțumirea în majoritate internă. [...]
