Știri
Știri din categoria Politică
AUR își condiționează votul de intrarea la guvernare, ceea ce îngustează opțiunile de majoritate în Parlament pentru învestirea unui nou Cabinet, în contextul consultărilor anunțate la Cotroceni. Declarațiile au fost făcute de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, potrivit Agerpres.
Peiu a susținut, miercuri, la Parlament, că un Guvern are nevoie de o majoritate parlamentară pentru a fi învestit și a apreciat că, dacă liderii politici își mențin pozițiile exprimate înainte de moțiunea de cenzură, „nu văd cum s-ar face o majoritate”. În opinia sa, chiar și în scenariul în care „s-ar răzgândi unul, doi lideri politici”, o eventuală majoritate ar rămâne „fragilă”.
Întrebat despre varianta unui Guvern minoritar, liderul senatorilor AUR a respins această formulă și a invocat pragul de vot necesar în Parlament.
„AUR nu va susține niciodată un Guvern din care nu face parte. E logic și cred că niciun partid serios nu poate să facă asta. Nu cred că există noțiunea de Guvern minoritar. Un Guvern pentru a fi învestit, trebuie să aibă votul cel puțin a 233 de parlamentari, cum a fost și ieri, la moțiune, deci o majoritate.”
Peiu a mai declarat că, din câte știe, AUR nu a fost invitat la consultările de la Palatul Cotroceni pentru formarea unui nou Guvern.
„Din câte știu eu, nu, dar nici nu era de așteptat după cum a comunicat domnul președinte.”
Recomandate
Moțiunea care a dărâmat guvernul Bolojan riscă să accelereze reconfigurarea opoziției , prin întărirea AUR și prin reapariția, cu șanse mai mari, a scenariului unui nou partid „reformist” în jurul lui Ilie Bolojan , potrivit unei analize HotNews . Moțiunea a trecut cu 281 de voturi împotriva guvernului, egalând recordul căderii guvernului Cîțu (2021). Miza imediată nu este doar cine a câștigat o bătălie parlamentară, ci cum se redistribuie puterea politică în următoarele luni: PNL poate ajunge în opoziție sub o conducere consolidată a lui Bolojan, iar AUR își poate întări poziția de principal pol de opoziție, pe fondul slăbirii PSD. PNL, între opoziție și o posibilă ruptură Analiza susține că Ilie Bolojan ar putea ieși întărit politic din demitere, dacă PNL rămâne unit în jurul lui. În acest scenariu, ar fi primul lider al partidului din ultimul deceniu care nu este „sacrificat” rapid de propriul partid, ceea ce ar complica planurile PSD. În interiorul PNL, HotNews descrie două direcții posibile: dacă pleacă o parte dintre liberalii apropiați de PSD, iar PNL ajunge în opoziție, autoritatea lui Bolojan ar crește; dacă devine majoritară facțiunea care vrea continuarea colaborării cu PSD fără Bolojan, acesta ar putea fi marginalizat din nou. Publicația argumentează însă că o eventuală marginalizare ar putea funcționa ca o legitimare a lui Bolojan ca lider al unei mișcări „reformiste”, iar ideea înființării unui nou partid „relevant liberal” nu mai pare „o fantezie”. Sunt menționate și variante analizate „imediat după moțiune” de jurnalistul Cristian Andrei, cu trimitere la un material separat: HotNews . Seara, conducerea PNL și-a afirmat susținerea pentru varianta „liberalii merg în opoziție”, într-un alt material HotNews: HotNews . Analiza notează însă că aceasta ar fi doar „prima consultare” și că pot apărea schimbări. AUR, beneficiarul direct al crizei: „a dispărut cordonul sanitar” Al doilea câștigător indicat de HotNews este AUR, pe fondul relaxării izolării politice („cordonul sanitar”). Publicația afirmă că excluderea AUR din scenariile de putere ar fi fost abandonată de o plajă mai largă de actori, de la președintele Nicușor Dan până la liderul PSD Sorin Grindeanu, ceea ce ar consolida AUR ca „singur partid de opoziție cu perspective de creștere”. În paralel, analiza plasează PSD într-un „cel mai prost moment” din istoria sa recentă, cu o scădere puternică de electorat între 2016 și 2024, în timp ce AUR ar fi crescut accelerat între 2020 și 2024. O parte semnificativă din voturile pierdute de PSD ar fi migrat către AUR și ar fi rămas acolo, pe fondul guvernării PSD alături de PNL. De ce contează pentru mediul economic: controlul resurselor și stabilitatea deciziei Dincolo de jocul politic, analiza leagă moțiunea de miza controlului asupra instituțiilor și companiilor de stat. HotNews susține că demiterea a venit într-un moment în care „pe lista lui Bolojan urmau să intre companiile/instituțiile/autoritățile care asigură influența PSD”, iar „rămânerea la butoane” ar fi vitală pentru accesul elitei politico-economice la resurse. În această logică, o eventuală trecere a PSD în opoziție ar putea accelera pierderi către AUR, în timp ce menținerea influenței la guvernare ar permite gestionarea acestor pierderi, fără a le elimina. Rolul președintelui Nicușor Dan, încă neclar Analiza mai notează că președintele Nicușor Dan și-a nemulțumit o parte dintre susținători prin refuzul de a se poziționa și de a explica „măcar cum vede ce se întâmplă”, invocând rolul constituțional de mediator. HotNews citează din motivări ale Curții Constituționale potrivit cărora președintele poate exprima opinii și critici fără ca acest lucru să fie contrar Constituției, dar fără efect juridic direct. Întrebarea „ce va face Nicușor Dan” rămâne deschisă în analiză, cu ideea că răspunsul ar urma să apară „repede”, chiar dacă „repede” poate însemna altceva la Cotroceni. [...]
UDMR cere refacerea unei majorități largi în Parlament pentru a debloca rapid învestirea unui nou guvern , după ce moțiunea de cenzură a dus la demiterea Cabinetului condus de Ilie Bolojan, potrivit Agerpres . Președintele UDMR, Kelemen Hunor, spune că soluția „înainte de orice altă discuție” ar fi refacerea coaliției care a funcționat până în urmă cu o lună, în formula PSD–PNL–USR–UDMR, împreună cu grupul minorităților naționale. El a arătat că votul de demitere a fost „foarte categoric”, cu „peste 280 de voturi”, iar o nouă soluție trebuie găsită tot în Parlament, prin învestirea unui nou guvern. În același timp, liderul UDMR a afirmat că formațiunea nu a fost invitată la consultările de la Palatul Cotroceni și că, până la momentul declarațiilor, nu avusese discuții nici cu PNL, nici cu PSD, nici cu USR, nici cu grupul minorităților condus de Varujan Pambuccian. Kelemen Hunor a spus că așteaptă să fie chemați la discuții cu președintele Dan. Condiția UDMR: premier „acceptat de toate partidele” și majoritate stabilă Kelemen Hunor a insistat că este nevoie de o formulă care să asigure o majoritate parlamentară, cu un premier acceptat de toate partidele, preferabil o persoană care „nu ar fi rival niciunuia dintre ele”, în special în raport cu partidele mari. El a respins ideea unei formule minoritare, argumentând că și o coaliție majoritară „funcționează greu”, iar un guvern ar trebui să aibă o susținere „foarte clară” și „foarte transparentă”, fără negocieri zilnice pentru fiecare proiect. În plus, liderul UDMR a pledat pentru identificarea rapidă a unei figuri politice capabile să aducă partidele „la aceeași masă”, subliniind că „nu calitatea de membru de partid” ar fi problema, ci capacitatea de a gestiona simultan o criză politică, guvernamentală și bugetară. Linii roșii: fără guvern cu un singur partid și fără AUR Întrebat despre participarea UDMR într-un guvern format „doar cu unul dintre partidele mari”, cu referire la AUR, Kelemen Hunor a răspuns că, dacă este vorba de un guvern cu un singur partid, UDMR nu ar face parte din el. Totodată, a exclus explicit o variantă care implică AUR: „Acolo unde e AUR, nu suntem noi.” Anticipatele, respinse: riscul unei guvernări AUR „pe termen lung” Kelemen Hunor a spus că nu crede că se va ajunge la alegeri anticipate și a susținut că acestea ar putea duce la o perioadă lungă de guvernare pentru AUR, pe fondul susținerii pe care partidul ar avea-o „în acest moment”. În acest context, el a invocat responsabilitatea partidelor care au primit votul în 2024 pentru patru ani de a găsi o soluție de guvernare și acum. Întrebat dacă PNL ar putea renunța la Ilie Bolojan și propune un alt premier, Kelemen Hunor a sugerat că Bolojan nu va ceda, afirmând că îl cunoaște și că „nu va ceda”. [...]
AUR condiționează intrarea la guvernare de acceptarea unui premier propriu , ceea ce complică formarea rapidă a unui nou Executiv după căderea Guvernului Bolojan, potrivit G4Media . George Simion a spus că AUR nu va susține un premier PSD și că își asumă guvernarea doar dacă președintele Nicușor Dan acceptă propunerea AUR pentru funcția de prim-ministru. Declarațiile vin după ce moțiunea de cenzură PSD–AUR a trecut cu 281 de voturi, cu sprijinul social-democraților, al „polului extremist AUR–SOS–POT” și al minorităților, conform aceleiași surse. În acest context, Simion a afirmat că AUR este dispus să intre la guvernare, dar „nu în orice condiții”. Condițiile anunțate de Simion pentru negocierile de guvernare Liderul AUR a formulat două linii roșii, cu impact direct asupra calendarului și formatului negocierilor politice: AUR nu va susține un premier PSD și acceptă guvernarea doar dacă AUR „desemnează premierul”. AUR nu va participa la consultările formale cu președintele dacă nu este invitat și la consultările informale anunțate anterior de Nicușor Dan. Ce urmează: presiune pe consultările de la Cotroceni Prin refuzul de a participa la consultările formale în absența unor discuții informale, AUR ridică miza procedurii de consultare și transmite că nu vrea să valideze un proces pe care îl consideră „formal”. În paralel, condiționarea intrării la guvernare de acceptarea unui premier AUR reduce spațiul de compromis în negocierile pentru o majoritate, în condițiile în care guvernul a fost deja demis prin moțiune. [...]
Ilie Bolojan a legat căderea Guvernului de reformele economice și de „atacarea privilegiilor” , într-un mesaj public transmis după moțiunea de cenzură care i-a demis Cabinetul, potrivit Libertatea . Miza imediată este continuitatea măsurilor de „ordine în finanțe” invocate de fostul premier, într-un moment în care România intră într-o nouă rundă de negocieri politice pentru formarea unui guvern. Bolojan, care își încheie mandatul după 10 luni la Palatul Victoria, a spus că a fost „o onoare” să fie prim-ministru și că a încercat să aducă „ordine în finanțele României”, să corecteze „nedreptăți” și să promoveze reforme de modernizare. El a susținut că măsurile luate au fost „dificile, dar necesare” pentru redresarea economică și că nu au reprezentat „un scop în sine”, ci „un preț pentru reconstrucție și bunăstare în viitor”. În mesajul public, Bolojan a descris demiterea drept un rezultat „inevitabil” al confruntării cu interesele afectate de reforme. „După 10 luni, s-a întâmplat inevitabilul. Când ataci privilegii și aprinzi lumina, reacțiile sunt pe măsură.” Totodată, el a afirmat că va continua să lucreze „pentru interesele României” și că nu își va abandona principiile, anunțând practic trecerea într-o nouă etapă politică. Moțiunea de cenzură: votul și susținerea politică Guvernul Bolojan a fost demis marți, 5 mai, prin moțiune de cenzură adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”, din 288 de parlamentari prezenți. Potrivit datelor prezentate, 4 parlamentari au votat „împotrivă”, iar 3 voturi au fost anulate, în condițiile în care pragul necesar era de 233 de voturi. Decizia a fost susținută de PSD și AUR. Conform articolului, Ilie Bolojan devine al șaptelea premier demis prin moțiune de cenzură în perioada postdecembristă, primul fiind Emil Boc în 2009. Ce urmează: consultări la Cotroceni și desemnarea unui nou premier Conform Constituției, președintele Nicușor Dan urmează să convoace consultări cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou prim-ministru. Șeful statului a spus că va accelera consultările și a exclus desemnarea unui premier din partea AUR, afirmând că România va rămâne pe o direcție prooccidentală. „În orice situație, România va păstra direcția prooccidentală și nu voi desemna un premier de la AUR.” Contextul crizei: ruptura cu PSD și guvernarea interimară Criza politică a escaladat după 20 aprilie, când PSD a decis să retragă sprijinul politic pentru Bolojan și i-a cerut demisia într-un termen de 72 de ore. Pe 23 aprilie, miniștrii PSD s-au retras din Guvern, iar ulterior Bolojan, lider al PNL, a anunțat ruperea coaliției cu PSD (formată în iunie 2025), acuzând social-democrații că au provocat criza. După plecarea miniștrilor PSD, portofoliile acestora au fost preluate interimar (propuneri aprobate pe 25 aprilie) de: Dragoș Pîslaru – Ministerul Muncii Cseke Attila – Ministerul Sănătății Tánczos Barna – Ministerul Agriculturii Cătălin Predoiu – Ministerul Justiției Ilie Bolojan – Ministerul Energiei Radu Miruță – Ministerul Transporturilor În paralel, Nicușor Dan a avut discuții separate cu PSD, PNL, USR și UDMR pentru identificarea unei soluții de ieșire din blocaj, în condițiile în care schimbarea guvernului redeschide, inevitabil, discuția despre ritmul și direcția reformelor economice invocate de fostul premier. [...]
După căderea Guvernului Bolojan, AUR încearcă să-și lărgească baza de susținere în Parlament , iar George Simion a lansat un apel public către etnicii maghiari să se înscrie în partid, potrivit Adevărul . Mesajul vine imediat după ce moțiunea de cenzură a trecut, într-un moment în care fiecare vot devine relevant pentru configurarea unei majorități și pentru negocierile de guvernare. Simion a criticat UDMR, susținând că formațiunea „are o problemă de legitimitate, de reprezentativitate” și acuzând-o că ar fi refuzat să voteze moțiunea doar pentru că a fost inițiată de AUR. În același context, liderul AUR a afirmat că etnici maghiari ar fi ieșit în stradă la începutul anului împotriva „taxelor lui Bolojan”, în localități precum Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc și Sfântu Gheorghe, cerând parlamentarilor să voteze moțiunea. Mesajul către electoratul maghiar și către alte minorități În declarațiile făcute presei, Simion a încercat să repoziționeze AUR ca opțiune de reprezentare politică pentru minorități și a extins apelul dincolo de electoratul maghiar. „Şi fac un apel la toţi etnicii maghiari care vor să aibă reprezentare politică să se înscrie în AUR, indiferent de etnie - romi, lipoveni, maghiari - avem mulţi membri în acest moment în AUR şi, de altfel, fac acest apel către toţi cetăţenii României”. Totodată, liderul AUR a insistat pe ideea că „fiecare vot” contează în actualul context politic, legând direct apelul de mizele următoarelor confruntări politice. Context: presiune pe negocierile pentru guvernare Apelul vine pe fondul schimbărilor de pe scena politică după votul din Parlament care a dus la trecerea moțiunii de cenzură și căderea Guvernului Bolojan (context detaliat de aceeași publicație aici ). În plus, Adevărul amintește că Simion a declarat marți, 5 mai, că AUR este „pregătită să intre la guvernare”, însă condiționează participarea de posibilitatea de a desemna prim-ministrul (detalii aici ). În acest cadru, apelul către minorități funcționează și ca semnal politic: AUR încearcă să-și consolideze legitimitatea și să-și extindă sprijinul înaintea negocierilor care pot decide viitoarea formulă de guvernare. [...]
AUR condiționează intrarea la guvernare de dreptul de a desemna premierul , iar George Simion spune că, „dacă vom avea ocazia și ține de noi”, partidul îl va nominaliza pe Călin Georgescu pentru funcția de prim-ministru, potrivit Știrile Pro TV . Declarația a fost făcută marți seară, într-un briefing de presă, în contextul negocierilor și consultărilor politice declanșate după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură . Simion a susținut că AUR „are toate scenariile pe masă” și că va acționa „conform voinței poporului român”. Miza: formula de guvernare și controlul asupra funcției de premier Din perspectiva AUR, intrarea la guvernare ar veni cu o condiție explicită: fără prim-ministru de la PSD. În același timp, Simion a indicat că o eventuală propunere pentru funcția de premier depinde și de disponibilitatea lui Călin Georgescu, afirmând că „în primul rând, trebuie să se manifeste domnul Călin Georgescu”. În declarațiile sale, liderul AUR a reluat și poziționări politice mai largi, inclusiv ideea că Georgescu ar fi „președintele României” în viziunea partidului și că alegerile ar fi fost „anulate nedrept”, susținând necesitatea revenirii „la democrație” și „la cadrul constituțional”. Acuzații și așteptări pentru următoarele zile Simion l-a criticat pe președintele Nicușor Dan, invocând „consultări informale și apoi formale” și a spus că partidul va vedea „care este cadrul” și „ce se întâmplă mâine”, fără a detalia pașii concreți. Totodată, a atribuit responsabilități pentru crizele recente astfel: Ilie Bolojan ar fi „responsabil pentru criza economică”, iar Nicușor Dan pentru „criza politică”, potrivit declarațiilor citate. [...]
