Știri
Știri din categoria Politică
Ilie Bolojan spune că „îndreptarea finanțelor” a cerut costuri sociale și că atacarea privilegiilor a generat reacții, într-un mesaj publicat pe Facebook și relatat de Biziday, în care își apără bilanțul după 10 luni ca prim-ministru interimar și sugerează că schimbările promovate au deranjat interese consolidate.
În mesajul intitulat „Respect pentru România”, Bolojan afirmă că mandatul său a urmărit „să aducă ordine în finanțele României”, „să corecteze nedreptăți” și să promoveze reforme pentru modernizare, susținând că „a dovedit că este posibil un alt mod de a guverna”.
Bolojan le mulțumește românilor pentru perioada dificilă, pe care o leagă direct de măsurile de corecție fiscal-bugetară:
„Vă mulțumesc, dragi români, pentru că ați suportat neajunsurile pe care le presupune îndreptarea finanțelor țării. Ele nu au fost un scop în sine sau o alegere, ci un preț pentru reconstrucție și bunăstare în viitor”.
În aceeași logică, el descrie un „model de guvernare” bazat pe reguli și disciplină în cheltuirea banilor publici, „fără să risipești banii publici și fără aroganță”.
Bolojan afirmă că, „după 10 luni”, „s-a întâmplat inevitabilul”, legând ieșirea din funcție de opoziția stârnită de măsurile sale:
„Când ataci privilegii și aprinzi lumina, reacțiile sunt pe măsură”.
El adaugă că, până în ultima zi de mandat, va lucra „pentru interesele României” și că nu va abandona principiile invocate, iar sprijinul primit „mai ales în ultima lună” îl motivează „să meargă mai departe”, indicând începutul unei noi etape politice, fără a oferi detalii suplimentare despre pașii următori.
Recomandate
PSD încearcă să refacă rapid o majoritate pro-europeană, mizând că refuzul PNL de a reveni la guvernare este temporar , după căderea guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură . Claudiu Manda , secretar general al PSD, susține, potrivit Antena 3 , că PSD are ca „primă opțiune” refacerea coaliției cu PNL, USR și UDMR, dar cu un alt premier. Manda a catalogat decizia PNL de a intra în opoziție drept una luată „la cald” și a indicat că social-democrații așteaptă ca liberalii „să se liniștească”, invocând precedente politice în care poziții ferme au fost ulterior schimbate. El a spus că, pentru „restul de un an de zile”, prima variantă ar fi ca PNL să vină cu o propunere pentru a continua guvernarea. Miza: evitarea unui blocaj politic după moțiune Contextul imediat este că guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, care a trecut cu 281 de voturi, în urma unei alianțe parlamentare PSD–AUR, conform relatării. În acest cadru, PSD încearcă să împingă negocierile spre o formulă de majoritate „pro-europeană”, în locul unor soluții de tip guvern minoritar sau aranjamente punctuale. Manda a respins explicit ideea unui „guvern de avarie” sprijinit de UDMR și minoritățile naționale, afirmând că PSD vede doar două scenarii: refacerea unei majorități pro-europene în Parlament, cu un alt premier; intrarea PSD în opoziție. Premierul, punctul de fricțiune În ipoteza în care PSD ar urma să dea premierul, Manda a spus că partidul nu „fuge” de această responsabilitate și că propunerea ar fi Sorin Grindeanu. În același timp, întrebat ce premier ar prefera PSD din partea PNL, Manda a indicat că social-democrații vor un premier „de dialog”, care să țină cont de „nevoile românilor” și de faptul că în guvern ar exista „aproape jumătate de susținere” din partea unui partid de stânga. PNL și USR își mențin refuzul PNL a votat, marți seară, intrarea în opoziție și menținerea rezoluției prin care exclude o nouă coaliție cu PSD, după ce guvernul a fost demis. Ilie Bolojan a declarat că decizia confirmă că PNL este „un partid cu demnitate” și a vorbit despre construirea „unui pol de modernizare”. Potrivit informațiilor prezentate, decizia din conducerea PNL ar fi fost luată după o ședință de patru ore, cu 50 de voturi pentru și 4 abțineri, „potrivit surselor din partid”. Și USR a anunțat că își menține decizia de a nu mai forma o majoritate guvernamentală cu PSD. Dominic Fritz a comunicat că partidul va propune PNL un acord politic pentru coordonarea pașilor următori și că a fost mandatat să poarte discuții cu Ilie Bolojan. Ce urmează Din informațiile disponibile, PSD condiționează reluarea formulei de guvernare de schimbarea premierului, în timp ce PNL și USR își reafirmă public trecerea în opoziție. Rămâne neclar, pe baza datelor din material, dacă și când ar putea începe negocieri efective pentru o nouă majoritate și cine ar avea mandatul formal de a propune o soluție de guvernare. [...]
Votul intern din PNL a blocat tentativa de schimbare a liniei politice și complică formarea noului guvern , după ce conducerea partidului a reconfirmat ieșirea din alianța cu PSD, potrivit Mediafax . Mișcarea a tăiat elanul contestatarilor și a consolidat poziția lui Ilie Bolojan , în timp ce ecuația unei noi majorități rămâne deschisă. În ziua în care s-au numărat voturile moțiunii de cenzură , în PNL a început o dispută separată: dacă partidul rămâne în zona guvernării sau rupe definitiv formula cu PSD. Cătălin Predoiu a transmis public, înaintea ședinței decisive, că liberalii nu ar trebui să ia o decizie „la cald” și că nu trebuie abandonată guvernarea, mesaj interpretat ca semnal intern. În aceeași direcție au ieșit, înainte de reuniunea de la ora 17.00, mai mulți lideri asociați cu tabăra favorabilă continuării formulei de putere – între care Nicoleta Pauliuc, Rareș Bogdan și Hubert Thuma. Mesajul comun: PNL trebuie să fie „responsabil” și să nu se retragă din jocul guvernării. Mutarea procedurală care a închis disputa În ședință au existat voci critice, însă Bolojan a cerut încă de la început un vot de reconfirmare a deciziei PNL de a nu mai face alianță cu PSD. Propunerea a trecut cu 33 de voturi și 10 abțineri. Ulterior, la votul privind trecerea în opoziție, partidul a proiectat o imagine de unitate: 50 dintre cei 54 de lideri prezenți au votat pentru intrarea PNL în opoziție, „potrivit surselor Mediafax”. De ce contează: formarea guvernului rămâne „complicată” Materialul susține că, odată reconfirmat sprijinul intern pentru Bolojan, tentativa de schimbare a direcției partidului a rămas „fără combustibil”, iar cei care pregătiseră o schimbare de linie nu au avut „masă critică”. În același timp, perspectiva unui nou guvern rămâne incertă: președintele a dat asigurări că un nou executiv va fi învestit „într-un termen rezonabil”, însă PNL tocmai a transmis că nu mai vrea PSD, iar Bolojan a trecut de prima contestare internă serioasă. Concluzia din text: puciul ar fi fost „amânat”, nu neapărat abandonat. Rolul președintelui, limitat în raport cu PNL Mediafax notează că planul de contestare a lui Bolojan ar fi avut și o „binecuvântare prezidențială”, iar HotNews a relatat că Nicușor Dan ar fi chemat la Cotroceni lideri PNL din teritoriu pentru discuții despre viitorul partidului. Argumentul central al analizei este că Nicușor Dan nu ar avea pârghii comparabile cu cele atribuite fostului președinte Klaus Iohannis în relația cu PNL, inclusiv pentru că nu vine din partid și nu și-ar fi construit o rețea internă suficient de solidă în primul an de mandat. În stenogramele ședinței PNL, Alina Gorghiu ar fi invocat explicit rolul președintelui în formarea viitorului guvern, însă replicile din partid au indicat că decizia trebuie să fie a PNL și transmisă președintelui, nu invers. În acest context, materialul mai arată că liderii asociați taberei pro-guvernare (inclusiv Predoiu, Thuma și Rareș Bogdan) nu ar avea forța de a prelua partidul „peste capul” lui Bolojan, iar alți lideri nu au reușit să transforme nemulțumirea în majoritate internă. [...]
Moțiunea care a dărâmat guvernul Bolojan riscă să accelereze reconfigurarea opoziției , prin întărirea AUR și prin reapariția, cu șanse mai mari, a scenariului unui nou partid „reformist” în jurul lui Ilie Bolojan , potrivit unei analize HotNews . Moțiunea a trecut cu 281 de voturi împotriva guvernului, egalând recordul căderii guvernului Cîțu (2021). Miza imediată nu este doar cine a câștigat o bătălie parlamentară, ci cum se redistribuie puterea politică în următoarele luni: PNL poate ajunge în opoziție sub o conducere consolidată a lui Bolojan, iar AUR își poate întări poziția de principal pol de opoziție, pe fondul slăbirii PSD. PNL, între opoziție și o posibilă ruptură Analiza susține că Ilie Bolojan ar putea ieși întărit politic din demitere, dacă PNL rămâne unit în jurul lui. În acest scenariu, ar fi primul lider al partidului din ultimul deceniu care nu este „sacrificat” rapid de propriul partid, ceea ce ar complica planurile PSD. În interiorul PNL, HotNews descrie două direcții posibile: dacă pleacă o parte dintre liberalii apropiați de PSD, iar PNL ajunge în opoziție, autoritatea lui Bolojan ar crește; dacă devine majoritară facțiunea care vrea continuarea colaborării cu PSD fără Bolojan, acesta ar putea fi marginalizat din nou. Publicația argumentează însă că o eventuală marginalizare ar putea funcționa ca o legitimare a lui Bolojan ca lider al unei mișcări „reformiste”, iar ideea înființării unui nou partid „relevant liberal” nu mai pare „o fantezie”. Sunt menționate și variante analizate „imediat după moțiune” de jurnalistul Cristian Andrei, cu trimitere la un material separat: HotNews . Seara, conducerea PNL și-a afirmat susținerea pentru varianta „liberalii merg în opoziție”, într-un alt material HotNews: HotNews . Analiza notează însă că aceasta ar fi doar „prima consultare” și că pot apărea schimbări. AUR, beneficiarul direct al crizei: „a dispărut cordonul sanitar” Al doilea câștigător indicat de HotNews este AUR, pe fondul relaxării izolării politice („cordonul sanitar”). Publicația afirmă că excluderea AUR din scenariile de putere ar fi fost abandonată de o plajă mai largă de actori, de la președintele Nicușor Dan până la liderul PSD Sorin Grindeanu, ceea ce ar consolida AUR ca „singur partid de opoziție cu perspective de creștere”. În paralel, analiza plasează PSD într-un „cel mai prost moment” din istoria sa recentă, cu o scădere puternică de electorat între 2016 și 2024, în timp ce AUR ar fi crescut accelerat între 2020 și 2024. O parte semnificativă din voturile pierdute de PSD ar fi migrat către AUR și ar fi rămas acolo, pe fondul guvernării PSD alături de PNL. De ce contează pentru mediul economic: controlul resurselor și stabilitatea deciziei Dincolo de jocul politic, analiza leagă moțiunea de miza controlului asupra instituțiilor și companiilor de stat. HotNews susține că demiterea a venit într-un moment în care „pe lista lui Bolojan urmau să intre companiile/instituțiile/autoritățile care asigură influența PSD”, iar „rămânerea la butoane” ar fi vitală pentru accesul elitei politico-economice la resurse. În această logică, o eventuală trecere a PSD în opoziție ar putea accelera pierderi către AUR, în timp ce menținerea influenței la guvernare ar permite gestionarea acestor pierderi, fără a le elimina. Rolul președintelui Nicușor Dan, încă neclar Analiza mai notează că președintele Nicușor Dan și-a nemulțumit o parte dintre susținători prin refuzul de a se poziționa și de a explica „măcar cum vede ce se întâmplă”, invocând rolul constituțional de mediator. HotNews citează din motivări ale Curții Constituționale potrivit cărora președintele poate exprima opinii și critici fără ca acest lucru să fie contrar Constituției, dar fără efect juridic direct. Întrebarea „ce va face Nicușor Dan” rămâne deschisă în analiză, cu ideea că răspunsul ar urma să apară „repede”, chiar dacă „repede” poate însemna altceva la Cotroceni. [...]
UDMR cere refacerea unei majorități largi în Parlament pentru a debloca rapid învestirea unui nou guvern , după ce moțiunea de cenzură a dus la demiterea Cabinetului condus de Ilie Bolojan, potrivit Agerpres . Președintele UDMR, Kelemen Hunor, spune că soluția „înainte de orice altă discuție” ar fi refacerea coaliției care a funcționat până în urmă cu o lună, în formula PSD–PNL–USR–UDMR, împreună cu grupul minorităților naționale. El a arătat că votul de demitere a fost „foarte categoric”, cu „peste 280 de voturi”, iar o nouă soluție trebuie găsită tot în Parlament, prin învestirea unui nou guvern. În același timp, liderul UDMR a afirmat că formațiunea nu a fost invitată la consultările de la Palatul Cotroceni și că, până la momentul declarațiilor, nu avusese discuții nici cu PNL, nici cu PSD, nici cu USR, nici cu grupul minorităților condus de Varujan Pambuccian. Kelemen Hunor a spus că așteaptă să fie chemați la discuții cu președintele Dan. Condiția UDMR: premier „acceptat de toate partidele” și majoritate stabilă Kelemen Hunor a insistat că este nevoie de o formulă care să asigure o majoritate parlamentară, cu un premier acceptat de toate partidele, preferabil o persoană care „nu ar fi rival niciunuia dintre ele”, în special în raport cu partidele mari. El a respins ideea unei formule minoritare, argumentând că și o coaliție majoritară „funcționează greu”, iar un guvern ar trebui să aibă o susținere „foarte clară” și „foarte transparentă”, fără negocieri zilnice pentru fiecare proiect. În plus, liderul UDMR a pledat pentru identificarea rapidă a unei figuri politice capabile să aducă partidele „la aceeași masă”, subliniind că „nu calitatea de membru de partid” ar fi problema, ci capacitatea de a gestiona simultan o criză politică, guvernamentală și bugetară. Linii roșii: fără guvern cu un singur partid și fără AUR Întrebat despre participarea UDMR într-un guvern format „doar cu unul dintre partidele mari”, cu referire la AUR, Kelemen Hunor a răspuns că, dacă este vorba de un guvern cu un singur partid, UDMR nu ar face parte din el. Totodată, a exclus explicit o variantă care implică AUR: „Acolo unde e AUR, nu suntem noi.” Anticipatele, respinse: riscul unei guvernări AUR „pe termen lung” Kelemen Hunor a spus că nu crede că se va ajunge la alegeri anticipate și a susținut că acestea ar putea duce la o perioadă lungă de guvernare pentru AUR, pe fondul susținerii pe care partidul ar avea-o „în acest moment”. În acest context, el a invocat responsabilitatea partidelor care au primit votul în 2024 pentru patru ani de a găsi o soluție de guvernare și acum. Întrebat dacă PNL ar putea renunța la Ilie Bolojan și propune un alt premier, Kelemen Hunor a sugerat că Bolojan nu va ceda, afirmând că îl cunoaște și că „nu va ceda”. [...]
Criza politică riscă să scumpească finanțarea României , pe fondul tensiunilor din piața valutară și al temerilor că ajustarea bugetară ar putea fi abandonată, avertizează Daniel Dăianu într-o intervenție citată de Digi24 . Președintele Consiliului Fiscal le cere politicienilor să guverneze „acum”, nu cu ochii la alegerile din 2028, după ce euro a urcat rapid spre noi maxime. Tensiunile au apărut în contextul adoptării moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, episod care, în evaluarea lui Dăianu, a alimentat reacția piețelor. Mesajul central: instabilitatea politică se vede imediat în curs, iar următorul pas poate fi o penalizare mai amplă a României dacă investitorii își pierd încrederea în reducerea deficitului. Cursul euro și dezechilibrele care amplifică șocul Potrivit datelor prezentate în material, euro a urcat la aproape 5,22 lei la cursul oficial , după o creștere de 12 bani în mai puțin de o săptămână. Pe piața interbancară, moneda europeană a atins 5,24 lei, un nou maxim istoric. În același timp, contextul macroeconomic rămâne fragil: inflația este „aproape de două cifre”, iar deficitul bugetar este menționat ca fiind cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Digi24 mai arată că deficitul bugetar a coborât în primele trei luni ale anului de la 2,28% (anul trecut) la puțin peste 1% (anul acesta), însă ținta pentru întregul an rămâne 6,2% din PIB. De ce contează pentru economie: „piața valutară contează” Dăianu leagă direct tensiunile din piața valutară de criza politică și avertizează că deprecierea leului se transmite în economie, inclusiv prin scumpirea importurilor. Totodată, el descrie piața valutară drept „cea mai nervoasă”, chiar mai sensibilă decât bursa, tocmai pentru că reacționează rapid la schimbări de percepție privind riscul. „Piața valutară contează, pentru că o depreciere a leului afectează prețul importurilor și alte repere care influențează viața cetățenilor români.” Riscul major: stoparea corecției bugetare și reacția investitorilor Miza, în lectura președintelui Consiliului Fiscal, este continuitatea consolidării fiscal-bugetare (reducerea treptată a deficitului). El susține că România nu își permite „experimente” și critică discursurile politice care vorbesc despre reduceri de taxe sau minimalizează importanța deficitului, în condițiile în care finanțarea economiei depinde de piețe. „Vom asista imediat la reacția piețelor care vor penaliza România. Fie că ne plac, nu ne plac aceste piețe. Ele asigură finanțarea și refinanțarea economiei românești.” În același context, Dăianu respinge ideea că România ar putea evita împrumuturile și spune că o consolidare fiscală nu se poate face fără costuri, iar promisiunile de „relansare” sunt greu de susținut când obiectivul este reducerea deficitului. Ce urmează Din informațiile prezentate, semnalul principal pentru perioada imediat următoare este că volatilitatea din curs și din piețe poate continua dacă incertitudinea politică persistă și dacă apar semne că ținta de deficit de 6,2% din PIB nu mai este credibilă. Materialul nu oferă un calendar de măsuri, dar avertismentul lui Dăianu vizează explicit riscul ca investitorii să „penalizeze” România prin condiții mai dure de finanțare. [...]
Atacul lui Sorin Grindeanu la adresa premierului Ilie Bolojan a mutat dezbaterea moțiunii de cenzură pe terenul banilor publici , cu acuzații privind finanțările pentru Bihor și Oradea și cu semne de întrebare despre viabilitatea economică a Aeroportului din Oradea, potrivit Libertatea . În timpul dezbaterii din Parlament, liderul PSD a susținut că utilizarea fondurilor publice la nivel local „trebuie justificată” și a cerut o analiză mai atentă a sumelor primite din bugetul de stat de județul Bihor, în special pentru proiecte de infrastructură. Contextul politic al intervenției a fost discursul premierului, în care Bolojan a spus că „a deranjat baronii locali”. Aeroportul din Oradea, exemplu de proiect „nesustenabil” invocat de PSD Grindeanu a afirmat că Aeroportul din Oradea „nu este sustenabil economic” și a indicat drept argument numărul redus de pasageri pe unele curse subvenționate de autoritățile județene. „Vă rog să verificaţi câţi pasageri sunt pe cursele subvenţionate de Consiliul Judeţean de la Oradea la Varşovia? Curse subvenţionate. Trei” Totodată, el a punctat că fondurile europene nu sunt singura sursă de finanțare și că, în opinia sa, modul de folosire a resurselor publice trebuie explicat în raport cu rezultatele. Disputa s-a extins la numiri în companii de stat și reacția Comisiei Europene În aceeași intervenție, Grindeanu a atacat și tema selecțiilor pentru posturi în companiile de stat, acuzând influențe controversate în zona PNL. El a susținut că, la Ministerul Energiei, PSD a fost la conducere „zece luni” în ultimii 10 ani, restul perioadei fiind gestionată de PNL. Liderul PSD a menționat două cazuri punctuale: o persoană din Oradea (Foghiș), despre care a spus că are o poziție la SAPE cu un salariu lunar de 50.000 de lei, și pe Mihai Barbu, fost trezorier PNL. Potrivit lui Grindeanu, aceste numiri „nu au fost acceptate” de Comisia Europeană . De ce contează Schimbul de replici din Parlament ridică miza discuției dincolo de confruntarea politică: în centrul disputei ajung criteriile de alocare și justificare a finanțărilor publice la nivel local, dar și modul în care sunt făcute numirile în companiile de stat, într-un context în care este invocată și poziția Comisiei Europene. [...]
