Știri
Știri din categoria Politică
Ilie Bolojan spune că „îndreptarea finanțelor” a cerut costuri sociale și că atacarea privilegiilor a generat reacții, într-un mesaj publicat pe Facebook și relatat de Biziday, în care își apără bilanțul după 10 luni ca prim-ministru interimar și sugerează că schimbările promovate au deranjat interese consolidate.
În mesajul intitulat „Respect pentru România”, Bolojan afirmă că mandatul său a urmărit „să aducă ordine în finanțele României”, „să corecteze nedreptăți” și să promoveze reforme pentru modernizare, susținând că „a dovedit că este posibil un alt mod de a guverna”.
Bolojan le mulțumește românilor pentru perioada dificilă, pe care o leagă direct de măsurile de corecție fiscal-bugetară:
„Vă mulțumesc, dragi români, pentru că ați suportat neajunsurile pe care le presupune îndreptarea finanțelor țării. Ele nu au fost un scop în sine sau o alegere, ci un preț pentru reconstrucție și bunăstare în viitor”.
În aceeași logică, el descrie un „model de guvernare” bazat pe reguli și disciplină în cheltuirea banilor publici, „fără să risipești banii publici și fără aroganță”.
Bolojan afirmă că, „după 10 luni”, „s-a întâmplat inevitabilul”, legând ieșirea din funcție de opoziția stârnită de măsurile sale:
„Când ataci privilegii și aprinzi lumina, reacțiile sunt pe măsură”.
El adaugă că, până în ultima zi de mandat, va lucra „pentru interesele României” și că nu va abandona principiile invocate, iar sprijinul primit „mai ales în ultima lună” îl motivează „să meargă mai departe”, indicând începutul unei noi etape politice, fără a oferi detalii suplimentare despre pașii următori.
Recomandate
PNL încearcă să-și securizeze coeziunea după ieșirea de la guvernare , iar eurodeputatul Rareș Bogdan susține că partidul nu va avea plecări și nici nu se va scinda, în pofida tensiunilor interne, potrivit HotNews . Declarația vine după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură și după o ședință „tensionată” a Biroului Politic Național , în care PNL a decis prin vot intrarea în opoziție. Rareș Bogdan spune că, deși au existat poziții divergente în partid, decizia luată va fi respectată de toți. Într-un mesaj transmis spotmedia.ro și citat de News.ro, Rareș Bogdan afirmă că nu este un susținător al președintelui PNL, Ilie Bolojan, dar că acest lucru nu exclude dialogul și colaborarea. El susține că l-a avertizat pe Bolojan încă din iunie anul trecut, după alegerile prezidențiale, când acesta a fost desemnat prim-ministru, că PSD „nu vrea reforme”. „I-am văzut cum s-au comportat în şedinţele de Coaliţie, trei ani la rând. Din păcate, luni de zile, în cazul lui Ilie Bolojan, şi ani, în cazul lui Ciucă sau al lui Cîţu, PSD i-a îmbrăţişat şi i-a adormit”, a declarat eurodeputatul liberal. Ce transmite PNL către piața politică Mesajul central al lui Rareș Bogdan este că partidul va rămâne unit și disciplinat după votul intern, chiar dacă au existat lideri care ar fi preferat rămânerea la guvernare. În același timp, el indică faptul că ieșirea de la guvernare „fără PSD” îi este favorabilă. „S-a luat o decizie, o respect – iar aceasta din urmă, cea fără PSD, chiar îmi convine. E pe gustul meu”, a subliniat liderul PNL în mesajul transmis spotmedia.ro. Miza intrării în opoziție: repoziționare pe termen lung Rareș Bogdan apreciază că perioada de „2 ani și 8 luni” în opoziție este semnificativă și leagă această strategie de evoluțiile electorale din Europa, unde spune că se conturează o orientare către conservatorism. În lipsa altor detalii despre pașii următori ai conducerii PNL, mesajul public urmărește în principal să reducă riscul perceput de fragmentare internă după schimbarea de direcție politică și după căderea guvernului. [...]
Miza finanțărilor pentru proiecte locale fracturează PNL , iar primarii liberali se împart între rămânerea la guvernare pentru acces la bani și trecerea în opoziție alături de Ilie Bolojan , potrivit Adevărul , care citează surse din conducerea partidului. În interiorul PNL s-au conturat trei tabere în rândul primarilor: cei care vor „musai” ca partidul să rămână la guvernare indiferent de numele premierului, cei care ar urma linia lui Bolojan chiar cu riscul pierderii finanțărilor pentru proiectele locale și o a treia categorie, care ar vrea și la putere, dar îl consideră pe Bolojan „politicianul viitorului”, conform surselor citate. De ce contează: accesul la bani devine criteriul de poziționare Potrivit informațiilor, în ultimele zile au existat discuții intense între grupările pro și anti-Bolojan și primarii PNL. Curentul majoritar ar fi de partea lui Bolojan, însă tabăra celor care vor să rămână la putere rămâne „semnificativă”. O linie de separație importantă este legată de dependența de finanțările guvernamentale, în special de la Ministerul Dezvoltării , pentru proiecte deja începute. Sursele citate susțin că unii primari se tem că, fără aceste fonduri, nu își pot finaliza investițiile promise în campania din 2024 și ar putea pierde alegerile locale din 2028. Cine își permite opoziția și cine nu În Ardeal, o parte dintre primari ar fi dispuși să treacă în opoziție alături de Bolojan. Argumentul invocat de surse este că unii dintre ei au deja mai multe mandate, sunt bine ancorați în comunități și au accesat fonduri europene, ceea ce i-ar face mai puțin vulnerabili electoral în 2028, indiferent dacă partidul este la guvernare sau în opoziție. De cealaltă parte, mulți primari ar prefera menținerea la guvernare tocmai pentru continuitatea finanțărilor necesare proiectelor locale. Ce urmează: presiune pe scenariul „Bolojan premier”, dar șanse mici Chiar și între primarii care vor la putere există, potrivit sursei, o divizare: unii cred că vor primi bani indiferent de premier, alții sunt mai reticenți după ce Bolojan le-ar fi spus că va fi dificil să se mai obțină finanțări din bani publici în contextul în care România trebuie să reducă deficitul bugetar. Mai există și aleși locali care ar încerca să împace ambele direcții: ar vrea la guvernare pentru finanțare, dar mizează pe Bolojan ca lider dominant în anii următori, pe fondul „valului de simpatie” recent. În acest cadru, scenariul preferat de ei ar fi guvernarea cu Bolojan premier, însă, potrivit surselor citate, este „foarte puțin probabil” în acest moment. [...]
USR ridică miza negocierilor de la Cotroceni, cerând PSD să vină cu o propunere de premier după demiterea lui Ilie Bolojan , pe fondul unei ruperi de încredere între partide, potrivit HotNews . Mesajul vine de la ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță (USR), care susține că PNL și USR nu mai pot accepta ca PSD să controleze jocul politic fără să-și asume o soluție de guvernare. Miruță a afirmat că partidele care l-au demis pe Ilie Bolojan „trebuie să vină cu o propunere de premier”, argumentând că „nu mai e niciun element” care să permită refacerea încrederii în PSD. În același timp, el a atacat conducerile locale ale PSD, sugerând că guvernarea este tratată ca o competiție internă pentru funcții. „Guvernarea unei țări nu este un joc între gașca de la Craiova cu gașca de la Timișoara își fac diverse aranjamente pentru a pune pe unul și pe altul într-o anumită funcție” Declarația a fost făcută cu trimitere la organizațiile PSD din care provin Sorin Grindeanu (Timiș) și Claudiu Manda (Dolj), potrivit relatării Digi24.ro. „Majoritatea PSD-AUR” și presiunea pe formarea executivului Întrebat despre scenariile privind viitorul executiv, ministrul interimar a susținut că „deja există o majoritate formată din PSD și AUR”, invocând un vot de 281 în Parlament. „Acum avem o coaliție PSD AUR, au avut 281 de voturi în Parlament (…) Avem o coaliție, că această coaliție se împiedică, că nu reușește să-și desfacă șireturile de la picioarele legate încrucișat, e o problemă pentru România” În logica acestui mesaj, presiunea politică se mută pe PSD: dacă are o majoritate funcțională, ar trebui să o transforme într-o formulă de guvernare și într-o nominalizare de premier. Front comun USR–PNL la consultările de la Cotroceni Miruță a mai spus că USR și PNL vor merge la consultările de la Cotroceni cu o poziție comună, stabilită la nivelul conducerilor celor două partide. „A fost luată o decizie la nivelul conducerii USR și PNL să facem un front comun. Vom merge la Cotroceni cu același mesaje, susținem același lucru” În același registru, ministrul a indicat că obiectivul acestui „front comun” este limitarea influenței politice în instituțiile statului, unde, în formularea sa, accesul ar depinde frecvent de apartenența la o „tabără”. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan cere reforme „profunde” în administrație, economie și servicii publice , argumentând că miza de azi nu mai este proclamarea independenței, ci funcționarea mai bună a instituțiilor, „eficientă și corectă” pentru cetățeni, potrivit Antena 3 . Mesajul a fost transmis pe Facebook, cu ocazia Zilei Independenței Naționale a României (10 Mai). Bolojan a spus că „libertatea se câștigă și se apără” și a legat momentul istoric din 1877 de nevoia actuală de modernizare a statului. Ce pune Bolojan pe agenda de guvernare În mesajul său, premierul interimar indică drept priorități: „reforme profunde” în administrație, economie și servicii publice; „instituții solide”; „reducerea risipei”; „recâștigarea încrederii cetățenilor”. De ce contează: accent pe eficiența instituțiilor și reducerea risipei Bolojan susține că „independența câștigată atunci” obligă astăzi la „responsabilitate” și la continuarea modernizării statului, prin decizii „corecte”, „muncă” și „seriozitate”. În același cadru, el descrie drept provocare centrală „o funcționare mai bună a instituțiilor și a administrației”. „Astăzi, provocarea este o funcționare mai bună a instituțiilor și a administrației, eficientă și corectă pentru toți cetățenii săi.” Materialul nu oferă detalii despre măsuri concrete, termene sau proiecte legislative care ar urma să susțină aceste reforme. [...]
Ilie Bolojan a fost întâmpinat cu aplauze în Cetatea Oradea , într-un episod de expunere publică ce arată că, cel puțin local, fostul premier interimar își păstrează capitalul de imagine, potrivit Antena 3 . Momentul a avut loc vineri, în Cetatea Oradea, după ce Bolojan a participat la „Majális”, un eveniment al comunității maghiare organizat în cadrul Festum Varadinum. Un localnic a filmat scena și a publicat-o pe Facebook, iar în imagini Bolojan apare ieșind din restaurantul Corsarul, din interiorul cetății, alături de partenera sa, Ioana, pe fundal auzindu-se aplauze. În postarea care însoțește filmarea, autorul notează: „Să fii aplaudat la scenă deschisă când ieși dintr-un restaurant după ce ai fost demis printr-o moțiune de cenzură mai rar. Respect Ilie Bolojan!”. În secvența surprinsă, Bolojan salută scurt din cap și își continuă drumul, zâmbind; în fundal poate fi observat și un agent SPP. Ce spune martorul și ce se știe despre context Contactat de Bihoreanul, comerciantul Dacian Meza, prezent în zonă, a confirmat autenticitatea filmării și a spus că Bolojan a fost aplaudat atât la sosire, cât și la plecare. Potrivit acestuia, la momentul respectiv „nu era început concertul de la scena mare”. În imagini apare și un jandarm care îl salută din cap pe Bolojan, iar martorul a precizat că jandarmii nu făceau parte din dispozitivul de protecție al acestuia, ci erau în cetate pentru evenimentele de la „Majális”. De ce contează episodul Dincolo de caracterul informal al scenei, reacția publicului funcționează ca un indicator de percepție și mobilizare în teritoriu, într-un moment în care Bolojan este asociat cu o schimbare recentă de statut politic (menționată în postare ca demitere prin moțiune de cenzură). Pentru actorii politici, astfel de episoade devin rapid material de validare sau contestare în spațiul public, mai ales când circulă în social media. Separat de acest moment, Antena 3 mai notează că Bolojan a vizitat sâmbătă Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș („Institutul Inimii”), unde urmează să fie construită, cu finanțare PNRR, o nouă clădire pentru tratarea pacienților cu afecțiuni cardiovasculare grave. [...]
Viktor Orbán ridică miza confruntării cu Bruxelles-ul și avertizează noua putere de la Budapesta că orice apropiere de instituțiile UE va avea costuri politice și materiale pentru Ungaria, potrivit Adevărul . Într-un interviu acordat unei televiziuni maghiare, fostul premier a transmis un mesaj direct către noua conducere, în contextul schimbării de guvern de la Budapesta și al semnalelor de „reconectare” la simbolistica europeană. „A ne îndepărta de poziția patriotică, a ceda sau a ne supune Bruxelles-ului ar fi o greșeală strategică uriașă, iar Ungaria va plăti un preț greu pentru asta. Dacă nu luptați la Bruxelles, ei vă vor călca în picioare, vă vor doborî și vă vor jefui. Noua conducere trebuie să înțeleagă acest lucru. Nu mi se pare că ei înțeleg asta încă.” Declarațiile vin la o zi după ce guvernul condus de Péter Magyar a depus jurământul în Parlament, marcând începutul unei noi etape politice, după ce Orbán a părăsit funcția de premier, încheind o perioadă începută în 2010. Semnale de apropiere față de UE, respinse de Fidesz Unul dintre primele gesturi cu încărcătură politică ale noii conduceri este revenirea drapelului Uniunii Europene pe clădirea Parlamentului de la Budapesta, după mai bine de un deceniu de absență. Decizia este prezentată ca un semnal de apropiere față de Bruxelles. „Cetățenii ungari au decis în urmă cu 22 de ani să adere la Uniunea Europeană, iar acest lucru trebuie respectat”, a transmis noua președintă a Parlamentului Ungariei, Ágnes Forsthoffer . Potrivit informațiilor, decizia nu a fost susținută de Fidesz, partidul condus de Viktor Orbán, nici de KDNP și Mi Hazánk. Drapelul UE fusese îndepărtat în 2014, la ordinul fostului președinte al Legislativului, László Kövér. Ce urmează: o linie de politică externă mai tensionată intern Mesajul lui Orbán indică o presiune politică internă pentru menținerea unei linii de confruntare cu instituțiile europene, în timp ce noul premier Péter Magyar promite reforme și schimbări în raport cu instituțiile statului și media publică, inclusiv readucerea simbolurilor europene în Parlament. În acest context, disputa privind raportarea la Bruxelles se conturează ca una dintre primele teme de conflict între vechea și noua putere de la Budapesta. [...]
