Știri
Știri din categoria Politică
Criza politică a blocat agenda europeană de la Cotroceni, după ce președintele Nicușor Dan a anulat recepția de Ziua Europei din 9 mai și, implicit, vizita la București a președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, potrivit Euronews.
Decizia afectează proiectul „Săptămâna Europeană la Palatul Cotroceni”, iar Administrația Prezidențială spune că șeful statului își va concentra eforturile pe formarea următorului guvern. În acest context, Nicușor Dan ar urma să înceapă chiar de astăzi discuții cu PSD, PNL, USR și UDMR pentru conturarea unei majorități și a unei formule guvernamentale.
Conform comunicatului Administrației Prezidențiale, sunt vizate două elemente principale:
În schimb, dezbaterile programate în această săptămână vor continua, însă fără participarea oamenilor politici. La evenimente vor fi invitați doar reprezentanți ai societății civile și studenți.
Administrația Prezidențială le-a transmis invitaților că anularea recepției a fost decisă „în considerarea contextului politic actual și a evoluțiilor recente”, care ar impune „concentrarea totală a eforturilor instituționale” pentru identificarea unor soluții de gestionare a situației.
Anularea vizitei șefei Parlamentului European vine, astfel, ca efect direct al prioritizării negocierilor interne pentru formarea guvernului, într-un moment în care agenda publică a președintelui se reorientează către deblocarea crizei politice.
Recomandate
Schimbarea de ton dintre președinte și premier reaprinde așteptările pentru deblocarea negocierilor de guvern , după ce Nicușor Dan și Ilie Bolojan au avut o interacțiune vizibil mai cordială la recepția de la Ambasada SUA din București, potrivit Antena 3 . Episodul vine la o zi după consultările pentru formarea guvernului, când cei doi ar fi părut tensionați. Întâlnirea de miercuri seară este prezentată ca prima interacțiune dintre cei doi după discuțiile de marți după-amiază privind formarea Executivului. De această dată, președintele și premierul au dat mâna și au schimbat zâmbete, într-un contrast față de ziua precedentă, când, conform aceleiași surse, au existat „priviri glaciale”. După salut, Nicușor Dan i-ar fi transmis rapid lui Ilie Bolojan mesajul: „Vorbim după”. De ce contează momentul În contextul negocierilor pentru formarea guvernului, semnalele publice privind relația dintre președinte și premier pot influența percepția de stabilitate și capacitatea de coordonare instituțională. Antena 3 notează că Nicușor Dan și Ilie Bolojan au de mai multe luni o relație încordată, iar interacțiunea de la recepția ambasadei a atras atenția celor prezenți, tocmai pentru a evalua dacă tensiunile se mențin sau se reduc. Ce urmează Din informațiile disponibile în material nu rezultă dacă discuția sugerată de „Vorbim după” a avut loc sau ce teme ar fi vizat. Rămâne de urmărit dacă această detensionare de moment se va reflecta în pași concreți în procesul de formare a guvernului. [...]
George Simion reclamă o posibilă implicare a Administrației Prezidențiale în negocierile pentru învestirea Guvernului Veștea , susținând că a fost sunat în seara votului din Parlament de un consilier prezidențial care i-ar fi transmis că „e un lucru bun ca voi să votați”, potrivit G4Media . Miza politică a afirmației este că ar sugera un canal informal de influențare a votului, într-un moment în care guvernul nu a obținut majoritatea necesară. Declarația a fost făcută de liderul AUR într-o emisiune „ Marius Tucă Show ” de la Gandul.ro. Simion a spus că apelul ar fi venit la ora 21:15, în ziua votului pentru învestirea Guvernului Veștea, dar că interlocutorul „nu a confirmat în vreun fel” că președintele Nicușor Dan ar fi fost de acord ca AUR să fie „parte a puterii”. Ultimatumul către președinte și mesajele „dinspre palatele puterii” În aceeași intervenție, Simion a susținut că, înainte de vot, ar fi primit „zeci de telefoane” de la persoane care pretindeau conexiuni la „palatele Cotroceni, Victoria” și care ar fi transmis că „Nicușor vrea ca voi să votați acest guvern”. El a afirmat că a cerut „clarificări” până la ora 21:30, invocând declarații anterioare ale președintelui potrivit cărora nu ar fi fost de acord cu un guvern care să includă AUR sau să depindă de voturile AUR. Simion a mai spus că, în opinia sa, se dorea susținerea „pe degeaba”, fără ca AUR să fie parte a guvernării. Ce lipsește din relatare și ce urmează Simion nu a precizat numele consilierului prezidențial despre care spune că l-a sunat, iar moderatorul emisiunii nu i-ar fi cerut această informație. În seara votului, Simion le-a cerut parlamentarilor AUR să părăsească sala de plen, pe care a numit-o „sala trădării”. Guvernul Veștea nu a primit voturile necesare pentru învestitură. G4Media notează că a solicitat Administrației Prezidențiale un punct de vedere privind afirmațiile liderului AUR și că va reveni cu răspunsul. [...]
Președintele Nicușor Dan le-a cerut partidelor să închidă în două zile negocierile pentru un guvern minoritar pro-occidental , într-un calendar accelerat care ar trebui să ducă rapid la desemnarea premierului și la ieșirea din blocajul politic, potrivit Adevărul . Șeful statului a spus miercuri seară că discuțiile de până acum au conturat deja direcția: o „guvernare pro-occidentală, minoritară”, susținută în Parlament de partide care, cel puțin în această etapă, își asumă sprijinul fără a intra la guvernare. Președintele a insistat că procesul trebuie finalizat rapid, afirmând că speră ca actorii politici „să fie serioși să încheiem cât mai curând”. Termen-limită: vineri, cu „concluziile” la Cotroceni Întrebat când ar putea fi desemnat premierul, Nicușor Dan a indicat un termen scurt pentru clarificarea pozițiilor: „Ar trebui ca mâine să discute ei între ei și vineri să vină la mine cu concluziile.” Întrebat dacă desemnarea ar putea avea loc în weekend, președintele a evitat să avanseze un calendar, rezumând poziția la: „Haideți să vedem ce agreează partidele”. Ce opțiuni sunt pe masă și unde se blochează negocierile Contextul este eșecul învestirii cabinetului Veștea și reluarea consultărilor de la Cotroceni. În acest moment, rămân în discuție două scenarii principale: Guvern minoritar condus de PSD , sprijinit în Parlament de PNL, USR și UDMR; Guvern cu PNL în poziție de forță , cu PSD în rol de susținător extern, variantă care, potrivit materialului, a fost respinsă luni seara de Sorin Grindeanu . Miercuri, 24 iunie, Biroul Permanent Național al PSD s-a reunit online și a decis să îl susțină pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier. Într-o declarație citată, Grindeanu a susținut că PSD își dorește autonomie pe programul de guvernare și a respins „pactul pe funcții”, invocând ca obiective „relansarea economică” și recâștigarea încrederii în clasa politică. Dinspre PNL, europarlamentarul Siegfried Mureșan (vicepreședinte al partidului) a transmis că liberalii ar putea vota un guvern condus de Grindeanu doar în schimbul unor angajamente ferme privind deficitul și reformele, însă PNL ar rămâne în opoziție și ar „monitoriza strict” deciziile viitorului executiv. În paralel, USR a venit cu o propunere de depășire a crizei: ministrul Apărării, Radu Miruță , a vorbit despre o rotație între două formule de guvernare minoritară (una PNL–USR–UDMR și una PSD monocolor). PSD a reacționat dur, acuzând USR că „sabotează” formarea guvernului și calificând ideea „rotativei” drept „un tertip meschin”. De ce contează: presiune pe un acord minim pentru guvernare Calendarul impus de președinte mută presiunea pe partide să livreze rapid un acord funcțional, chiar și în formula unui guvern minoritar, într-un moment în care sprijinul parlamentar pare condiționat de angajamente pe deficit și reforme, iar negocierile sunt tensionate de dispute privind arhitectura guvernării. Următorul reper este întâlnirea de vineri, când partidele ar urma să vină la Cotroceni cu o poziție comună sau, cel puțin, cu concluzii care să permită pasul următor în desemnarea premierului. [...]
USR împinge scenariul unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR, dar PSD avertizează că o „rotativă” ar afecta stabilitatea și costurile de finanțare ale statului , potrivit HotNews . Miza imediată este ieșirea din blocajul politic după eșecul învestirii unui guvern și, mai ales, riscul ca prelungirea negocierilor să se traducă în presiune pe ratingul de țară și pe dobânzile la care se împrumută România. Dominic Fritz a publicat miercuri seară o fotografie alături de liderii PNL și UDMR, Ilie Bolojan și Kelemen Hunor, susținând că cele trei formațiuni sunt „hotărâte” să își asume un guvern minoritar în formula PNL–USR–UDMR. În mesajul care însoțește fotografia, Fritz a scris că „modernizarea României nu poate fi amânată încă o generație” și că este nevoie de „un guvern serios” care să continue reformele. (Postarea este pe Facebook, la acest link .) „Rotativa” propusă de USR: guvern minoritar, apoi cabinet PSD În aceeași zi, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță (USR), a spus la Digi24, potrivit Agerpres, că partidul propune o rotație la guvernare între un executiv minoritar PNL–USR–UDMR și un guvern monocolor PSD. Miruță a argumentat că varianta ar încerca să împace constrângeri politice simultane: președintele Nicușor Dan „nu cu AUR”, USR „nu pentru guvern PSD”, iar PNL ar prefera opoziția dacă PSD intră la guvernare. Miruță a mai afirmat că USR nu va vota un guvern PSD și a invocat lipsa „acceptabilității sociale” pentru un executiv condus de social-democrați în acest moment. Pe fondul acestor discuții, HotNews notează că surse politice au indicat că USR a propus, în discuții cu PNL și UDMR, să ceară împreună o „rotativă” în care să înceapă cu guvernarea coaliția minoritară de dreapta, urmând ca ulterior să vină PSD cu un guvern monocolor. Potrivit acelorași surse, PNL și UDMR analizează varianta, iar dacă ar exista un acord, propunerea ar urma să fie dusă direct la președintele Nicușor Dan. Varianta nu ar fi fost discutată cu PSD, conform surselor citate. Contextul imediat este că Biroul Permanent al PSD a decis miercuri, în unanimitate, să îl propună pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier și să formeze o echipă de negociere pentru un acord politic cu celelalte partide parlamentare. Decizia a venit la două zile după respingerea în Parlament a guvernului propus de liberalul Adrian Veștea, desemnat premier de Nicușor Dan fără consultarea PNL. PSD: stabilitatea guvernamentală e legată de rating și de dobânzile statului PSD a respins public scenariul „rotativei”, printr-un comunicat de presă, și a acuzat USR că „subminează” acordul politic premergător desemnării premierului. Social-democrații susțin că România nu își poate permite, în următoarele șase luni, un guvern minoritar PNL–USR–UDMR condus de un premier de dreapta, urmat de un guvern monocolor PSD. În comunicat, PSD leagă explicit stabilitatea și predictibilitatea guvernamentală de condițiile de finanțare ale statului: „Este absolută nevoie de stabilitate și predictibilitate guvernamentală pentru menținerea ratingului de țară și a costurilor de finanțare ale statului român.” PSD mai afirmă că „pretențiile” USR mențin criza politică „cu efecte importante în plan economic și social” și cere USR „să înceteze sabotarea” formării rapide a unui guvern funcțional. În același text, social-democrații susțin că participă „cu bună credință” la discuțiile pentru un acord politic și că au dat mandat președintelui partidului să formeze guvernul, dacă va fi nominalizat de președintele României. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas depinde de decizia PNL și UDMR privind varianta „rotativei” și de modul în care ar fi prezentată președintelui Nicușor Dan. În paralel, poziția PSD indică faptul că o formulă cu guvern minoritar și schimbare programată a executivului rămâne, cel puțin deocamdată, un punct de conflict, cu argumentul central al social-democraților legat de stabilitate, rating și costurile de împrumut ale României. [...]
Criticile ministrului Dragoș Pîslaru la adresa „liniilor roșii” invocate de PSD riscă să rigidizeze negocierile pentru formarea guvernului , într-un moment în care, potrivit Mediafax , se conturează două scenarii de guvernare și o posibilă soluție minoritară. Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat miercuri pentru G4Media că poziția PSD în negocieri este „prea restrictivă” și că partidul ar pune „condiții limitative” în discuțiile despre formarea Executivului. În acest context, el a ironizat faptul că PSD ar adopta acum „linii roșii”, după ce ar fi criticat anterior „inflexibilitatea și rigiditatea” premierului Ilie Bolojan. „Ideea pe care PSD-ul a pus-o acum, că ei nu se joacă de lucrurile acestea, este extrem de limitativă pe de-o parte și nu cred că sunt în măsură să pună condiții.” Două opțiuni de guvernare, cu PSD în centru În declarațiile citate, Pîslaru a indicat că discuțiile se poartă în jurul a două variante, pe care le consideră „legitime și posibile”: un guvern PSD „monocolor”; un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, susținut de PSD. Ministrul a mai spus că, în final, acceptarea unui vot în Parlament din partea celeilalte tabere este „inevitabilă” în procesul politic. Ce urmează în negocieri: rolul președintelui și ideea unui acord politic Pîslaru a afirmat că președintele României, Nicușor Dan , „a anunțat foarte clar” că se uită la o soluție minoritară și așteaptă de la partide o propunere. În viziunea sa, următorul pas nu ar fi o negociere directă „în cameră între partide”, ci informarea președintelui că există o soluție pentru fiecare dintre cele două posibilități. El a mai indicat că responsabilitatea ar reveni în mare măsură președintelui să decidă „cine are și legitimitatea morală și profesionalismul” și că ar trebui să se ajungă ulterior la un „acord politic” care să includă o condiționare reciprocă pe o perioadă de timp, inclusiv în raport cu moțiuni potențiale și agenda de guvernare. [...]
România își leagă agenda de apărare de negocierile pentru bugetul UE , iar președintele Nicușor Dan merge joi, 25 iunie, la Summitul Flancului Estic din Gdansk (Polonia) cu un mesaj centrat pe finanțare și coordonare regională, potrivit Mediafax . Reuniunea, aflată la a doua ediție și cunoscută și ca „Formatul Helsinki”, aduce la aceeași masă lideri din state aflate în proximitatea granițelor cu Rusia, cu discuții despre întărirea apărării europene și cooperarea între țările UE pentru răspunsuri mai eficiente la riscurile de securitate, conform Administrației Prezidențiale. Ce urmărește România: mai mulți bani pentru apărare în bugetul UE În cadrul summitului, Nicușor Dan urmează să propună o coordonare între statele participante în negocierile privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene, astfel încât să fie alocate mai multe fonduri pentru apărare și securitate. Administrația Prezidențială indică faptul că aceste investiții ar urma să sprijine inclusiv infrastructura cu dublă utilizare (civilă și militară), necesară pentru mobilitatea militară în Europa. Temele de pe agendă: Readiness 2030, industrie de apărare, SAFE Pe agenda discuțiilor sunt menționate: aplicarea Planului „Readiness 2030”; creșterea capacităților de apărare ale Uniunii Europene; sprijinirea industriei europene de apărare. Președintele României va prezenta măsurile luate de România pentru întărirea capacităților de apărare și descurajare și va vorbi despre participarea țării la programul european SAFE și la Proiectele de Interes Comun din domeniul Apărării Europene (EDPCI). Marea Neagră și „Eastern Flank Watch” Șeful statului îi va informa pe liderii europeni despre stadiul Hub-ului de Securitate de la Marea Neagră și despre propunerea României de a include un nou pilon în proiectul „Eastern Flank Watch”. În perspectiva Summitului NATO de la Ankara, România și celelalte state UE de pe Flancul Estic susțin o cooperare mai bună între UE și NATO, alături de consolidarea relației transatlantice, potrivit aceleiași surse. Cine participă și programul zilei Summitul este găzduit de premierul Poloniei, Donald Tusk . La reuniune sunt menționați președintele Lituaniei și prim-miniștrii Suediei, Finlandei, Estoniei și Letoniei. Joi, de la ora 15:00, Nicușor Dan este programat la declarații de presă comune, iar de la ora 16:30 are o întâlnire cu Lech Wałęsa, la Centrul European Solidaritatea din Gdansk. Prima întâlnire a acestui format a avut loc în Finlanda, în decembrie 2025. [...]
