Știri
Știri din categoria Politică
Ilie Bolojan spune că nu va demisiona chiar dacă PSD iese de la guvernare, iar portofoliile miniștrilor PSD ar urma să fie preluate temporar de alți membri ai Cabinetului, pentru a evita blocaje administrative și riscuri pe zona de finanțare europeană, potrivit Antena 3.
Premierul a declarat duminică seară că PSD ar urma să voteze luni ieșirea de la guvernare, la o ședință de „evaluare” a coaliției. În acest context, Bolojan a spus că președintele României nu i-a cerut demisia și că, dacă PSD se retrage, Guvernul va acționa „pe baza Constituției”, prin numirea de interimari din actualul cabinet pentru portofoliile rămase vacante.
Bolojan a legat explicit o eventuală criză politică de efecte economice și administrative, pe fondul unei situații pe care o descrie drept dificilă: „deficite enorme” și „notificări explicite de la Comisia Europeană”. În același timp, a avertizat că instabilitatea poate reduce capacitatea de lucru a aparatului guvernamental.
Un punct concret invocat de premier este calendarul pentru PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență): el a spus că fondurile trebuie absorbite „până în august” și că, dacă Guvernul nu funcționează, există „o probabilitate” ca România să piardă „sume importante”.
„Noi trebuie să ne absorbim fondurile din PNRR până în august, dacă guvernul nu funcționează, există o probabilitate să pierdem sume importante.”
Premierul a susținut că nu vede „soluții” alternative prezentate pentru corectarea deficitului și a reiterat că, în lipsa acestora, își asumă responsabilitatea de a menține funcționarea Guvernului, indiferent de decizia PSD.
Totodată, a afirmat că, dacă PSD declanșează o criză politică, aceasta s-ar suprapune peste „criza economică globală” pe care o pune pe seama „războiului din Golf”, ceea ce ar amplifica riscurile pentru România.
Întrebat despre posibile repoziționări interne în PNL, Bolojan a spus că are încredere în colegii săi și a invocat existența unei rezoluții în partid: dacă PSD generează o criză politică, PNL „nu va mai colabora cu PSD” ulterior.
În același registru, Bolojan a respins ideea unui premier „de tip marionetă” și a argumentat că, într-un Parlament fragmentat, sunt necesare coaliții de cel puțin trei partide pentru a asigura o majoritate.
Decizia PSD este așteptată la ședința de luni menționată de premier. Bolojan a indicat că, în funcție de ce se întâmplă atunci, PNL va lua „niște decizii”, iar dacă PSD se retrage, Guvernul ar urma să opereze cu interimari pentru portofoliile vacante, astfel încât activitatea executivului să continue.
Recomandate
Ilie Bolojan condiționează sprijinul PNL de o majoritate explicită, invocând riscul blocării reformelor necesare pentru fondurile europene și pentru corecția deficitelor, potrivit Digi24 , după discuția cu premierul desemnat Eugen Tomac . Bolojan, premier interimar și președinte al PNL, a transmis că un Executiv fără o susținere parlamentară asigurată „nu e o soluție pentru România”, deoarece nu ar putea trece „reformele de care România are nevoie”. Mesajul vine în contextul consultărilor pentru formarea noului Guvern. De ce contează: reformele și banii europeni depind de voturi în Parlament Miza, din perspectiva PNL, este capacitatea viitorului cabinet de a adopta rapid măsuri și legi cu impact direct asupra finanțării și funcționării economiei. În aceeași logică, Bolojan a indicat că un guvern fără sprijin politic explicit ar avea dificultăți în a trece „lucruri dificile” care nu pot fi evitate. În declarațiile preluate și de Euronews, liderul liberal a enumerat drept urgențe absorbția fondurilor europene, accesarea granturilor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și îndeplinirea reformelor asumate de România. Calendarul deciziei în PNL Bolojan a spus că discuția cu Tomac a fost una „directă, fără ocolișuri”, iar PNL urmează să își stabilească poziția după consultări interne cu parlamentarii și conducerea partidului. Potrivit informațiilor prezentate, o decizie privind susținerea parlamentară ar urma să fie luată „la mijlocul acestei săptămâni”, miercuri sau joi, când ar urma să fie convocat Biroul Politic Național. [...]
PNL condiționează susținerea guvernului Tomac de o majoritate explicită, pe fondul presiunii reformelor din PNRR , potrivit news.ro . Președintele PNL, Ilie Bolojan , a spus după discuția de luni cu premierul desemnat Eugen Tomac că un executiv fără „susținere politică explicită” nu poate trece reformele „dificile” de care România are nevoie. Bolojan a argumentat că, fără sprijin parlamentar asumat, guvernul nu ar avea „practic posibilitatea” să continue reformele și să adopte măsuri pe care România „nu le poate evita”. El a precizat că discuția cu Tomac a fost una directă. „Am prezentat perspectiva noastră şi anume faptul că un astfel de guvern, care nu se bazează pe o susţinere politică explicită, nu este o soluţie pentru România, neavând practic posibilitatea să continue reformele şi să treacă lucruri dificile (...) fără o susţinere parlamentară.” Miza: reformele pentru granturile din PNRR și absorbția fondurilor europene În același context, liderul PNL a indicat drept urgență „absorția fondurilor europene” și accesarea granturilor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), susținând că România trebuie să îndeplinească reformele asumate în 2021 și rămase nefinalizate. Potrivit lui Bolojan, este vorba „în principal” de nouă legi care trebuie adoptate în Parlament. El a mai spus că s-a discutat și despre urgentarea finalizării lucrărilor, astfel încât România să nu piardă sumele aferente granturilor, iar componenta de împrumuturi să rămână „într-o pondere importantă”, chiar dacă unele proiecte nu vor putea fi terminate, având în vedere numărul mare de lucrări și situațiile diferite din localități. Calendar politic în PNL: informare luni, decizie miercuri sau joi Bolojan a anunțat că luni, de la ora 15:00, au loc întâlniri cu grupurile parlamentare, în care președintele Senatului, Gabriel Andronache, și liderul grupului de la Camera Deputaților vor prezenta conținutul discuțiilor cu premierul desemnat. Decizia privind poziționarea PNL față de susținerea guvernului Tomac urmează să fie luată „la mijlocul acestei săptămâni”, miercuri sau joi , când va fi convocat Biroul Politic Național. [...]
PNL își închide oficial opțiunea de guvernare cu PSD , după ce Ilie Bolojan a spus, într-un interviu citat de News , că partidul „și-a pierdut total încrederea” în social-democrați și a decis „să nu mai facă coaliții cu PSD”. Mesajul are miză de stabilitate politică și, implicit, de predictibilitate pentru agenda de reforme, într-un moment în care Bolojan leagă direct blocajele din coaliții de costuri publice și de criza bugetară . În aceeași intervenție, președintele PNL și premier interimar a susținut că „cea mai mare pacoste” este formarea unor coaliții care „nu funcționează”, iar alternativa la o coaliție „stabilă, dar care nu face nimic” ar fi opoziția. Bolojan a acuzat PSD că ar fi „dinamitat coaliția” prin încălcarea înțelegerilor și prin evitarea asumării răspunderii, ceea ce ar fi dus la guvernare „cu frâna de mână trasă”. De ce contează: semnal de repoziționare cu efect asupra guvernării Decizia anunțată de Bolojan ridică o barieră politică între cele două partide care au guvernat împreună și poate îngusta opțiunile de majoritate în viitoarele formule de guvernare. În logica expusă de liderul PNL, problema nu ar fi una „de persoane”, ci de „încredere minimă” necesară pentru rezultate într-o coaliție. Bolojan a legat explicit funcționarea coalițiilor de reacția electoratului, afirmând că alianțele mari „fără să livrăm” au alimentat „votul anti-sistem”, prin ocuparea de funcții fără reformele „de care țara asta avea nevoie”. Contextul invocat: criza bugetară și responsabilitatea partidelor de guvernare Premierul interimar a spus că România a intrat într-o „criză bugetară” din cauze interne, nu din șocuri externe ca în 2008–2010, argumentând că statul a cheltuit „ani de zile mai mult decât ne-am putut permite”. Potrivit lui Bolojan, responsabilitatea pentru această situație ar aparține partidelor care au guvernat înainte de 2024, „adică PSD și PNL”. Totodată, el a afirmat că „nu s-a înghesuit nimeni să-și asume mandatul de premier” și a descris încercarea de a menține guvernarea pe baza unei înțelegeri între partide, până când, spune el, s-a ajuns „în fața acestei moțiuni de cenzură”. Ce urmează Din informațiile citate, Bolojan poziționează PNL pe o linie de evitare a coalițiilor cu PSD, cu argumentul că acestea nu pot produce reforme și generează costuri politice și sociale. News nu oferă, în același material, detalii despre o alternativă concretă de majoritate sau despre un calendar al unor negocieri viitoare. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac spune că menține un contact direct cu președintele Nicușor Dan și caută rapid o majoritate parlamentară, pe fondul „termenelor care ne presează” și al riscului ca România să rămână fără guvern funcțional , potrivit Antena 3 , după o primă rundă de discuții cu liderii PNL, USR și PSD. Tomac a declarat că a avut „un scurt schimb de opinii” cu șeful statului după consultările cu partidele și că i se pare „absolut firesc” ca acest contact să fie permanent. În același timp, premierul desemnat a spus că încearcă să găsească „compromisul necesar” între actorii politici pentru a obține voturile de învestitură. Miza: majoritate în Parlament, în timp scurt În intervenția de la Antena 3, Tomac a insistat că România „are nevoie de un guvern” și că speră ca discuțiile următoare să ducă la o majoritate care să îi acorde încrederea lui și cabinetului pe care urmează să îl prezinte. El a vorbit despre presiunea unor termene și despre nevoia de „realism” în negocieri. În paralel, Antena 3 notează că premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a strânge o majoritate în Parlament, pragul menționat fiind de 233 de voturi. Cabinet de „specialiști” și o linie roșie în negocieri Tomac a anunțat intenția de a propune un guvern format din specialiști, nu construit pe criterii politice. Publicația prezintă și o listă de lucru a unor nume vehiculate pentru viitorul cabinet, subliniind că nu este o componență oficială și că negocierile sunt încă în desfășurare. Totodată, potrivit aceleiași surse, Tomac ar fi transmis că nu va include în Cabinet niciun membru cu „carnet de partid” din actualul Parlament, poziție prezentată drept o linie roșie pentru PNL și USR. Context: discuții cu partidele „pro-occidentale” și apel la responsabilitate Premierul desemnat a spus că a discutat cu partidele „pro-occidentale”, că le-a prezentat obiectivele și că urmează să continue dialogul, inclusiv cu UDMR și cu parlamentari care și-au exprimat deschiderea. În declarațiile sale, Tomac a legat urgența formării guvernului de contextul mai larg – războiul de la graniță și efecte economice ale crizelor internaționale – și a făcut apel la „rațiune și responsabilitate”. Ce urmează, conform declarațiilor: continuarea consultărilor în zilele imediat următoare și prezentarea unei formule de cabinet care să poată trece de votul Parlamentului. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac avertizează că întârzierea formării Guvernului riscă să blocheze termene-cheie din PNRR și pregătirea bugetului , în condițiile în care „timpul ne presează”, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute luni, după întâlnirea cu conducerea PNL, de la sediul partidului. Tomac a legat explicit urgența politică de obligațiile asumate de România față de Uniunea Europeană prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), menționând jaloanele și reformele necesare pentru ca România „să-și poată lua banii” din fonduri nerambursabile sau împrumuturi. El a indicat și un termen concret: „ultima cerere de plată este pe 30 septembrie”. În același context, premierul desemnat a spus că România trebuie să fie pregătită „în această toamnă” pentru „prima tragere din programul SAFE ” și a invocat și obligația de a pregăti „în termenii prevăzuți de lege viitorul buget”, ca „semnal de responsabilitate”. Miza: un guvern funcțional pentru termene și decizii administrative Tomac a susținut că fiecare zi fără un guvern produce efecte în lanț, cu impact asupra vieții de zi cu zi, și a cerut „mai multă înțelepciune, maturitate și responsabilitate” dincolo de diferențele dintre partide. „Fiecare zi în care țara noastră nu are un guvern, este o problemă care aduce la rând un set de probleme extrem de complexe care afectează viața de zi cu zi a fiecărui român.” Ce a cerut Tomac de la PNL și ce urmează După discuțiile cu liberalii, Tomac a spus că așteaptă un „vot de încredere” din partea PNL și că pleacă „încrezător” de la întâlnire. Totodată, a afirmat că este pregătit să discute „cu fiecare actor politic” pentru a gestiona „un cabinet necesar” în actualul context. „Am o mare speranță într-o judecată corectă, cinstită, în acord cu așteptările cetățenilor români, în colegii din Partidul Național Liberal pentru a-mi da un vot de încredere.” [...]
Eugen Tomac are la dispoziție 10 zile să strângă 233 de voturi pentru învestire , iar negocierile care încep luni cu PSD, PNL și USR vor decide dacă România poate avea rapid un guvern „tehnic” sau intră într-un nou blocaj politic, potrivit HotNews . Premierul desemnat va începe discuțiile luni, în prima zi fiind programate întâlniri cu PNL (ora 11), USR (ora 14) și PSD (ora 17), urmând ca negocierile să continue și cu celelalte grupuri parlamentare. Tomac trebuie să se prezinte în fața Parlamentului pentru votul de încredere până duminică, termen calculat de la nominalizarea oficială de vineri, prin decret publicat în Monitorul Oficial. Miza: majoritatea de 233 de voturi și condițiile partidelor Pentru învestire este necesară majoritatea deputaților și senatorilor, adică 233 de voturi. În acest context, poziționările partidelor indică o negociere dificilă, cu linii roșii explicite. Ilie Bolojan, premier interimar și președinte al PNL, a spus că liberalii nu vor vota un guvern în care să existe secretari de stat sau șefi de servicii deconcentrate „puși pe posturi” sau susținuți de PSD, invocând lipsa de încredere după moțiunea de cenzură care a dărâmat guvernul din care PSD făcea parte. UDMR, prin Kelemen Hunor, a transmis că așteaptă să vadă programul de guvernare, miniștrii propuși și intențiile premierului desemnat înainte de a decide susținerea. PSD, prin Sorin Grindeanu, a anunțat că este deschis la discuții pentru coagularea unei majorități, dar condiționează susținerea de principii precum reluarea investițiilor și stimularea economică, protejarea veniturilor mici și medii și susținerea IMM-urilor. USR, prin Dominic Fritz, a precizat că va discuta „din respect pentru președinte și interesul național”, însă intră la negocieri cu o linie clară: fără nicio formulă cu PSD. Fritz a mai spus că USR susține o formulă care include miniștri USR, menționând patru nume. AUR, prin George Simion, a anunțat că nu va susține executivul și că parlamentarii partidului nu vor intra în sala de vot. Grupul parlamentar PACE – Întâi România a transmis că votul său este condiționat de acceptarea integrală a „trei linii roșii”, între care „curățarea structurilor de influența USR”, „fără tehnocrați de fațadă” și asumarea a 10 măsuri de urgență. Guvern „tehnic, nu politic”: nume vehiculate și portofolii sensibile Tomac a spus că va propune un guvern „tehnic, nu politic”, iar în spațiul public sunt vehiculate mai multe nume pentru ministere, cu mențiunea că discuțiile nu sunt finalizate și lista poate fi modificată pe parcursul negocierilor, potrivit unor surse oficiale citate de News.ro. Printre numele menționate: Externe: Luca Niculescu Apărare: Mihnea Motoc Educație (și posibil vicepremier): Sorin Costreie, consilier al președintelui Muncă: Valentina Robu, Diana Morar, Lavinia Niculescu (variante) Finanțe: Șerban Matei și Bogdan Glăvan (opțiuni) Sănătate: Cătălin Cîrstoiu sau Ștefan Busnatu; este luată în calcul și nominalizarea unei femei Dezvoltare Regională: Vladimir Ionaș sau Ștefan Țigănaș Transporturi: Ionuț Laurențiu Mașala Investiții și Proiecte Europene: Dragoș Pîslaru (ar putea rămâne) Justiție: Cosmin Filatov, consilier prezidențial pe probleme constituționale Cultură: Adrian Papahagi Agricultură: Nicolae Istudor Mediu: Teodor Dulceață (secretar general adjunct) Vicepremier: Radu Burnete (consilier prezidențial) Ce urmează și cum își justifică președintele alegerea Nicușor Dan a spus că speră ca „toate forțele pro-occidentale” să sprijine guvernul, argumentând că nu ar exista „o altă posibilitate logică pro-occidentală” care să aibă și majoritate. Președintele a respins ideea că și-ar face „guvernul său”, susținând că nominalizarea a fost un răspuns la o „necesitate” și la lipsa unei alternative pro-occidentale. Întrebat ce se întâmplă dacă Tomac nu reușește să strângă majoritatea, președintele a răspuns că nu vrea să discute scenariul „acum”, potrivit relatării. [...]
