Știri
Știri din categoria Politică
Ilie Bolojan spune că PNL nu a negociat cu AUR și exclude o majoritate comună, într-un interviu publicat joi, 26 martie 2026. Premierul a afirmat că nici el, nici reprezentanții săi nu au purtat discuții cu liderii AUR sau cu parlamentari din partid care ar fi nemulțumiți.
Declarațiile vin în contextul unor tensiuni în coaliție și după ce Sorin Grindeanu a susținut că „lideri PNL trimite bezele către AUR”. În același timp, în interviul dat celor de la G4Media amintește că PSD a votat în ultimele luni alături de AUR atât la moțiunea simplă împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu, cât și la un amendament la legea bugetului.
„Întotdeauna când am fost într-o coaliție, am respectat regulile jocului. Și, deci, nu am căutat să negociez cu alții pentru a forma alte majorități. Și nu au fost niciun fel de negocieri între mine și reprezentanți ai AUR, între PNL, de exemplu, și AUR în această perioadă și nu luăm în calcul o astfel de situație.”
Bolojan a insistat că „baza colaborării unei coaliții este respectul între parteneri și respectarea înțelegerilor și a intereselor țării”, respingând speculațiile privind o eventuală repoziționare politică. El a spus că etichetările și zvonurile sunt frecvente și că nu există „niciun fundament” pentru ideea unei apropieri de AUR.
Întrebat despre posibile discuții cu parlamentari AUR, inclusiv pe fondul unui zvon legat de Mohamad Murad, premierul a negat că ar fi avut astfel de contacte și a făcut distincția între interacțiunile obișnuite din Parlament și „tranzacții politice”, pe care le-a exclus. G4Media anunță că va publica ulterior interviul integral cu premierul.
Recomandate
Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan acuză PSD că blochează formarea guvernului pentru a inversa reforme cu miză bugetară , susținând că social-democrații ar urmări anularea măsurilor adoptate de Guvernul Bolojan și revenirea la „risipă” și la accesul la „banul public”, potrivit G4Media . Mureșan îl atacă direct pe liderul PSD, Sorin Grindeanu , și afirmă că PSD ar accepta „doar un guvern condus de ei înșiși”, motiv pentru care PNL nu ar trebui să accepte „un guvern iresponsabil controlat de PSD”, pe argumentul că acesta „ar risca să anuleze eforturile din ultimul an ale Guvernului Bolojan și ale românilor”. Miza: continuitatea reformelor și controlul asupra cheltuielilor publice În declarațiile citate, eurodeputatul liberal leagă disputa politică de efectele reformelor implementate în ultimul an, pe care le descrie ca limitând finanțarea către „clientela PSD”. În acest context, el susține că PSD ar fi interesat să revină la putere pentru a „se remufa” la resurse publice. Acuzații privind majoritatea PSD–AUR și responsabilitatea pentru criză Mureșan mai afirmă că PSD ar avea deja o majoritate parlamentară împreună cu AUR și pune sub semnul întrebării de ce social-democrații nu folosesc această majoritate pentru a guverna, acuzând totodată PSD că încearcă să obțină legitimitate „proeuropeană” prin voturile PNL, în timp ce ar forma „zilnic” o majoritate „antieuropeană” alături de AUR. În același mesaj, eurodeputatul susține că PSD și AUR au dărâmat Guvernul și au generat criza politică, iar apoi PSD ar fi încercat să transfere responsabilitatea către PNL pentru lipsa unui guvern. „Românii știu că PSD și AUR au dărâmat Guvernul și au generat criza politică. Românii știu că PSD a dat jos Guvernul nu de dragul oamenilor, ci de frica reformelor pe care Guvernul Bolojan le-a implementat și prin care a tăiat conducta de bani spre clientela PSD.” [...]
Reconfigurarea Biroului Permanent al Camerei Deputaților , votată fără PNL și USR, indică o nouă aritmetică de putere în Parlament , după ce cele două partide au părăsit plenul înaintea procedurii, pe fondul unei dispute privind împărțirea funcțiilor, potrivit Adevărul . Plenul Camerei Deputaților a votat marți componența Biroului Permanent pentru sesiunea ordinară de toamnă, însă alegerea conducerii a avut loc în absența deputaților PNL și USR, care au ieșit din sală în semn de protest. În pofida boicotului, au fost validați vicepreședinții, secretarii și chestorii, conform informațiilor transmise de Agerpres . Cum arată noul Birou Permanent Vicepreședinți: Natalia Intotero (PSD) Gianina Șerban (AUR) Adrian Cozma (PNL) Cătălin Drulă (USR) Secretari: Silvia Mihalcea (PSD) Ramona Ioana Bruynseels (AUR) Ovidiu Ganț (grupul minorităților naționale) Verginia Vedinaș (SOS România) Chestori: Daniel Lungu (PSD) Simona Bucura-Oprescu (PSD) Bogdan Velcescu (AUR) Magyar Lorand-Balint (UDMR) De ce au ieșit PNL și USR din plen Votul a fost precedat de schimburi dure de replici între partidele parlamentare, pe tema repartizării funcțiilor din Biroul Permanent. Gabriel Andronache, liderul deputaților PNL, a contestat distribuirea, susținând că ar încălca o înțelegere stabilită la începutul legislaturii și că liberalii ar fi fost privați de o funcție care le-ar fi revenit potrivit ponderii parlamentare. Din partea AUR, Mihai Adrian Enache a respins argumentul PNL, afirmând că acordul invocat ar fi fost negociat fără consultarea tuturor grupurilor parlamentare și a cerut respectarea reprezentării rezultate din actuala configurație a Parlamentului. USR, prin lidera de grup Diana Stoica, a acuzat formarea unei noi majorități între PSD, AUR și alte formațiuni pe care le-a catalogat drept extremiste. Disputa a continuat după intervenția liderului AUR, George Simion, care a susținut că PNL și USR „și-a pierdut legitimitatea” și a cerut revenirea la votul popular, inclusiv prin alegeri anticipate. Cătălin Drulă (USR) a acuzat, la rândul său, existența unei înțelegeri PSD–AUR și a cerut clarificări privind susținerea unei eventuale majorități comune. Ulterior, PNL a anunțat retragerea din sală, denunțând ceea ce a numit o „majoritate formată pe sub masă” între PSD, AUR, SOS România și UPR. [...]
USR și PNL anunță că vor ataca la CCR noua componență a Biroului Permanent al Camerei Deputaților , după ce două poziții deținute de cele două partide au fost înlocuite, prin vot în plen, cu reprezentanți ai AUR și SOS România, potrivit Adevărul . Miza este una de reglementare și funcționare internă a Camerei: cine controlează voturile din Biroul Permanent, organismul care gestionează agenda și deciziile administrative ale forului. Schimbarea a fost votată marți, 1 septembrie, în prima ședință de plen a sesiunii de toamnă. Deputații USR și PNL au contestat repartizarea funcțiilor, au părăsit sala și susțin că două dintre pozițiile pe care le aveau au fost „cedate” către AUR și SOS România. Ce reclamă USR și PNL și de ce contează USR și PNL spun că vor sesiza Curtea Constituțională , invocând faptul că, în urma votului, un reprezentant al PNL și unul al USR au pierdut locurile din Biroul Permanent, acestea revenind unor parlamentari AUR și SOS România. În plan practic, disputa nu se reduce la o rotație de funcții: Biroul Permanent are un rol-cheie în organizarea activității Camerei Deputaților, iar modificarea echilibrului de voturi poate influența decizii procedurale și administrative. Acuzații de „majoritate toxică” și noul raport de forțe Liderul deputaților USR, Diana Stoica , a susținut că votul arată formarea unei „majorități toxice” în Parlament, între PSD și „extremiști”, și a ridicat inclusiv tema alegerilor anticipate dacă nu există o majoritate „capabilă să guverneze România responsabil și să păstreze direcția europeană”. Într-o postare pe Facebook, Stoica a indicat formațiunile despre care USR afirmă că au susținut decizia: PSD, AUR, SOS, UDMR, UPR, minoritățile și câțiva deputați neafiliați (postarea este publicată pe contul ei: Facebook ). La rândul său, Cătălin Drulă (USR), vicepreședinte al Camerei Deputaților, a afirmat că, în urma votului, „extremiștii” au ajuns să dețină 4 din cele 12 voturi din Biroul Permanent (trei AUR și unul SOS), adică o treime din total. Pentru context, Camera Deputaților și-a ales marți noua componență a Biroului Permanent pentru sesiunea de toamnă, detaliată de publicație aici: Adevărul . Ce urmează Dacă sesizarea va fi depusă, Curtea Constituțională va decide dacă modificarea componenței Biroului Permanent respectă regulile constituționale și procedurale invocate de contestatari. Până atunci, noua formulă rezultată din vot rămâne punctul de referință pentru funcționarea conducerii Camerei Deputaților în sesiunea de toamnă. [...]
Întârzierea publicării deciziilor CCR blochează aplicarea lor la TVR și Radio România , iar AUR cere Curții să transmită „de îndată” motivările în Monitorul Oficial , după ce au trecut 127 de zile de la pronunțarea soluțiilor, potrivit Mediafax . Grupurile parlamentare AUR din Camera Deputaților și Senat au trimis o solicitare președintei Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu , prin care cer finalizarea redactării, certificării și transmiterea spre publicare în Monitorul Oficial (Partea I) a deciziilor pronunțate în 29 aprilie 2026, în dosarele CCR nr. 5126L2/2025 și nr. 5127L2/2025. Miza, potrivit formațiunii, este că în lipsa publicării „efectele unor hotărâri a căror neconstituționalitate a fost deja constatată continuă”, iar persoane a căror desemnare a fost declarată neconstituțională își mențin mandatele. Ce a decis CCR și de ce contează publicarea La 29 aprilie 2026, CCR a admis, cu majoritate de voturi, sesizările formulate de AUR împotriva hotărârilor Parlamentului privind desemnarea membrilor Consiliilor de administrație ale Societății Române de Televiziune (TVR) și Societății Române de Radiodifuziune (Radio România). Curtea a constatat că ambele hotărâri sunt neconstituționale în ceea ce privește desemnarea candidaților de către grupurile parlamentare reunite ale celor două Camere. Potrivit comunicatelor Curții, cele opt locuri alocate grupurilor parlamentare în consiliile de administrație ale celor două servicii publice trebuiau ocupate de candidații propuși potrivit configurației politice și ponderii grupurilor parlamentare în Parlament. Termene depășite: 127 de zile de la pronunțare AUR invocă depășirea termenului legal de redactare a deciziilor CCR, menționat ca fiind de cel mult 30 de zile de la pronunțare. În aceste două cazuri, termenul ar fi expirat la 29 mai 2026 și, conform calculelor prezentate, este depășit cu 97 de zile, în condițiile în care au trecut 127 de zile calendaristice de la pronunțarea soluțiilor. Formațiunea susține că întârzierea „menține consecințele încălcării dreptului grupurilor parlamentare de a fi reprezentate” în consiliile de administrație ale celor două instituții publice, în conformitate cu ponderea lor parlamentară. Ce solicită AUR CCR În scrisoarea adresată conducerii Curții, AUR cere: finalizarea „de îndată” a redactării deciziilor privind conducerile TVR și Radioului Public; transmiterea acestora spre publicare în Monitorul Oficial, Partea I; comunicarea către grupurile parlamentare AUR a stadiului redactării și a datei estimate pentru transmiterea spre publicare. În final, AUR afirmă că „termenele prevăzute de lege” și punerea în aplicare, fără alte întârzieri, a soluțiilor deja pronunțate de CCR „trebuie respectate”. [...]
UDMR lasă deschisă susținerea unui guvern minoritar PSD pentru a opri interimatul , iar condiția politică formulată „categoric” este excluderea AUR din orice majoritate, potrivit Mediafax . Tanczos Barna , ministru interimar al Agriculturii, a avertizat că prelungirea perioadei de interimat afectează funcționarea Executivului și a cerut partidelor parlamentare să găsească rapid o formulă de majoritate. Declarațiile au fost făcute la Euronews. „Cert este că această situație nu trebuie continuată mai departe. Eu, în calitate de ministru interimar la Agricultură, vă spun că nu se poate guverna așa. Nu se poate lucra eficient așa.” Linia roșie: fără AUR în majoritate Reprezentantul UDMR spune că partidul este dispus la compromisuri pentru a asigura guvernarea, însă exclude participarea AUR la majoritatea care ar susține viitorul Cabinet, inclusiv în scenarii bazate pe parlamentari „desprinși” din AUR. „Cu siguranță compromisul cel mai mare este să acceptăm noi o majoritate împreună cu AUR. Deci acesta este cel mai greu compromis posibil.” Întrebat dacă o asemenea variantă este imposibilă, Tanczos Barna a răspuns: „Imposibil. Eu cred că orice altceva este posibil pentru a asigura o guvernare pentru această țară.” Sprijin la învestire, fără intrare la guvernare Tanczos Barna a precizat că UDMR nu a luat încă o decizie finală privind formula politică, invocând lipsa unei nominalizări pentru funcția de premier. În același timp, el a indicat că UDMR ar putea susține la învestire un guvern minoritar condus de PSD, fără ca formațiunea să intre obligatoriu la guvernare, dacă se strâng suficiente voturi și fără AUR. „Am putea susține, de exemplu, o variantă de guvern minoritar, teoretic, dacă se strâng suficiente voturi, fără AUR, pentru a instala un guvern condus de PSD. Este o variantă.” Ministrul a făcut distincția între participarea efectivă la guvernare și voturile pentru instalarea unui Executiv minoritar, subliniind că sprijinul ulterior poate fi acordat „punctual”, în funcție de proiecte și politici. „Susținerea unui guvern minoritar este o formulă politică aplicată de foarte multe ori în Parlament și în România și în alte țări. Nu înseamnă că ești la guvernare.” Ce urmează Mesajul UDMR, așa cum reiese din declarațiile lui Tanczos Barna, este că ieșirea din interimat are prioritate, iar partidul își păstrează opțiunile deschise până la desemnarea unui premier și conturarea unei majorități, cu o singură excludere explicită: AUR. [...]
România riscă blocarea a 770 de milioane de euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei) dacă Bruxelles-ul concluzionează că modificările la Legea ANI („ amendamentul Fritz ”) nu respectă cerințele de stat de drept și jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență, potrivit Antena 3 . Comisia Europeană a cerut deja lămuriri Guvernului, iar în paralel, la nivelul Parlamentului European, grupul Renew discută inițierea unei rezoluții critice la adresa României. Potrivit unor surse politice citate de publicație, ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, și premierul interimar Ilie Bolojan au discutat telefonic, luni, cu comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath, solicitând verificări privind „amendamentul Fritz” și analiza oportunității de a nu aloca suma de 770 de milioane de euro aferentă jalonului din PNRR. Ce cere Comisia Europeană și care este termenul Comisia Europeană a transmis că Legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul cererii de plată numărul 6, când va verifica dacă actul normativ este în acord atât cu prevederile europene, cât și cu cerințele din PNRR. În plus, potrivit unor surse politice, Comisia a cerut, prin reprezentanța sa din România, precizări de la Guvern, inclusiv pe trei puncte: câți aleși locali și demnitari sunt afectați de lege; dacă există o cale de atac pentru cei vizați; dacă legea ar retroactiva (acuzație formulată de USR, conform articolului). România are la dispoziție 14 zile pentru a răspunde. Presiune politică în Parlamentul European: Renew vrea rezoluție, PPE nu ar mai susține La Bruxelles au avut loc două ședințe cu ușile închise ale Grupului de Monitorizare pentru Democrație, Statul de Drept și Drepturi Fundamentale (DRFMG) din comisia LIBE a Parlamentului European, prezidat de Sophie Wilmes (Renew). În urma discuțiilor, Wilmes a cerut, printr-un e-mail, sprijin pentru inițierea unei rezoluții în următoarea sesiune plenară. „În urma întâlnirii noastre de ieri privind România, considerăm că o serie de aspecte ridicate sunt deosebit de îngrijorătoare din perspectiva statului de drept.” Europarlamentarul Maria Grapini (S&D) a spus la Antena 3 că nu crede că rezoluția are șanse să ajungă la vot în plen și că, chiar dacă ar fi votată, nu ar avea efect juridic în România, dar ar fi „o rușine”. Cristian Terheș a afirmat, la rândul său, că PPE „a dat-o la întors” și nu ar mai susține rezoluția, după ce inițial ar fi existat o majoritate informală. Contextul financiar: miza este tranșa legată de jalonul pe integritate În articol este amintită și scrisoarea semnată de liderul PPE, Manfred Weber, și de președinta Renew Europe, Valérie Hayer , trimisă pe 24 august către Ursula von der Leyen, prin care se cerea ca plata celor 770 de milioane de euro să nu fie aprobată dacă reforma nu respectă statul de drept și legislația europeană. În același timp, „amendamentul Fritz” a fost declarat constituțional de CCR și a fost votat din nou de Parlament, conform aceleiași surse. În răspunsul citat de Știrile ProTV, Ursula von der Leyen arată că evaluarea Comisiei se face doar după depunerea oficială a cererii de plată și a documentelor justificative, iar dacă se constată o încălcare relevantă a legislației UE, Comisia „ar trebui să tragă concluziile corespunzătoare” pentru cererea de plată. Pentru România, următorul pas imediat este transmiterea răspunsului către Comisia Europeană în termenul de 14 zile, în condițiile în care evaluarea pe fond a jalonului va fi legată de cererea de plată menționată de Bruxelles. [...]
