Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul Bolojan cere din nou companiilor de stat să vireze la buget minimum 90% din profit, o decizie care crește veniturile fiscale pe termen scurt, dar reduce resursele rămase la dispoziția firmelor pentru investiții și capitalizare, potrivit Profit.
Măsura este transmisă prin mandat către reprezentanții statului în adunările generale ale acționarilor (AGA) sau în consiliile de administrație (CA), după caz, la societățile naționale, companiile naționale și societățile cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome. Ținta rămâne repartizarea către buget, sub formă de dividende/vărsăminte, a unei cote de minimum 90% din profitul net, în loc de 50%.
Oil Terminal a anunțat că a primit de la Ministerul Energiei — acționar cu 87,7579% din capitalul social — o adresă prin care i se solicită luarea măsurilor necesare pentru repartizarea unei cote de minimum 90% din profitul net realizat în 2025 sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat. Compania precizează că solicitarea a fost formulată în baza memorandumului aprobat în ședința de guvern.
Decizia vine în contextul în care OG 64/2001 reglementează repartizarea unei cote de 50% din profitul acestor companii/regii/societăți către bugetul de stat sau bugetul local. Prin mandatul guvernamental, pragul urcă la minimum 90%, ceea ce mută o parte mai mare din câștiguri dinspre companii către buget.
Pentru bugetul de stat pe 2026, sunt prevăzute venituri din dividende și vărsăminte la bugetul de stat reprezentând minimum 90% din profitul net al întreprinderilor publice, în cuantum de 8,26 miliarde de lei. Pentru anul trecut, fuseseră prevăzute venituri din dividende tot de 8 miliarde lei.
În perioada următoare, deciziile de repartizare a profitului vor fi discutate și votate în AGA/CA, în funcție de structura de guvernanță a fiecărei entități, pe baza mandatului aprobat de Guvern. Profit notează că publicația a relatat anterior că Executivul intenționează să continue această măsură cel puțin până în 2028.
Recomandate
Escaladarea atacurilor personale ale lui George Simion la adresa președintelui Nicușor Dan mută conflictul politic în zona riscului de sancțiuni și de blocaj instituțional , în condițiile în care liderul AUR este deja vizat de o cercetare a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) , potrivit Digi24 . George Simion l-a atacat din nou pe Nicușor Dan după ce șeful statului a anunțat că nu va nominaliza un premier din partea AUR și nici un premier susținut de acest partid. Într-o transmisiune live pe rețelele sociale, Simion a folosit apelative jignitoare și a pus sub semnul întrebării capacitatea președintelui de a reprezenta România, afirmând inclusiv că „e o problemă cu el”. Contextul: refuzul Cotroceniului de a nominaliza un premier AUR În aceeași intervenție, liderul AUR a susținut că Nicușor Dan ar fi fost „pus la Palatul Cotroceni” pentru a „își bate joc de democrația din România” și a acuzat că președintele ar depăși atribuțiile constituționale prin poziționarea sa față de o eventuală formulă guvernamentală care ar include sau ar fi susținută de AUR. Simion a mai afirmat că „singura soluție este să ajungem la alegeri anticipate” și a anunțat că AUR va depune o moțiune de cenzură în luna mai. Dimensiunea de reglementare: CNCD îl cercetează pe liderul AUR Digi24 notează că CNCD îl cercetează pe George Simion în urma unei sesizări primite vineri, după ce acesta a utilizat în sens peiorativ termenul „paraplegic” referindu-se la președintele Nicușor Dan, într-un discurs ținut la o întâlnire la Azomureș. În acel context, Simion a spus că se va ocupa „mâine” de președinte „într-o reacție publică”, iar ulterior a reluat atacurile într-o transmisiune online, insistând pe aceeași linie de acuzații și insulte. Reacția președintelui: „Sub orice nivel de dialog” Nicușor Dan a calificat afirmația lui George Simion drept inacceptabilă în spațiul public și a legat recursul la injurii de lipsa argumentelor. „Declarația e sub orice nivel de dialog. Noi, politicienii, reprezentăm în urma votului niște categorii de oameni. Categoriile acestea de oameni vorbesc prin noi și cred că oamenii aceștia se rușinează când văd că reprezentantul căruia i-au dat votul folosește termenii aceștia.” Ce urmează Din informațiile prezentate, două evoluții sunt de urmărit pe termen scurt: rezultatul procedurii de la CNCD în cazul declarațiilor lui George Simion; depunerea moțiunii de cenzură anunțate de AUR în luna mai și efectele ei asupra stabilității politice. [...]
Guvernul a activat canalul diplomatic cu aliații după prăbușirea unei drone rusești la Galați , iar premierul Ilie Bolojan spune că România a informat „partenerii și aliații” și a dispus „măsuri diplomatice”, pe fondul unei noi încălcări a spațiului aerian, potrivit Antena 3 . În mesajul publicat pe Facebook, Bolojan afirmă că, „în noaptea trecută”, o dronă „de fabricație rusească” a căzut în Galați și „a afectat o gospodărie”. Premierul spune că a discutat „cu toți factorii de decizie” pentru a lua „imediat măsurile necesare”, subliniind că prioritatea Guvernului rămâne „protecția și siguranța cetățenilor”. Ce măsuri spune premierul că au fost luate Bolojan indică două direcții de acțiune după incident: măsuri imediate, discutate cu „factorii de decizie”, fără a detalia natura lor; măsuri diplomatice, inclusiv „informarea partenerilor și a aliaților”. Mesajul către Moscova și miza de securitate Premierul condamnă „violarea, din nou, a spațiului aerian românesc de către Rusia”, pe care o numește „un act iresponsabil” și „o încălcare gravă a dreptului internațional”, cerând Rusiei să înceteze astfel de acțiuni. „O condamn fără rezerve și cer ferm Rusiei să înceteze imediat astfel de acțiuni.” El leagă aceste incidente de războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și spune că ele „generează riscuri pentru securitatea României și a statelor de pe Flancul Estic”. SAFE, invocat ca instrument pentru întărirea apărării Bolojan mai afirmă că Guvernul „va acționa ferm” și va folosi „toate instrumentele” disponibile, menționând explicit „programul SAFE”, cu obiectivul de „a reduce riscurile” și de „a întări apărarea țării”. Publicația nu oferă, în acest material, detalii suplimentare despre măsurile concrete care ar urma să fie aplicate prin acest program. [...]
Guvernul va folosi programul SAFE pentru întărirea apărării după incidentul în care o dronă rusească cu explozibil a căzut într-o gospodărie din județul Galați, potrivit Libertatea . Premierul Ilie Bolojan spune că este vorba despre o „violare repetată” a spațiului aerian românesc și anunță un pachet de reacții care combină măsuri operative și demersuri diplomatice, cu miză directă pe securitate și pe capacitatea statului de a gestiona riscuri la granița estică. Bolojan a transmis pe Facebook că a discutat „cu toți factorii de decizie” pentru a lua „imediat măsurile necesare”, iar „prioritatea Guvernului României rămâne protecția și siguranța cetățenilor”. În același mesaj, premierul califică incidentul drept „un act iresponsabil” și „o încălcare gravă a dreptului internațional”, cerând Rusiei să înceteze astfel de acțiuni. Ce măsuri anunță Guvernul și de ce contează Din perspectiva deciziilor cu impact operațional și de politică publică, premierul indică două direcții principale: informarea partenerilor și aliaților NATO , în contextul în care, potrivit lui Bolojan, aceștia „au fost informați” și „se pregătesc măsuri”; folosirea „tuturor instrumentelor” disponibile, inclusiv programul SAFE , pentru „a reduce riscurile” și „a întări apărarea țării”. În mesajul citat de Libertatea, Bolojan leagă explicit aceste incidente de războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și avertizează că ele „generează riscuri pentru securitatea României și a statelor de pe Flancul Estic”. Ce se știe despre incidentul din Galați Potrivit informațiilor prezentate, în noaptea precedentă mai multe fragmente de dronă au căzut în Galați , iar anexa unei gospodării și un stâlp de electricitate au fost avariate . Elementul considerat cel mai grav este că drona avea o încărcătură explozivă , conform explicațiilor oferite pentru Libertatea de purtătorul de cuvânt al DSU, Bogdan Toma. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că drona ar fi fost „de tip Geran 2, model nou, fabricat în Rusia” și că ar fi zburat „la altitudine joasă timp de aproximativ 4 minute, pe o distanță de 15 km, în spațiul aerian național”, ceea ce ar indica o viteză de peste 200 km/h, conform aceleiași surse. Componenta diplomatică: convocarea ambasadorului Rusiei Pe linie diplomatică, ministrul de Externe, Oana Țoiu, a decis convocarea la sediul MAE a ambasadorului Rusiei la București, Vladimir Lipaev , după incident, descris ca „extrem de grav”. În perioada următoare, rămâne de urmărit ce măsuri concrete vor fi detaliate în legătură cu utilizarea programului SAFE și ce pași vor rezulta din consultările cu aliații, în condițiile în care, în acest stadiu, premierul vorbește despre direcții și instrumente, fără un calendar public de implementare. [...]
Convocarea ambasadorului Rusiei la MAE ridică miza diplomatică a incidentelor cu drone la graniță , după ce o dronă rusească încărcată cu explozibil s-a prăbușit într-o gospodărie din Galați, iar Ministerul Afacerilor Externe a acuzat încălcarea suveranității spațiului aerian al României, potrivit Libertatea . Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a decis sâmbătă, 25 aprilie, convocarea la sediul MAE a ambasadorului Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev , în urma incidentului produs „în cursul nopții trecute” în zona municipiului Galați. Drona era „încărcată cu explozibil”, informație confirmată pentru Libertatea de purtătorul de cuvânt al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Bogdan Toma. În comunicatul citat, MAE arată că drona este rusească și că a fost folosită în atacurile asupra infrastructurii civile ucrainene. Ministerul susține că Rusia „a încălcat suveranitatea spațiului aerian al României” printr-o acțiune care „putea pune în pericol siguranța populației” și califică incidentul drept „iresponsabil și provocator”, cu încălcarea unor principii de bază ale dreptului internațional. Ce înseamnă convocarea ambasadorului Convocarea unui ambasador la MAE este un instrument diplomatic prin care statul gazdă transmite oficial un mesaj de protest sau de avertizare, în condițiile unei situații considerate grave. În acest caz, România semnalează că încălcarea spațiului aerian este „un incident grav și inacceptabil”, conform explicațiilor din articol. Impact operațional: evacuare și pagube locale În noaptea precedentă, „mai multe fragmente de dronă” au căzut în Galați, iar o anexă a unei gospodării și un stâlp de electricitate au fost avariate. Ministerul de Interne a transmis că autoritățile au dispus evacuarea persoanelor din perimetrul afectat „pe o rază de 200 m”. Context: cine este Vladimir Lipaev Vladimir Lipaev a fost numit ambasador al Federației Ruse la București în aprilie 2024, de președintele Vladimir Putin, și și-a început misiunea în România pe 6 iunie 2024. Anterior, între 2021 și 2023, a condus misiunea diplomatică a Rusiei în Estonia, de unde a fost expulzat, potrivit informațiilor prezentate. [...]
Strategia premierului Ilie Bolojan de a păstra în funcții o parte dintre prefecții și secretarii de stat numiți de PSD poate deveni un instrument de negociere pentru voturile din Parlament , pe fondul temerilor social-democraților că moțiunea de cenzură nu va fi susținută „la linie”, potrivit Adevărul . Miza, conform unor surse politice citate de publicație, este dublă: pe de o parte, Bolojan ar deschide canale de discuție cu liderii județeni ai PSD, iar pe de altă parte ar alimenta tensiuni interne în partid, prin tratarea diferențiată a demnitarilor PSD (unii demiși, alții menținuți). Cum ar funcționa pârghia de negociere Logica descrisă în material pornește de la faptul că numirile în funcții precum prefect sau secretar de stat sunt susținute de filiale, iar parlamentarii PSD sunt, la rândul lor, ancorați în organizațiile județene. În acest context, menținerea în funcție a unor oameni promovați de anumite filiale ar putea facilita negocieri punctuale cu parlamentarii din aceleași județe. În paralel, decizia de a nu demite „la pachet” toți reprezentanții PSD din administrație ar alimenta suspiciuni în interiorul partidului, în condițiile în care conducerea PSD s-ar întreba dacă există „trădători” care beneficiază de protecție. Presiunea moțiunii și fisurile din PSD Potrivit surselor citate, lideri PSD din teritoriu i-ar fi dat asigurări lui Sorin Grindeanu că nu există senatori sau deputați care să schimbe tabăra. Totuși, materialul menționează un caz recent: deputatul PSD de Buzău Petre Neagu ar fi trecut la PNL, fiind însă prezentat drept o excepție, pe fondul unui conflict cu liderii locali ai partidului, inclusiv cu Marcel Ciolacu. Negocieri PNL pentru susținerea Guvernului În același timp, conducerea PNL ar fi decis să negocieze „pe toate fronturile” pentru susținerea premierului Ilie Bolojan, inclusiv cu parlamentari suveraniști, potrivit acelorași surse. Operațiunea ar fi coordonată în Parlament de liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, iar Dan Motreanu, secretarul general al partidului, ar purta discuții atât la București, cât și la Bruxelles, inclusiv cu aleși AUR și SOS din Parlamentul European. Conform informațiilor prezentate, liberalii ar fi reușit până acum să atragă 10 parlamentari POT de partea lor. Context: criza politică și interimatele Criza politică s-a amplificat după ce PSD a retras oficial sprijinul pentru Executiv, decizie urmată de plecarea unor membri din Guvern și de discuții despre reconfigurarea majorității parlamentare. În acest cadru, președintele României, Nicușor Dan , a anunțat că a semnat demisiile miniștrilor PSD și propunerile de miniștri interimari transmise de Guvern, precizând totodată că va convoca discuții politice la începutul săptămânii viitoare. Miniștrii PSD și-au depus demisiile joi, la ora 14.00. PSD a deținut șase portofolii: Transporturi (Ciprian Șerban), Agricultură (Florin Barbu), Energie (Bogdan Ivan), Sănătate (Alexandru Rogobete), Justiție (Radu Marinescu) și Muncă (Florin Manole). Ulterior, secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, a anunțat că și-a semnat și el demisia. [...]
Semnarea demisiilor miniștrilor PSD și numirea interimarilor mută criza în zona de funcționare a Guvernului , iar următorul test devine capacitatea Palatului Victoria de a menține decizia administrativă până la o soluție politică. Potrivit Adevărul , președintele Nicușor Dan a semnat demisiile miniștrilor social-democrați și propunerile de miniștri interimari transmise de Guvern. Șeful statului a anunțat, într-o postare pe Facebook, că a semnat „aseară” demisiile și propunerile pentru interimat. În același mesaj, Nicușor Dan a spus că își va exercita în continuare rolul de mediator și a convocat discuții politice la începutul săptămânii viitoare. „Îmi voi exercita în continuare rolul de mediator. Ca atare, i-am invitat, luni, pe liderii celor patru partide politice pro-europene și pe liderul grupului parlamentar al minorităților naționale, pentru a avea o discuție tehnică și aplicată despre programele majore pentru România, precum SAFE și PNRR.” Ce se schimbă, concret, în funcționarea Executivului Prin semnarea demisiilor și a propunerilor de interimari, Guvernul intră într-o formulă de tranziție, în care portofoliile rămase vacante sunt gestionate temporar, până la o reconfigurare politică sau la o altă soluție de majoritate. Adevărul notează că demersul vine după retragerea oficială a sprijinului PSD pentru actualul Executiv, decizie care a dus la plecarea unor membri din Guvern. De ce contează: PNRR și SAFE, pe agenda discuțiilor Tema anunțată pentru întâlnirea de luni este una cu miză operațională: programe „majore pentru România”, între care PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și SAFE, menționate explicit de președinte. În acest context, consultările sunt prezentate ca „tehnice și aplicate”, semnalând o încercare de a limita efectele crizei asupra proiectelor și angajamentelor în derulare. Contextul politic imediat Adevărul arată că tensiunile politice s-au amplificat după decizia PSD de a retrage sprijinul pentru Executiv, ceea ce „a deschis o nouă etapă de instabilitate politică”. În perioada următoare, discuțiile se concentrează pe scenarii de reconfigurare a majorității parlamentare sau pe o posibilă implicare a unor forțe politice care nu au fost până acum la guvernare. Pentru context suplimentar, publicația trimite la un material separat despre pașii următori după demisii, disponibil aici . [...]
