Știri
Știri din categoria Politică
Convocarea ambasadorului Rusiei la MAE ridică miza diplomatică a incidentelor cu drone la graniță, după ce o dronă rusească încărcată cu explozibil s-a prăbușit într-o gospodărie din Galați, iar Ministerul Afacerilor Externe a acuzat încălcarea suveranității spațiului aerian al României, potrivit Libertatea.
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a decis sâmbătă, 25 aprilie, convocarea la sediul MAE a ambasadorului Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev, în urma incidentului produs „în cursul nopții trecute” în zona municipiului Galați. Drona era „încărcată cu explozibil”, informație confirmată pentru Libertatea de purtătorul de cuvânt al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Bogdan Toma.
În comunicatul citat, MAE arată că drona este rusească și că a fost folosită în atacurile asupra infrastructurii civile ucrainene. Ministerul susține că Rusia „a încălcat suveranitatea spațiului aerian al României” printr-o acțiune care „putea pune în pericol siguranța populației” și califică incidentul drept „iresponsabil și provocator”, cu încălcarea unor principii de bază ale dreptului internațional.
Convocarea unui ambasador la MAE este un instrument diplomatic prin care statul gazdă transmite oficial un mesaj de protest sau de avertizare, în condițiile unei situații considerate grave. În acest caz, România semnalează că încălcarea spațiului aerian este „un incident grav și inacceptabil”, conform explicațiilor din articol.
În noaptea precedentă, „mai multe fragmente de dronă” au căzut în Galați, iar o anexă a unei gospodării și un stâlp de electricitate au fost avariate. Ministerul de Interne a transmis că autoritățile au dispus evacuarea persoanelor din perimetrul afectat „pe o rază de 200 m”.
Vladimir Lipaev a fost numit ambasador al Federației Ruse la București în aprilie 2024, de președintele Vladimir Putin, și și-a început misiunea în România pe 6 iunie 2024. Anterior, între 2021 și 2023, a condus misiunea diplomatică a Rusiei în Estonia, de unde a fost expulzat, potrivit informațiilor prezentate.
Recomandate
Negocierile pe Legea salarizării unitare intră în zona de „corecții punctuale”, cu efect direct în grilele din sănătate , după un prim acord de principiu între Sindicatul Național Forța Legii și ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , potrivit Antena 3 . Înțelegerea vizează modificarea coeficienților de salarizare pentru biologii, biochimiștii și chimiștii din sistemul sanitar, astfel încât să fie aduși la nivelul coeficienților prevăzuți pentru fizicienii medicali, pentru același grad profesional. Sindicatul spune că această schimbare a proiectului a fost agreată „de principiu” la ultimele consultări de la Ministerul Muncii. Miza invocată de organizația sindicală este eliminarea unei diferențieri salariale pe care o consideră nejustificată prin nivelul studiilor, pregătirea profesională, responsabilități și complexitatea activității în laboratoarele din sistemul public de sănătate. „Biologii, biochimiştii, chimiştii şi fizicienii medicali lucrează adesea în aceleaşi laboratoare, participă la acelaşi act medical şi de sănătate publică şi contribuie în mod direct la diagnosticul, supravegherea şi protejarea sănătăţii populaţiei. Pentru muncă de valoare comparabilă trebuie să existe şi o salarizare comparabilă”, se arată într-un comunicat transmis de sindicat. Separat, Forța Legii a susținut și necesitatea reevaluării coeficienților de salarizare pentru psihologi, astfel încât aceștia să reflecte nivelul de pregătire profesională, caracterul reglementat al profesiei și responsabilitățile din sănătatea publică și serviciile medicale. După prima rundă de consultări cu sindicatele, Dragoș Pîslaru a spus că proiectul Legii salarizării unitare va fi corectat „acolo unde este cazul” și că discuțiile au scos la iveală probleme reale, inclusiv grile care „nu sunt încă așezate corect”. Calendar și parametri-cheie din proiect Potrivit proiectului publicat de Ministerul Muncii, legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Documentul prevede: raport de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază în sectorul bugetar; valoare de referință pentru 2027: 4.100 lei . Legea este și un jalon din PNRR , ceea ce înseamnă că trebuie promulgată până la 1 august, conform informațiilor din material. [...]
Amenințările cu suspendarea președintelui riscă să prelungească instabilitatea politică , într-un moment în care România tocmai a intrat într-o nouă etapă de negocieri instituționale după căderea Guvernului Bolojan, potrivit Antena 3 . Premierul desemnat Eugen Tomac a acuzat AUR că „servește interesele Rusiei” prin presiunea publică pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan, susținând că Moscova ar urmări menținerea unei Românii „în continuare instabile”. Tomac a spus că, în actualul context „extrem de complex și plin de vulnerabilități”, România are nevoie de „acțiuni responsabile” raportate la cetățeni și la statutul țării. În acest cadru, el a legat demersurile AUR de un interes extern, afirmând că este „evident” că Rusia își dorește instabilitate la București. Ce a declanșat disputa AUR a anunțat în ultimele săptămâni că ar putea începe procedura de suspendare a președintelui , dacă Nicușor Dan nu cheamă toate partidele parlamentare la consultări după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan. Marți dimineață, liderul AUR, George Simion, a reluat tema într-o postare pe Facebook, cerând un răspuns de tip „Da/Nu” de la urmăritori cu privire la inițierea suspendării. Poziția AUR: „Sancțiune politică”, nu verdict constituțional Președintele Consiliului Național AUR, Petrișor Peiu, a declarat la Antena 3 CNN că, dacă s-ar admite existența unui „derapaj” al președintelui față de Constituție, sancțiunea ar fi una politică, însă a precizat că nu el stabilește dacă a existat sau nu o încălcare, ci Curtea Constituțională . Peiu a mai spus că George Simion „face un sondaj printre susținătorii” partidului. Tot marți dimineață, fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a cerut parlamentarilor să înceapă procedura de suspendare a președintelui Nicușor Dan. Care este procedura de suspendare, potrivit Constituției Conform explicațiilor din articol, președintele României poate fi suspendat „în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției”, dacă: cel puțin o treime din numărul total al parlamentarilor solicită suspendarea; inițiativa este aprobată prin votul majorității parlamentarilor. Dacă Parlamentul votează suspendarea, în cel mult 30 de zile trebuie organizat un referendum pentru demiterea șefului statului. [...]
PSD pregătește o nouă sesizare la CCR care poate complica funcționarea guvernului interimar : potrivit G4Media , social-democrații vor să atace la Curtea Constituțională guvernul Bolojan, deja demis de Parlament, invocând faptul că miercuri expiră mandatele miniștrilor numiți interimar pentru a-i înlocui pe miniștrii PSD demisionari. Mișcarea vine după ce PSD a ieșit de la guvernare și cere ca și liberalii să părăsească executivul, pe fondul nemulțumirii că PNL și-ar fi păstrat „accesul la putere”, potrivit surselor politice citate de publicație. Premierul Ilie Bolojan a numit miniștri interimari pentru 45 de zile din rândul membrilor cabinetului, după decizia PSD de a se retrage. Mandatele de interimat de 45 de zile se încheie miercuri, în condițiile în care întregul guvern funcționează oricum în regim interimar, după ce a fost demis prin moțiunea de cenzură depusă de PSD împreună cu AUR. Ce înseamnă, procedural, un guvern demis Conform Constituției, un guvern demis prin moțiune de cenzură trebuie să asigure administrarea treburilor publice, dar cu puteri limitate: nu poate adopta ordonanțe și nu poate iniția proiecte de lege, până la votarea unui nou guvern în Parlament. Context: un precedent recent la CCR și negocieri pentru un nou cabinet PSD a mai sesizat CCR în urmă cu câteva săptămâni, contestând o ordonanță de urgență a guvernului Bolojan pe motiv că a fost adoptată după demiterea executivului, însă Curtea a respins sesizarea. Criza guvernamentală continuă: la o lună de la demiterea guvernului Bolojan, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, consilier onorific, să formeze un nou guvern. Acesta negociază cu partidele și facțiunile parlamentare pentru a strânge cele 233 de voturi necesare învestirii. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac spune că nu își depune mandatul și merge mai departe cu procedura de învestire , pe fondul negocierilor încă neîncheiate pentru o majoritate parlamentară, potrivit Digi24 . Tomac a respins public „zvonul” că ar urma să renunțe miercuri la mandat, invocând o „presupusă lipsă de sprijin” din partea partidelor. El afirmă că mandatul primit de la președintele Nicușor Dan este să formeze Guvernul și că va duce procedura „până la votul Parlamentului”, mesaj transmis într-o postare pe Facebook. „Circulă un zvon că mâine aș intenționa să îmi depun mandatul (...) Este FALS!” Negocierile pentru voturi: discuții în curs, sprijin încă neclar În paralel cu dezmințirea, Tomac susține că rămâne încrezător într-un vot favorabil în Parlament și acuză că „ipotezele menite să divizeze” nu au temei, făcând „apel la vigilență” și la unitate în jurul obiectivului de a obține votul de învestitură. Digi24 notează că premierul desemnat a continuat marți discuțiile cu partidele pentru a strânge voturile necesare. Deși a ieșit „încrezător” de la întâlnirea cu UDMR , declarațiile ulterioare ale lui Kelemen Hunor indică faptul că negocierile nu sunt tranșate. În același timp, PSD a transmis o listă de cerințe pe care vrea să le vadă în viitorul program de guvernare. Calendarul procedural: listă de miniștri și program până vineri, votul – săptămâna viitoare Conform informațiilor din articol, Tomac ar urma să depună în Parlament lista finală a miniștrilor și programul de guvernare până vineri, iar săptămâna viitoare să ceară votul aleșilor. El a mai spus, marți seară, că va merge în Parlament să ceară votul de încredere „în termenele procedurale”, după ce va avea acordul partidelor care încă nu s-au pronunțat, și că miercuri intenționează să solicite o întrevedere cu președintele Nicușor Dan, după finalizarea discuțiilor cu parlamentarii. [...]
Ministerul Muncii mută în spațiul public discuția despre legea salarizării, sub presiunea termenului din PNRR. Potrivit Știrile Pro TV , ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , anunță o sesiune live pe Facebook, în care cere întrebări și sugestii de la cetățeni pe marginea proiectului legii salarizării unitare. Pîslaru spune că o astfel de lege „nu se scrie doar de către un minister” și că „fiecare cetățean trebuie să aibă dreptul să poată contribui”, motiv pentru care își asumă un dialog direct cu publicul. Sesiunea live este programată joi, la ora 15:00, pe pagina sa de Facebook. Ministrul interimar invită oamenii să trimită întrebări și sugestii în comentarii, prin mesaj privat sau la adresa oficială [email protected] . De ce contează: termen PNRR și tensiuni în sectorul public Miza este una de reglementare, cu efecte bugetare și sociale: noua lege a salarizării este descrisă ca o etapă esențială din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu termen de îndeplinire 1 iulie 2026. În același timp, proiectul a atras critici din partea sindicaliștilor din „mare parte din sistemele majore ale statului” și chiar din mediul privat, iar sindicatele din majoritatea domeniilor de la stat au protestat și și-au întrerupt activitatea sau urmează să facă acest lucru, conform aceleiași surse. Ce promite Guvernul: fără tăieri de venituri și plafon de costuri Ministerul Muncii a dat asigurări că niciun angajat nu va avea scăderi de salariu în urma modificărilor. În plus, într-un comunicat de presă al Administrației Prezidențiale, citat în material, este indicat un plafon de creștere a cheltuielilor: „Niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăşi cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. Potrivit acordului, aplicarea noii legi nu va pune România în situaţia de a-şi încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu şi lung”. În lipsa altor detalii în material despre forma finală a grilei sau calendarul de aplicare, rămâne de urmărit dacă dezbaterea publică anunțată va duce la ajustări ale proiectului înainte de termenul din PNRR. [...]
UDMR condiționează orice sprijin pentru viitorul guvern de existența unei majorități „transparente” , iar până atunci exclude doar votul „împotrivă”, potrivit news.ro . Mesajul lui Kelemen Hunor , după discuțiile cu premierul desemnat Eugen Tomac , indică un sprijin parlamentar încă incert, cu impact direct asupra capacității viitorului executiv de a trece rapid decizii-cheie, inclusiv pe zona bugetară. Liderul UDMR a spus că formațiunea nu poate promite „astăzi” un vot pentru cabinetul propus de Tomac, dar nici nu vede motive pentru un vot împotrivă. În această logică, Kelemen a invocat explicit și opțiuni alternative la votul „pentru” sau „contra”. „În acest moment, pot să promit un singur lucru: că nu votăm împotriva unui guvern, dar nu putem promite astăzi că vom vota pentru un guvern.” Ce opțiuni ia în calcul UDMR la vot Kelemen Hunor a precizat că, din punctul său de vedere (fără a spune că a discutat deja cu colegii), exclude votul împotriva guvernului. În schimb, a enumerat variantele de „neimplicare” la vot: abținerea prin neparticiparea la ședință („să nu intri în sală”); prezență fără vot („prezent, nu votez”). Condiția majorității și mizele imediate: PNRR, SAFE, buget În evaluarea sa, un guvern „fără o majoritate transparentă, corectă, coerentă” nu are șanse să „facă lucrurile așa cum trebuie” pentru direcția dorită a României. Kelemen a legat discuția și de proiectele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și din SAFE, precum și de nevoia de a contura bugetul pentru anul viitor. Ce urmează: decizia, după programul de guvernare Kelemen Hunor a mai spus că va exista o nouă discuție cu Eugen Tomac după finalizarea programului de guvernare, care, potrivit celor relatate, este încă în lucru. Abia după ce UDMR va citi programul, formațiunea ar urma să ia o decizie în funcție de conținutul acestuia. În același context, liderul UDMR a apreciat că nu a avut impresia că Tomac este „extrem de ambițios” în privința programului și că nu urmărește „lucruri extravagante sau noi”, dar a insistat că, fără o majoritate, implementarea rămâne improbabilă. [...]
