Știri
Știri din categoria Politică

Guvernul a activat canalul diplomatic cu aliații după prăbușirea unei drone rusești la Galați, iar premierul Ilie Bolojan spune că România a informat „partenerii și aliații” și a dispus „măsuri diplomatice”, pe fondul unei noi încălcări a spațiului aerian, potrivit Antena 3.
În mesajul publicat pe Facebook, Bolojan afirmă că, „în noaptea trecută”, o dronă „de fabricație rusească” a căzut în Galați și „a afectat o gospodărie”. Premierul spune că a discutat „cu toți factorii de decizie” pentru a lua „imediat măsurile necesare”, subliniind că prioritatea Guvernului rămâne „protecția și siguranța cetățenilor”.
Bolojan indică două direcții de acțiune după incident:
Premierul condamnă „violarea, din nou, a spațiului aerian românesc de către Rusia”, pe care o numește „un act iresponsabil” și „o încălcare gravă a dreptului internațional”, cerând Rusiei să înceteze astfel de acțiuni.
„O condamn fără rezerve și cer ferm Rusiei să înceteze imediat astfel de acțiuni.”
El leagă aceste incidente de războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și spune că ele „generează riscuri pentru securitatea României și a statelor de pe Flancul Estic”.
Bolojan mai afirmă că Guvernul „va acționa ferm” și va folosi „toate instrumentele” disponibile, menționând explicit „programul SAFE”, cu obiectivul de „a reduce riscurile” și de „a întări apărarea țării”. Publicația nu oferă, în acest material, detalii suplimentare despre măsurile concrete care ar urma să fie aplicate prin acest program.
Recomandate

Guvernul va folosi programul SAFE pentru întărirea apărării după incidentul în care o dronă rusească cu explozibil a căzut într-o gospodărie din județul Galați, potrivit Libertatea . Premierul Ilie Bolojan spune că este vorba despre o „violare repetată” a spațiului aerian românesc și anunță un pachet de reacții care combină măsuri operative și demersuri diplomatice, cu miză directă pe securitate și pe capacitatea statului de a gestiona riscuri la granița estică. Bolojan a transmis pe Facebook că a discutat „cu toți factorii de decizie” pentru a lua „imediat măsurile necesare”, iar „prioritatea Guvernului României rămâne protecția și siguranța cetățenilor”. În același mesaj, premierul califică incidentul drept „un act iresponsabil” și „o încălcare gravă a dreptului internațional”, cerând Rusiei să înceteze astfel de acțiuni. Ce măsuri anunță Guvernul și de ce contează Din perspectiva deciziilor cu impact operațional și de politică publică, premierul indică două direcții principale: informarea partenerilor și aliaților NATO , în contextul în care, potrivit lui Bolojan, aceștia „au fost informați” și „se pregătesc măsuri”; folosirea „tuturor instrumentelor” disponibile, inclusiv programul SAFE , pentru „a reduce riscurile” și „a întări apărarea țării”. În mesajul citat de Libertatea, Bolojan leagă explicit aceste incidente de războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și avertizează că ele „generează riscuri pentru securitatea României și a statelor de pe Flancul Estic”. Ce se știe despre incidentul din Galați Potrivit informațiilor prezentate, în noaptea precedentă mai multe fragmente de dronă au căzut în Galați , iar anexa unei gospodării și un stâlp de electricitate au fost avariate . Elementul considerat cel mai grav este că drona avea o încărcătură explozivă , conform explicațiilor oferite pentru Libertatea de purtătorul de cuvânt al DSU, Bogdan Toma. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că drona ar fi fost „de tip Geran 2, model nou, fabricat în Rusia” și că ar fi zburat „la altitudine joasă timp de aproximativ 4 minute, pe o distanță de 15 km, în spațiul aerian național”, ceea ce ar indica o viteză de peste 200 km/h, conform aceleiași surse. Componenta diplomatică: convocarea ambasadorului Rusiei Pe linie diplomatică, ministrul de Externe, Oana Țoiu, a decis convocarea la sediul MAE a ambasadorului Rusiei la București, Vladimir Lipaev , după incident, descris ca „extrem de grav”. În perioada următoare, rămâne de urmărit ce măsuri concrete vor fi detaliate în legătură cu utilizarea programului SAFE și ce pași vor rezulta din consultările cu aliații, în condițiile în care, în acest stadiu, premierul vorbește despre direcții și instrumente, fără un calendar public de implementare. [...]

Guvernul apără menținerea CASS la pensiile peste 3.000 de lei ca soluție de lărgire a bazei de finanțare a sistemului public de sănătate, argumentând că fără mai mulți contributori spitalele nu pot funcționa la un nivel acceptabil, potrivit Mediafax . Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, la Europa FM , că poziția Executivului privind contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS) aplicată pensiilor de peste 3.000 de lei ține de nevoia de a susține financiar sistemul medical. În explicația sa, Bolojan a invocat raportul dintre cei care plătesc și cei care beneficiază de servicii: anterior ar fi fost 6,3 milioane de plătitori la 16,5 milioane de beneficiari, iar în prezent ar fi „peste 10 milioane” sau „poate 11” plătitori, menționând că nu are datele exacte, în timp ce numărul beneficiarilor ar rămâne 16,5 milioane. Cum justifică premierul contribuția la sănătate pentru pensiile mai mari Bolojan a legat direct contribuția de funcționarea spitalelor și de calitatea serviciilor medicale, susținând că sistemul nu poate funcționa fără o bază suficientă de finanțare. „Vrem ca spitalele din România să funcționeze? Vrem că atunci când te duci într-un spital să fie cineva la capătul patului, să ai un medic competent și medicamente, înseamnă că trebuie să existe o formă de contribuție.” Ce înseamnă CASS „de 10%” în cazul pensiilor vizate Premierul a precizat că, pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei, contribuția este de 10% aplicată „pe diferența” care depășește pragul de 3.000 de lei. El a susținut că această sumă ar fi o contribuție necesară pentru menținerea sistemului medical. „Și acel 10%, pe diferența de la pensia care este peste 3.000 și până la 3.000 de lei, este o sumă cu tot respectul pe care fiecare om care ajunge într-un spital ar trebui să o plătească. E o formă de contribuție. Nu funcționează lucrurile altfel.” [...]

Nicușor Dan își limitează rolul la mediere în criza politică din coaliție și indică drept scenariu de lucru testarea majorității guvernului în Parlament, potrivit Mediafax , după declarațiile făcute la finalul întâlnirii informale a Consiliului European . Președintele a spus că, în acest moment, România are „un guvern din care s-au retras niște miniștri” și că „probabil” executivul va ajunge „la un moment dat” în fața Parlamentului pentru a verifica dacă mai are o majoritate. Până atunci, a adăugat el, poate doar să constate situația și să încerce să medieze sau să ajute pe chestiuni care necesită cooperare. Mesajul către cei care cer „mai multă fermitate” Întrebat ce le transmite românilor care își doresc ca el să fie mai ferm, Nicușor Dan a răspuns, „cu un oarecare umor”, că rolul său este cel de mediator. „Pot să le răspund cu fermitate că sunt mediator. Altceva nu pot să le spun.” Context: rolul constituțional și relația cu premierul În același context, Mediafax amintește prevederile Articolului 80 din Constituție, potrivit cărora președintele exercită funcția de mediere între puterile statului și între stat și societate și veghează la buna funcționare a autorităților publice. Întrebat despre relația cu premierul Ilie Bolojan după izbucnirea crizei politice, Nicușor Dan a afirmat că relațiile personale au fost „tot timpul cordiale”. Publicația reamintește și o urare transmisă de premier președintelui, în direct la Europa FM, în contextul deplasării lui Nicușor Dan la reuniunea informală a Consiliului European de la Nicosia, Cipru. [...]

Guvernul promite că reforma salarizării nu taie veniturile nete, dar îngheață „avantajele” din sporuri pentru a corecta treptat diferențele , potrivit Mediafax , care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan despre viitoarea lege a salarizării unitare. Premierul a spus, la emisiunea „România în Direct” de la Europa FM, că în forma actuală a reformei „nu va scădea niciun salariu” în sectorul public, iar garanția se referă la venitul total (salariu plus sporuri). În argumentația sa, Bolojan a insistat că pentru angajat contează suma finală încasată, nu cum este împărțită între salariu de bază și diverse indemnizații. Sporurile, ținta principală a „echilibrării” în timp Bolojan a criticat practica din ultimii ani prin care sporurile ar fi fost folosite ca mecanism de creștere a veniturilor, nu ca instrument de compensare pentru riscuri sau condiții specifice. Noua lege ar urma să limiteze aceste practici și să reducă ambiguitățile care au permis interpretări și diferențe între angajați cu responsabilități similare. Mecanismul descris de premier pentru corectarea dezechilibrelor este unul gradual: cei care au acum câștiguri peste nivelul considerat „cuvenit” ar urma să rămână la veniturile actuale până când sunt „ajunși din urmă” de ceilalți, prin creșteri acordate categoriilor subevaluate. Miza de reglementare: condiție în PNRR și termen „până în vară” Premierul a mai afirmat că adoptarea legii salarizării unitare este o obligație asumată de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și că de aprobarea ei depinde accesarea a peste 700 de milioane de euro (aprox. 3,5 miliarde lei). Guvernul ar trebui să adopte actul normativ până în vara acestui an, conform declarațiilor citate. În acest stadiu, din informațiile prezentate, nu sunt detaliate în mod concret articolele de lege sau lista sporurilor vizate, ci doar principiile de funcționare și calendarul asumat de Guvern. [...]

Premierul Ilie Bolojan cere miniștrilor să schimbe personalul incompetent, ca măsură de eficientizare a aparatului de stat , în condițiile în care noile portofolii preluate de la PSD ar urma să vină la pachet cu o evaluare internă a oamenilor din ministere, potrivit Știrile Pro TV . Bolojan a spus că fiecare ministru trebuie să facă „o analiză a oamenilor” și, dacă există persoane „incompetente sau rău intenționate”, acestea „trebuie să fie înlocuite”. Mesajul vizează explicit structurile centrale ale statului, în contextul întrebărilor despre eventuale concedieri ale unor persoane asociate PSD. Miza: controlul costurilor și al întârzierilor prin reguli de achiziții În aceeași intervenție, premierul a legat „curățenia” din instituții de modul în care sunt derulate contractele publice, în special pentru a limita întârzierile și depășirile de costuri. El a indicat trei condiții operaționale pentru a reduce riscurile din achiziții: licitații „corecte”; contracte cu „clauze asigurătorii ferme”; aplicarea efectivă a acestor clauze, fără „combinații” cu firmele contractante. Bolojan a susținut că, atunci când autoritatea contractantă nu respectă aceste reguli, „ori lucrările se lungesc, ori costă mult mai mult”, iar în unele cazuri „vin parchetele să facă ordine”. Ce urmează, potrivit premierului Premierul a nuanțat că obiectivul nu este „o acțiune antipolitică de pe zi pe alta”, ci păstrarea și folosirea oamenilor competenți și înlocuirea celor „slabi, indiferent de culoarea politică”, respectiv a celor care „creează probleme”. Articolul nu oferă un calendar sau criterii detaliate de evaluare și nici nu precizează câte posturi ar putea fi vizate. În material este menționată ca sursă News.ro . [...]

Convocarea ambasadorului Rusiei la MAE ridică miza diplomatică a incidentelor cu drone la graniță , după ce o dronă rusească încărcată cu explozibil s-a prăbușit într-o gospodărie din Galați, iar Ministerul Afacerilor Externe a acuzat încălcarea suveranității spațiului aerian al României, potrivit Libertatea . Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a decis sâmbătă, 25 aprilie, convocarea la sediul MAE a ambasadorului Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev , în urma incidentului produs „în cursul nopții trecute” în zona municipiului Galați. Drona era „încărcată cu explozibil”, informație confirmată pentru Libertatea de purtătorul de cuvânt al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Bogdan Toma. În comunicatul citat, MAE arată că drona este rusească și că a fost folosită în atacurile asupra infrastructurii civile ucrainene. Ministerul susține că Rusia „a încălcat suveranitatea spațiului aerian al României” printr-o acțiune care „putea pune în pericol siguranța populației” și califică incidentul drept „iresponsabil și provocator”, cu încălcarea unor principii de bază ale dreptului internațional. Ce înseamnă convocarea ambasadorului Convocarea unui ambasador la MAE este un instrument diplomatic prin care statul gazdă transmite oficial un mesaj de protest sau de avertizare, în condițiile unei situații considerate grave. În acest caz, România semnalează că încălcarea spațiului aerian este „un incident grav și inacceptabil”, conform explicațiilor din articol. Impact operațional: evacuare și pagube locale În noaptea precedentă, „mai multe fragmente de dronă” au căzut în Galați, iar o anexă a unei gospodării și un stâlp de electricitate au fost avariate. Ministerul de Interne a transmis că autoritățile au dispus evacuarea persoanelor din perimetrul afectat „pe o rază de 200 m”. Context: cine este Vladimir Lipaev Vladimir Lipaev a fost numit ambasador al Federației Ruse la București în aprilie 2024, de președintele Vladimir Putin, și și-a început misiunea în România pe 6 iunie 2024. Anterior, între 2021 și 2023, a condus misiunea diplomatică a Rusiei în Estonia, de unde a fost expulzat, potrivit informațiilor prezentate. [...]