Știri
Știri din categoria Politică
Tentativa SUA de a bloca exporturile de țiței ale Iranului riscă să tensioneze relațiile cu aliații asiatici, avertizează fostul președinte Traian Băsescu, într-o intervenție la Digi24, potrivit news.ro. El susține că miza „blocadei americane” este exportul de petrol și că o astfel de abordare poate complica relațiile Washingtonului cu Coreea de Sud, Japonia și China.
Băsescu spune că o asemenea strategie „nu poate decât să tensioneze” relațiile dintre Statele Unite și aliații din Extremul Orient și o califică drept „o greșeală”, în condițiile în care efectele s-ar răsfrânge asupra unor parteneri-cheie ai SUA din Asia.
Fostul președinte afirmă că nu crede că strâmtoarea este minată și pune sub semnul întrebării credibilitatea unor informații vehiculate în spațiul public.
„Nu poate exista atâta prostie încât să spui, am pus mine, dar nu știm unde.”
El invocă drept argument faptul că „de zile în șir, câteva nave tot trec prin strâmtoare cu sau fără aprobare iraniană” și concluzionează că este „mai mult propagandă și tentația de a crea spaime lumii întregi, decât probleme”.
Potrivit lui Băsescu, „problema este una singură”: renunțarea Iranului și a Statelor Unite „să mai folosească strâmtoarea în mod ilegal”, menționând că, „conform pactului Mării din 1982”, strâmtoarea este liberă pentru circulație.
În ceea ce privește o eventuală implicare a aliaților NATO, fostul președinte apreciază că poziția lui Donald Trump este „slăbită” de modul în care cooperează și susține că solicitarea de sprijin către NATO ar fi venit „fără să respecte legea”. Băsescu mai afirmă că statele europene din NATO, precum și Canada sau Australia, trebuie să respecte legile internaționale și procedurile interne (inclusiv aprobări parlamentare pentru trimiterea de trupe), iar NATO este o organizație „defensivă”, care „nici măcar nu este o organizație care să acționeze în afara teritoriului organizației”.
Recomandate
Donald Trump încearcă să păstreze deschis canalul politic cu Budapesta după schimbarea de putere din Ungaria , apărându-l public pe Viktor Orbán și semnalând, indirect, că relația cu SUA nu ar trebui să depindă exclusiv de rezultatul alegerilor, potrivit Adevărul . Într-un interviu de peste șase minute acordat publicației italiene Corriere della Sera , Trump l-a numit pe Orbán „un prieten” și „un bărbat bun” și a lăudat politicile acestuia în domeniul imigrației. „Viktor Orban a fost un prieten de-al meu. Nu erau alegerile mele, dar el a fost prietenul meu, un bărbat bun. A făcut o treabă bună în ceea ce privește imigrația. Nu a lăsat oamenii să intre și să-i distrugă țara, cum a făcut Italia.” Mesajul Washingtonului: continuitate în relația bilaterală, indiferent de guvern Pe linia unei abordări pragmatice, vicepreședintele SUA, JD Vance , a declarat că este „întristat” de înfrângerea lui Orbán, dar a dat asigurări că Washingtonul va colabora cu noul guvern de la Budapesta, într-o intervenție la Fox News, conform articolului. „Mă întristează faptul că a pierdut, dar sunt sigur că vom colabora foarte bine cu viitorul prim-ministru maghiar.” Vance a mai spus că administrația americană era conștientă de posibilitatea unei schimbări politice în Ungaria. „Știam foarte bine că existau șanse mari ca Viktor să piardă aceste alegeri.” Context: finalul unei perioade lungi de guvernare Viktor Orbán a pierdut puterea în Ungaria după 16 ani de guvernare neîntreruptă, notează Adevărul. În acest context, declarațiile lui Trump și ale vicepreședintelui SUA conturează o poziționare care separă relația bilaterală de persoana liderului învins, dar păstrează, în același timp, o evaluare favorabilă a politicilor acestuia pe tema imigrației. [...]
Traian Băsescu spune că deblocarea fondurilor UE ar putea împinge viitorul guvern de la Budapesta spre o linie mai compatibilă cu Bruxelles-ul , deși Peter Magyar ar păstra „aproape tot” din politica lui Viktor Orban , potrivit HotNews . Fostul președinte leagă diferența majoră dintre cei doi de raportarea la Uniunea Europeană și de interesul Ungariei pentru fondurile europene blocate. Într-o intervenție la B1 TV , Băsescu a afirmat că Peter Magyar „păstrează aproape tot din politica lui Viktor Orban, mai puțin apropierea de Uniunea Europeană”. În opinia sa, chiar dacă Magyar ar urmări „autonomie” în relația cu Bruxelles-ul, ar avea un stimulent pragmatic să își „armonizeze poziția” cu cea a UE. Miza: fonduri europene blocate și condiționarea politică Băsescu a invocat explicit suma de „circa 17 miliarde de euro” (aprox. 85 miliarde lei) despre care spune că „se cuveneau Ungariei și sunt blocați”, argumentând că presiunea de a recupera acești bani ar putea tempera poziționările anti-UE. „E vorba de circa 17 miliarde de euro, care se cuveneau Ungariei și sunt blocați, deci măcar de dragul celor 17 miliarde își va armoniza poziția cu poziția Uniunii Europene (...)” În același timp, fostul președinte l-a caracterizat pe Magyar drept „separatist”, susținând că acesta ar urmări independență și autonomie, dar ar dori în continuare acces la finanțare europeană. Continuități pe Ucraina și extinderea UE Băsescu a mai spus că „liniile lui Orban” se regăsesc în pozițiile lui Magyar, indicând două teme unde vede continuitate: opoziția față de trimiterea de armament în Ucraina; opoziția față de o aderare mai rapidă a Ucrainei la Uniunea Europeană. UDMR și relația cu guvernul maghiar: „lucruri care n-au fost curate” Întrebat despre viitorul conducerii UDMR după alegerile din Ungaria, în contextul în care Uniunea l-a susținut pe Viktor Orban și Fidesz, Băsescu a minimalizat importanța subiectului, dar a ridicat semne de întrebare privind finanțările venite de la Budapesta. „Banii veniți de la guvernul maghiar va trebui să aibă grijă Kelemen Hunor dacă îi cere cineva înapoi sau nu (...) sunt multe lucruri care n-au fost curate în relația Viktor Orban cu UDMR (...) și probabil că acum vor ieși la lumină” Relația cu China, văzută ca non-problemă Pe tema relației Ungariei cu China, Băsescu a spus că aceasta „nu deranjează pe nimeni”, argumentând că toate marile state au relații cu Beijingul și invocând inclusiv rolul Chinei în Consiliul de Securitate al ONU și utilitatea parteneriatului comercial. [...]
Temerile economice domină percepția românilor asupra conflictului din Iran , chiar dacă o majoritate susține decizia de a permite avioanelor americane de realimentare să folosească baze militare din România , potrivit unui sondaj Avangarde prezentat de Adevărul . Datele indică faptul că, dincolo de opțiunile de politică externă și securitate, publicul leagă direct escaladarea din Orientul Mijlociu de riscuri pentru prețuri, energie și comerț. Impactul economic, principala îngrijorare Întrebați cum percep evoluția conflictului și efectele asupra României, 40% dintre respondenți spun că situația va influența prețurile la energie și comerțul, iar 16% se declară „foarte îngrijorați” și consideră că România ar trebui să acționeze rapid pentru a se proteja. În același timp, 43% se așteaptă la efecte semnificative asupra economiei (în special energie, comerț și prețuri), iar 29% cred că impactul este posibil, însă România gestionează situația cu prudență. Doar 5% consideră că nu vor exista consecințe majore, în timp ce 23% nu au o opinie clară. Susținere pentru facilitățile acordate SUA, dar fără consens total Pe componenta de securitate, 53% dintre respondenți consideră corectă decizia României de a permite avioanelor de realimentare ale Statelor Unite să utilizeze bazele militare de pe teritoriul național. În schimb, 35% văd decizia ca fiind greșită, iar 12% nu au o opinie. Sondajul arată diferențe în funcție de educație: susținerea deciziei scade pe măsură ce crește nivelul de instruire (58% sub liceu, 54% studii medii, 50% studii superioare), în timp ce ponderea celor care o consideră greșită urcă până la 38% în rândul persoanelor cu studii superioare. Neîncredere în informații și preferință pentru diplomație Un element relevant pentru decizia publică este nivelul de încredere în informațiile disponibile: 21% dintre respondenți spun că nu au încredere în informațiile existente, ceea ce sugerează o problemă de comunicare publică. Alți 9% consideră că România nu va fi afectată direct, iar 14% nu au răspuns. În privința direcției de acțiune, 47% sunt de acord sau total de acord ca România să se axeze pe diplomație, cooperare internațională și respectarea dreptului internațional. Dezacordul este mai redus (10% dezacord și 8% total dezacord), restul fiind neutri sau fără opinie (11%, conform textului sursă). În paralel, ideea unei alinieri necondiționate la poziția SUA nu strânge același sprijin: 24% sunt de acord ca România să urmeze poziția Statelor Unite indiferent de opiniile altor state europene, în timp ce aproximativ 35% se opun (27% dezacord și 8% total dezacord). Un segment de 11% rămâne neutru. Coordonarea cu UE, percepută ca neclară Opiniile sunt fragmentate și despre coordonarea României în cadrul Uniunii Europene : 21% consideră că poziția este clară și coerentă, 24% cred că nu este bine aliniată cu interesele naționale, 22% percep o diferență între deciziile europene și așteptările populației, iar un procent similar spune că nu are suficiente informații pentru a formula o opinie. Metodologie Cercetarea Avangarde a fost realizată în perioada 7–10 aprilie, pe un eșantion de 850 de persoane adulte, neinstituționalizate, reprezentativ la nivel național. Interviurile au fost telefonice (metoda CATI), iar marja de eroare este de ±3,4%, la un nivel de încredere de 95%. [...]
Péter Magyar își repoziționează Ungaria pe canale bilaterale, cu accent pe energie și comerț , după ce a discutat telefonic cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan , și a convenit continuarea cooperării între cele două țări în domenii cu miză economică și de securitate, potrivit G4Media . Magyar a spus că Erdoğan l-a felicitat pentru victoria electorală și că cei doi au agreat să continue cooperarea „în domeniile energiei, politicii de securitate, comerțului și culturii”. Totodată, liderul ungar afirmă că a primit o invitație la Ankara și că, la rândul lui, l-a invitat pe Erdoğan la Budapesta cu ocazia celei de-a 70-a aniversări a Revoluției din 1956. „Astăzi am avut o discuție telefonică cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan. Domnul președinte m-a felicitat pentru victoria electorală și a transmis urări de bine Ungariei și poporului maghiar. Am convenit să continuăm cooperarea dintre țările noastre în domeniile energiei, politicii de securitate, comerțului și culturii. Domnul președinte m-a invitat la Ankara, iar eu l-am invitat la Budapesta cu ocazia celei de-a șaptezecea aniversări a Revoluției din 1956.” De ce contează: semnal de continuitate pe dosare economice și energetice Dincolo de componenta politică, mesajul lui Magyar indică o intenție de a păstra funcționale canalele bilaterale cu un actor regional relevant, într-un moment în care energia și securitatea au impact direct asupra economiei. În relatarea sa, cooperarea vizată include explicit energia și comerțul, două zone care pot influența investițiile, fluxurile comerciale și stabilitatea aprovizionării. Context: relația Orbán–Erdoğan și simbolistica „cadoului” Articolul amintește că premierul ungar Viktor Orbán a avut o relație apropiată cu Erdoğan, iar la vizita acestuia la Budapesta din 2023 i-a oferit în dar un cal, justificând gestul prin formula „un cadou de la o națiune ecvestră pentru o națiune ecvestră”. Publicația notează că presa a considerat cadoul neinspirat, în contextul unui incident din 2003, când Erdoğan ar fi căzut de pe un cal. La aceeași întâlnire, Erdoğan i-a oferit lui Orbán o mașină electrică. Alte contacte externe anunțate de Magyar Magyar a mai afirmat că își continuă discuțiile cu lideri din regiune și din Europa, menționând: Andrej Babiš, prim-ministrul Republicii Cehe, care l-ar fi invitat la Praga; Robert Golob, prim-ministrul Sloveniei, pentru o întâlnire bilaterală la Budapesta; Markus Söder, prim-ministrul Bavariei, cu care spune că a convenit consolidarea relațiilor economice și culturale bilaterale. Pe plan intern, liderul TISZA a mai spus că plănuiește o întâlnire cu mass-media „publică” și că urmează să se întâlnească și cu președintele Ungariei, Tamás Sulyok, căruia îi sugerase anterior să demisioneze. Sulyok a respins ideea demisiei și a transmis că va convoca noul Parlament și va face propunerea pentru funcția de prim-ministru, conform prevederilor legale. [...]
Donald Trump a deschis un conflict politic cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, acuzând-o că nu sprijină eforturile SUA privind dosarul nuclear și energia , potrivit Digi24 , care citează o convorbire telefonică a liderului american cu presa italiană. Miza depășește schimbul de replici: atacul public al lui Trump la adresa unui lider european cu care a avut o relație apropiată riscă să complice coordonarea transatlantică pe teme de securitate (Iran) și energie, într-un moment în care Italia este un actor important în discuțiile UE-SUA. Ce i-a reproșat Trump Giorgiei Meloni În convorbirea telefonică acordată publicației italiene Corriere della Sera , Trump a spus despre Meloni că „nu vrea să ne ajute să scăpăm de armele nucleare”. În aceeași discuție, el a atacat-o direct, afirmând: „Ea e inacceptabilă. Credeam că are curaj, m-am înșelat.” Potrivit relatării, Trump a acuzat-o și că „nu face nimic pentru a obține petrol”, plasând disputa și în registrul politicilor energetice. Contextul: reacția Italiei după atacurile lui Trump la adresa Papei Leon Episodul vine la o zi după ce Giorgia Meloni a condamnat declarațiile lui Trump la adresa Papei Leon, pe care le-a calificat drept „inacceptabile”, conform unui material anterior al Digi24: „Giorgia Meloni, a condamnat declarațiile președintelui american” . Digi24 amintește și de un alt atac al lui Trump la adresa Papei Leon, relatat aici: „Trump îl atacă pe Papa Leon” . De ce contează: semnal de tensiune pe axa SUA–Italia, cu efecte în UE Dincolo de limbajul dur, mesajul politic este că Trump își condiționează relațiile cu liderii europeni de alinierea la prioritățile sale pe: securitate (în special dosarul nuclear, menționat explicit în discuție); energie (referirea la „petrol” și la lipsa de acțiune a Italiei, în versiunea lui Trump). În același material, Trump a făcut o comparație favorabilă cu Viktor Orbán , despre care a spus că este „un om bun” și că „nu a lăsat oamenii să vină să-i distrugă țara, așa cum a făcut Italia”, potrivit Digi24. Ce urmează, concret, nu este detaliat în sursă: nu există, în informațiile publicate, indicii despre măsuri diplomatice sau decizii imediate, ci doar escaladarea retorică și acuzațiile formulate în interviul telefonic. [...]
Cererea repetată de alegeri anticipate readuce în prim-plan riscul de instabilitate politică , într-un moment în care PSD redeschide discuția despre ieșirea de la guvernare, potrivit G4Media . Liderul AUR, George Simion , a publicat o postare în care solicită din nou organizarea de alegeri anticipate, pe fondul dezbaterilor din PSD privind continuarea participării la guvernare. Mesajul vine după ce PSD a reluat public tema unei posibile retrageri de la guvernare. „Pentru a mia oară: cheia este întoarcerea la democrație și la votul românilor, nu guverne minoritare. AUR rămâne cu poporul român”, a scris Simion. În același context, articolul notează că Simion a evitat în ultimele zile să se pronunțe despre înfrângerea suferită de premierul ungar Viktor Orbán, pe care îl lăudase anterior. Ce urmează în PSD și de ce contează PSD urmează să decidă duminica viitoare, în ședința Consiliului Politic Național (CPN), întrebarea pentru un referendum intern programat luni, la care ar urma să participe circa 5.000 de lideri centrali și locali, conform unor oficiali ai partidului citați de G4Media . Potrivit informațiilor din articol: conducerea PSD va pune o singură întrebare , legată de susținerea partidului pentru premierul Ilie Bolojan (PNL); întrebarea suplimentară privind prezența USR la guvernare ar urma să fie abandonată; întrebarea ar urma să vizeze, „cel mai probabil”, dacă liderii PSD sunt de acord sau nu cu continuarea sprijinului politic pentru Ilie Bolojan în funcția de premier. Din perspectiva mediului economic, miza imediată este că orice escaladare a tensiunilor din coaliție sau scenariu de guvern minoritar/anticipate poate amplifica incertitudinea privind direcția guvernării și ritmul deciziilor administrative, însă articolul nu oferă detalii despre calendar sau pași instituționali concreți pentru declanșarea anticipatelor. [...]
