Știri
Știri din categoria Politică
Traian Băsescu contestă condiționarea desemnării premierului de o majoritate de 51%, avertizând că o astfel de abordare poate bloca mecanismul constituțional de formare a Guvernului și, implicit, opțiunea alegerilor anticipate, potrivit news.ro.
Fostul președinte îl critică pe Nicușor Dan, despre care spune că „și-a abandonat rolul de președinte”, după ce ar fi transmis partidelor că nu va desemna un candidat la funcția de prim-ministru până când nu i se propune o persoană care să aibă 51% din voturi. Băsescu se întreabă „în ce Constituție” este prevăzută o asemenea obligație în sarcina partidelor.
Într-o intervenție la Digi24, Băsescu a susținut că președintele nu este obligat să declanșeze alegeri anticipate după două căderi de guvern, însă nu ar trebui să renunțe la această opțiune în situații de blocaj politic. El a descris un interval de 60 de zile în care șeful statului poate face două desemnări care să nu treacă de Parlament, pentru a deschide varianta anticipatelor ca posibilă soluție.
În acest context, Băsescu a spus că nu înțelege de ce Nicușor Dan „n-a făcut a doua desemnare”, argumentând că, dacă o nominalizare trece, există guvern, iar dacă nu trece, se creează condițiile pentru alte soluții, inclusiv alegeri anticipate.
Băsescu afirmă că nu partidele trebuie să garanteze dinainte o majoritate de 51% pentru candidatul la funcția de premier, ci persoana desemnată trebuie să își asigure sprijinul parlamentar. În viziunea sa, dacă nu reușește, candidatul „cade în Parlament”, iar procesul continuă, inclusiv cu posibilitatea anticipatelor.
„S-a apucat el să transmită partidelor: «Până nu îmi daţi un candidat cu 51%, eu nu desemnez». (...) În ce Constituţie îi scrie dânsului că partidele trebuie să se îngrijească de nominalizarea unui candidat care să aibă 51%? Nu, asta e treaba celui pe care îl desemnezi.”
În același timp, Băsescu a precizat că, dacă ar fi din nou într-o competiție electorală cu George Simion, l-ar susține tot pe Nicușor Dan, deși acum îl critică pentru modul în care gestionează desemnarea premierului și ieșirea din criza politică.
Recomandate
USR pune ca „linie roșie” excluderea PSD din viitoarea majoritate, ceea ce complică formarea rapidă a unui guvern cu puteri depline. Într-un context de negocieri pentru deblocarea crizei politice, ministra de Externe Oana Țoiu spune, potrivit Antena 3 , că USR nu va mai guverna alături de PSD în acest mandat, invocând lipsa de încredere și acuzând social-democrații că „frânează” reformele. Țoiu afirmă că ruptura vine după moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan , moțiune depusă de PSD. În acest cadru, ea susține că nu mai există baza politică pentru o coaliție comună și că partidele trebuie să aleagă între două ieșiri: alegeri anticipate sau o soluție negociată pentru următorul pas. „Noi nu vom mai fi în aceeași coaliție de guvernare, în același guvern, în același timp cu PSD-ul, pe durata acestui mandat.” Ce propune USR în negocieri Ministra spune că pe masa discuțiilor există „câteva soluții”, iar una dintre variantele susținute de USR este revenirea la calendarul anterior agreat privind rotativa guvernamentală (schimbarea premierului la un termen stabilit). „Propunerea pe care am avut-o noi și care este din partea USR, a PNL și a UDMR în negocieri, este să ne întoarcem la calendarul anterior agreat privind rotativa guvernamentală.” În același timp, Țoiu leagă explicit refuzul unei noi coaliții cu PSD de agenda de reforme, afirmând că USR a candidat pe o platformă de „reforme structurale” și că PSD ar urmări oprirea sau încetinirea acestora, inclusiv prin moțiunea de cenzură negociată și votată împreună cu AUR, conform declarațiilor sale. Presiune pentru o majoritate funcțională: 233 de voturi În paralel, președintele Nicușor Dan le-a cerut partidelor să se întâlnească „săptămânal” până la o înțelegere pentru instalarea unui nou guvern. Șeful statului a spus că își dorește un executiv cu puteri depline, dar că responsabilitatea revine partidelor, după două nominalizări de premier. Nicușor Dan a mai precizat că nu impune condiții și nu forțează un acord, însă partidele trebuie să strângă 233 de voturi în Parlament pentru a forma o majoritate. [...]
UDMR cere PSD și PNL să renunțe la „liniile roșii” din negocieri, avertizând că blocajul prelungit la formarea Guvernului alimentează creșterea AUR , potrivit Antena 3 . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , a descris disputa dintre PSD și PNL drept o „ceartă ca la grădiniță” și a cerut o soluție de compromis pentru conturarea unei majorități. Csoma Botond a susținut că tonul „dur” și atacurile reciproce dintre cele două partide nu duc la o soluție și că singura ieșire este negocierea. În același timp, el a legat direct conflictul politic de efecte în plan electoral și social, prin creșterea neîncrederii și a „furiei” față de autorități, pe fondul avansului formațiunilor considerate extremiste. „Această ceartă ca la grădiniță nu face altceva decât să crească AUR-ul, să crească extremismul, să crească neîncrederea cetățenilor și furia lor față de autoritățile statului.” Presiune pentru compromis: „altă cale nu există” Deputatul UDMR a cerut explicit PSD și PNL să „renunțe” la „liniile roșii” din negocieri și să se așeze la masă pentru un compromis, avertizând că, în lipsa unei flexibilizări, criza se poate prelungi. „Dacă nu trecem peste aceste linii roșii, să mă credeți că nici peste șase luni nu vom avea Guvern.” Rolul președintelui: Nicușor Dan, între „pasivitate” și „prea mult jucător” Csoma Botond a spus că președintele Nicușor Dan ar trebui să iasă din „pasivitate” și să se implice mai activ în conturarea unei majorități, inclusiv prin discuții informale cu liderii politici. În același timp, l-a criticat pentru implicări anterioare, afirmând că, prin „a doua desemnare” (menționată în articol ca fiind „prin persoana domnului Veștea”), ar fi trecut „peste o linie roșie” și ar fi devenit „un președinte prea mult jucător”. Poziții care blochează negocierile În același context, articolul notează și poziționări publice care îngustează opțiunile de coaliție: europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a reiterat că PNL nu va mai face guvern alături de PSD; PSD a respins acuzațiile PNL privind declanșarea crizei politice și l-a acuzat pe Ilie Bolojan că a preluat partidul „pe persoană fizică”; totodată, PSD a sesizat Comisia LIBE din Parlamentul European privind atacurile PNL la adresa independenței justiției; ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat că USR nu va mai fi într-o coaliție de guvernare în același timp cu PSD și că, în opinia sa, nici PSD nu își mai dorește acest lucru. În esență, mesajul UDMR este că menținerea „liniilor roșii” și escaladarea conflictului între partidele mari riscă să prelungească formarea Guvernului și să împingă costurile politice către întregul sistem, prin consolidarea AUR și creșterea tensiunii publice. [...]
Traian Băsescu îl acuză pe Ilie Bolojan că își pregătește candidatura la prezidențiale și că ruptura sa de PSD este „doar de fațadă”, potrivit G4Media , care relatează declarațiile făcute duminică seară la Digi24. Fostul președinte susține că actualul premier ar face „un joc politic” cu miză electorală și că, în realitate, relația dintre Bolojan și PSD ar fi una veche, de durată. În acest context, Băsescu afirmă că Bolojan a fost, în 2012, un susținător al suspendării sale, alături de PSD, iar poziționarea critică de acum față de social-democrați ar fi una strict declarativă. Miza politică indicată de Băsescu: distanțare „de imagine” față de PSD În intervenția de la Digi24, Băsescu a rezumat legătura dintre Bolojan și PSD prin formula „Sunt legați”, referindu-se la o relație pe termen lung. El a invocat și presa locală din 2012 ca reper pentru rolul pe care i-l atribuie lui Bolojan în perioada suspendării. „Sunt legați de 20 de ani. De ce dintr-o dată, domnul Bolojan, care a fost un mare propagandist pentru suspendare, să ne uităm în presa locală din 2012, vine azi și îi spune că nu îi palce PSD. E interesul de a candida la alegerile prezidențiale și simte nevoia să se rupă, măcar declarativ, de PSD. Eu cred că mai devreme sau mai târziu vor reveni la matcă și se vor înțelege.” Ce urmează Materialul nu include o reacție a premierului Ilie Bolojan la acuzațiile lui Traian Băsescu și nici detalii suplimentare despre un calendar sau pași concreți privind o eventuală candidatură la alegerile prezidențiale. În lipsa acestor elemente, afirmațiile rămân la nivel de evaluare politică făcută de fostul președinte, în cadrul unei emisiuni TV. [...]
Criza politică riscă să blocheze PNRR și să pună în pericol 20 mld. euro , într-un context în care istoricul britanic Dennis Deletant susține că serviciile secrete nu sunt controlate democratic, potrivit G4Media . Într-un interviu acordat Europa Liberă Moldova, Deletant leagă vulnerabilizarea României de lipsa unui guvern „cu puteri depline”, ceea ce ar putea afecta îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Miza economică: termen-limită și risc de pierdere a finanțării Deletant afirmă că România „riscă să piardă 20 de miliarde de euro (aprox. 101 miliarde lei)” deoarece nu ar avea cum să îndeplinească jaloanele până la 30 august, în absența unei conduceri executive funcționale. În lectura sa, criza politică amplifică incertitudinea privind eficiența guvernamentală și, implicit, capacitatea administrativă de a livra reformele și măsurile asumate în PNRR. Istoricul susține și că principalul beneficiar geopolitic al instabilității este Vladimir Putin, pe motiv că Rusia ar urmări destabilizarea Europei, iar România devine mai vulnerabilă într-un moment de blocaj intern. Acuzații privind controlul civil asupra serviciilor și rolul SRI În interviul citat, Deletant spune că „toată criza asta din România e opera SRI” și leagă situația de absența unei „adevărate lustrații” după 1989. El afirmă că România nu ar avea „control politic” asupra serviciilor de informații comparabil cu cel din „statele adevărat democratice”, invocând ca exemplu comisiile Congresului american care verifică activitatea serviciilor. „Impresia mea este că noul guvern (...) este condus de SRI din România, toată criza asta din România e opera SRI (...)” Deletant mai afirmă că, în România, rapoartele despre activitatea SRI ar exista „din când în când”, dar nu ar fi discutate efectiv, iar parlamentarii nu ar avea acces nici măcar la un rezumat, conform declarațiilor sale. Critici la adresa președintelui Nicușor Dan și tema alegerilor din 2024 Potrivit relatării, Deletant îl critică pe președintele Nicușor Dan, susținând că „a favorizat prea mult PSD” și că s-a amestecat „prea avid” în „sistemul electoral și de guvernare”. Istoricul reclamă și faptul că nu a fost publicat raportul promis despre anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. În aceeași intervenție, el afirmă că nu ar fi fost implicați doar rușii, ci și „mulți români” în deturnarea alegerilor, fără a oferi în materialul citat detalii suplimentare sau probe. Context: avertismente mai vechi despre „incontrolabilitatea” serviciilor G4Media amintește că Deletant a mai susținut, într-un interviu din iulie 2024 pentru G4Media și Info Sud-Est, că serviciile secrete ar fi devenit „incontrolabile” și că nu ar mai exista o putere civilă sau parlamentară reală asupra lor. În ansamblu, declarațiile sale plasează riscul economic (întârzierea reformelor și a jaloanelor PNRR) în același tablou cu o problemă de guvernanță: capacitatea instituțiilor civile de a exercita control și de a menține funcționarea executivului într-o perioadă de criză. [...]
Președintele Senatului, Mircea Abrudean , susține că PNL poate sancționa intern parlamentarii „rebeli” fără a le afecta mandatul , într-o intervenție care mută disputa din zona „votului liber” în cea a disciplinei de partid, potrivit G4Media . Mesajul, publicat pe Facebook, vine pe fondul tensiunilor din Partidul Național Liberal și al disputelor juridice privind sancționarea unor parlamentari despre care se afirmă că ar fi constituit și votat un guvern PSD . Abrudean pledează pentru o delimitare între principiul constituțional al independenței aleșilor și regulile interne ale unui partid. „Libertatea votului parlamentar este un principiu constituțional pe care nimeni nu îl contestă. Dar aceasta nu înseamnă că un partid politic își pierde dreptul de a-și apăra identitatea, valorile și regulile interne.” Miza: disciplina de partid, nu „încălcarea mandatului” Abrudean afirmă că dezbaterea publică ar fi fost „deplasată eronat” către ideea încălcării mandatului parlamentar, deși, în opinia sa, discuția reală ține de disciplina de partid. El susține că formațiunile politice au „autoritatea legitimă” să stabilească criterii pentru membri și să aplice măsuri disciplinare când principiile interne sunt încălcate. În această logică, sancțiunile nu ar viza exercitarea mandatului în Parlament, ci statutul persoanei în interiorul organizației politice. Ce spune despre procesele din instanță Referindu-se la decizii recente ale instanțelor care au suspendat temporar anumite sancțiuni interne din PNL, președintele Senatului precizează că hotărârea este „provizorie” și nu tranșează cauza pe fond, semnalând că disputa privind autoritatea internă a partidului va continua pe căi legale. În contextul descris, intervenția lui Abrudean are rolul de a întări poziția conducerii partidului în fața contestărilor interne, într-un moment pe care sursa îl descrie ca fiind de „maximă presiune politică”, cu o grupare din PNL care încearcă „reconfigurarea puterii”. [...]
AUR își condiționează negocierile de anticipatele , chiar dacă revendică și funcția de premier, și președinția Senatului, potrivit declarațiilor prim-vicepreședintelui Dan Dungaciu , relatate de Antena 3 . Mesajul central al liderului AUR este că partidul vede alegerile anticipate drept „miza principală”, iar restul pozițiilor intră în logica unui „preț politic” pe care ar urma să și-l asume. Dungaciu a spus că AUR își dorește atât mandatul de premier, cât și conducerea Senatului, dar a nuanțat că decizia depinde de costul politic al unei astfel de mișcări. În același timp, el a susținut că, „după logica de funcționare politică” din ultimii ani, AUR ar „merita” să primească șansa de a forma guvernul, invocând faptul că mandatul de premier a fost oferit în trecut unor persoane sprijinite de grupări politice „net inferioare” AUR, cel puțin ca mărime. „AUR își dorește și mandatul de premier și președinția Senatului. Totul depinde de prețul pe care politic ar trebui să ni-l asumăm”, a declarat Dan Dungaciu. Anticipatele, peste scenariile de suspendare a președintelui Întrebat dacă interesul pentru președinția Senatului ar avea legătură cu un scenariu în care președintele Nicușor Dan ar fi suspendat (caz în care șeful Senatului poate deveni președinte interimar), Dungaciu a respins ideea că aceasta ar fi prioritatea partidului. El a afirmat că AUR urmărește în primul rând declanșarea alegerilor anticipate și că raportul dintre „demitere” și „anticipate” este „în favoarea anticipatelor”. „Un președinte demis nu mai poate organiza alegeri anticipate. Miza noastră principală este să avem anticipate, restul sunt speculații, negocieri”, a spus Dungaciu. Discuții cu PSD înainte de moțiune și poziționarea în criza politică Dungaciu a confirmat că a existat o întâlnire cu mai mulți lideri PSD cu două zile înainte de moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan , fără să precizeze cine a participat din partea PSD. El a susținut însă că decizia AUR de a susține moțiunea nu a avut legătură cu acea discuție. Pe fondul negocierilor pentru ieșirea din criza politică, liderul AUR a afirmat că „fără AUR nu se poate” găsi o soluție și a criticat partidele care, în opinia sa, cer sprijinul AUR, dar refuză ulterior un parteneriat. Dungaciu a invocat și ideea unui „cordon sanitar” (izolare politică) asumat de alte partide față de AUR, susținând că problema nu ar fi la AUR, ci la cei care mențin „linii roșii”. În același context, Antena 3 notează că președintele Nicușor Dan le-a cerut partidelor să se întâlnească „săptămânal” până la o înțelegere pentru instalarea unui nou guvern și a reiterat că este nevoie de 233 de voturi în Parlament pentru formarea unei majorități, după două nominalizări de premier. [...]
