Știri
Știri din categoria Politică
Traian Băsescu contestă condiționarea desemnării premierului de o majoritate de 51%, avertizând că o astfel de abordare poate bloca mecanismul constituțional de formare a Guvernului și, implicit, opțiunea alegerilor anticipate, potrivit news.ro.
Fostul președinte îl critică pe Nicușor Dan, despre care spune că „și-a abandonat rolul de președinte”, după ce ar fi transmis partidelor că nu va desemna un candidat la funcția de prim-ministru până când nu i se propune o persoană care să aibă 51% din voturi. Băsescu se întreabă „în ce Constituție” este prevăzută o asemenea obligație în sarcina partidelor.
Într-o intervenție la Digi24, Băsescu a susținut că președintele nu este obligat să declanșeze alegeri anticipate după două căderi de guvern, însă nu ar trebui să renunțe la această opțiune în situații de blocaj politic. El a descris un interval de 60 de zile în care șeful statului poate face două desemnări care să nu treacă de Parlament, pentru a deschide varianta anticipatelor ca posibilă soluție.
În acest context, Băsescu a spus că nu înțelege de ce Nicușor Dan „n-a făcut a doua desemnare”, argumentând că, dacă o nominalizare trece, există guvern, iar dacă nu trece, se creează condițiile pentru alte soluții, inclusiv alegeri anticipate.
Băsescu afirmă că nu partidele trebuie să garanteze dinainte o majoritate de 51% pentru candidatul la funcția de premier, ci persoana desemnată trebuie să își asigure sprijinul parlamentar. În viziunea sa, dacă nu reușește, candidatul „cade în Parlament”, iar procesul continuă, inclusiv cu posibilitatea anticipatelor.
„S-a apucat el să transmită partidelor: «Până nu îmi daţi un candidat cu 51%, eu nu desemnez». (...) În ce Constituţie îi scrie dânsului că partidele trebuie să se îngrijească de nominalizarea unui candidat care să aibă 51%? Nu, asta e treaba celui pe care îl desemnezi.”
În același timp, Băsescu a precizat că, dacă ar fi din nou într-o competiție electorală cu George Simion, l-ar susține tot pe Nicușor Dan, deși acum îl critică pentru modul în care gestionează desemnarea premierului și ieșirea din criza politică.
Recomandate
Votul pe legea ANI , jalon PNRR , a fost apărat public de Traian Băsescu ca o decizie de evitare a pierderii a 770 de milioane de euro , potrivit Recorder . Fostul președinte susține că PNL a procedat corect votând „legea integrității”, în condițiile în care respingerea ei ar fi însemnat, în evaluarea sa, pierderea unor bani europeni. Băsescu a declarat la B1 TV că Ilie Bolojan și liberalii nu aveau o alternativă realistă dacă voiau să evite blocarea jalonului din PNRR, indicând explicit suma de 770 de milioane de euro ca miză a votului. În același context, el a spus că liberalii ar urma să urmărească modificarea legii „imediat ce se revine din vacanța parlamentară”. „Ar fi fost un dezastru, alte 770 de milioane pierdute într-un vot.” Ce s-a votat în Parlament și de ce contează pentru PNRR Plenul Senatului a adoptat miercuri legea ANI cu 106 voturi „pentru” și 19 „contra”, păstrând forma votată cu o zi înainte de Camera Deputaților, în urma unei decizii a Curții Constituționale. Senatul a fost for decizional, astfel că legea merge la promulgare, iar în material este menționat că actul normativ este jalon în PNRR. În dezbateri, USR a votat împotrivă atât la Senat, cât și la Camera Deputaților, în timp ce PNL a votat în favoarea legii. Disputa politică: „amendamentul PSD” și poziționările partidelor Băsescu a afirmat că „amendamentul PSD-ului este incorect”, invocând două situații personale în care spune că a fost afectat de modificări legislative (drepturile de fost președinte și pensia parlamentară). Totuși, concluzia sa a rămas că votul PNL a fost „răspunsul corect”, în logica evitării pierderii fondurilor. În plen, senatorul PSD Daniel Zamfir le-a transmis celor de la USR să îl lase pe Dominic Fritz „să candideze la Chișinău”. Senatorul Șorin Șipoș a susținut că votul USR a vizat evitarea unui precedent și că nu ar fi vorba despre Dominic Fritz, ci despre „un șantaj” pe care l-ar face PSD. Ce urmează După votul final din Senat, legea merge la promulgare. În paralel, potrivit declarațiilor lui Traian Băsescu, PNL ar avea ca obiectiv modificarea legii după revenirea Parlamentului din vacanță, fără ca materialul să detalieze ce schimbări ar fi vizate sau calendarul exact. [...]
Ancheta Recorder pune presiune pe conducerea SPP după ce jurnalismul de investigație susține că șeful instituției, generalul Lucian Pahonțu , ar fi fost implicat în acțiuni de represiune în decembrie 1989 și în evenimentele din 13 iunie 1990, ceea ce redeschide discuția despre criteriile de integritate și controlul civil asupra serviciilor, potrivit Recorder . Jurnaliștii afirmă că investigația lor se bazează pe documente și mărturii și că Pahonțu ar fi făcut parte din trupele trimise la baricada de la Intercontinental în seara de 21 decembrie 1989. Conform materialului, în acea zonă trupele armate au omorât 48 de oameni și au arestat sute de manifestanți. Aceeași anchetă susține că actualul șef al SPP ar fi fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990, când sute de persoane au fost bătute și arestate de forțele de ordine în Piața Universității din București. Reacția lui Pahonțu: fără răspuns la întrebări, invocă „normele legale” Potrivit sursei, Lucian Pahonțu a evitat să răspundă întrebărilor transmise despre biografia sa și s-a limitat la o poziție generală privind activitatea sa. „Întreaga sa activitate s-a derulat în conformitate cu normele legale şi cu principiile solide care guvernează activitatea militarilor, precum loialitate şi devotament faţă de ţară, onoare, demnitate şi integritate.” De ce contează: SPP, o funcție-cheie păstrată peste schimbări politice Lucian Pahonțu conduce Serviciul de Protecție și Pază din decembrie 2005. În 2024 a împlinit 60 de ani și a fost trecut în rezervă ca general cu patru stele, dar și-a păstrat funcția, pe durata mandatelor a trei președinți și a 15 guverne, conform informațiilor prezentate. Recorder mai notează că, în ianuarie 2007, colonelul SPP Mircea Găinușă l-a acuzat public pe Pahonțu că, după preluarea conducerii, ar fi început să angajeze „cadre militare” provenite din fostele instituții represive comuniste sau participanți la acțiuni represive din decembrie 1989. În același context, Găinușă ar fi susținut că Pahonțu ar fi fost ofițer activ în Departamentul Securității Statului, fără alte detalii. Reacții politice: Băsescu cere demiterea, Nicușor Dan vorbește despre evaluare Fostul președinte Traian Băsescu, care l-a numit pe Pahonțu în 2005, a spus într-un interviu pentru HotNews că este surprins de informații și că, în aceste condiții, Pahonțu ar trebui să-și piardă funcția. „O mare surpriză pentru mine. Ar trebui să-şi piardă funcţia.” Președintele Nicușor Dan a declarat, la scurt timp după preluarea mandatului, că va face o evaluare a șefului SPP și, mai larg, a activității serviciilor, precizând că evaluarea va avea loc „imediat după ce ieșim din problemele de guvern”. Într-un episod separat, Administrația Prezidențială a explicat prezența lui Pahonțu la o masă la Bruxelles, invocând cadrul legal privind protecția demnitarilor, iar Nicușor Dan a oferit propria explicație a contextului întâlnirii. În lipsa unui răspuns punctual la acuzațiile din anchetă, miza imediată rămâne dacă și cum se va concretiza evaluarea anunțată la nivelul Administrației Prezidențiale și ce consecințe instituționale ar putea urma pentru conducerea SPP. [...]
Eșecul legii salarizării unitare riscă să coste PNRR și să tensioneze coaliția , după ce Ciprian Ciucu (PNL) a criticat public modul în care președintele Nicușor Dan a comunicat lipsa unui acord politic, potrivit News . Miza imediată, în termenii anunțați de șeful statului, este pierderea a 770 de milioane de euro aferente unui jalon din PNRR, după ce cele patru partide nu au ajuns la consens. Ciucu, prim-vicepreședinte al PNL și primar general al Capitalei, s-a declarat nemulțumit de formularea prin care Nicușor Dan a pus eșecul pe seama „celor patru partide”, fără a face distincții între actorii implicați. În intervenția de miercuri seară la Euronews România, Ciucu a susținut că o astfel de comunicare alimentează percepția „toți sunt la fel” și poate avea consecințe politice pe termen mai lung. Disputa: cine poartă responsabilitatea pentru blocaj În argumentația sa, Ciucu a legat eșecul de o opoziție internă față de proiect, afirmând că a existat „o campanie de defăimare și de dezinformare” împotriva legii, în care „PSD și sindicatele și-au dat mâna să omoare proiectul”. El a mai spus că Guvernul a trimis „mai multe variante” la Bruxelles, iar Comisia Europeană ar fi respins variantele care nu erau „sustenabile”, astfel încât Executivul ar fi înaintat „singura formă” care urma să fie acceptată. În acest context, Ciucu a contestat ideea unei responsabilități colective, exprimată prin formula „partidele, otova împreună”, și a cerut delimitări între „alb și negru”, respectiv între „extremiști” și „pro-europeni și pro-occidentali”. Ce a anunțat președintele despre PNRR și calendarul legii Președintele Nicușor Dan a declarat miercuri că, în ciuda negocierilor din ultimele luni, PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la „un consens politic și social” asupra legii salarizării. Totodată, el a precizat că partidele și-au respectat angajamentul de a nu depune separat proiectul în Parlament și și-au asumat împreună, conform acordului politic, pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon PNRR. Șeful statului a mai anunțat că partidele și-au asumat necesitatea adoptării legii până la sfârșitul acestui an și respectarea, prin viitoarea lege a salarizării, a „anvelopei salariale” agreate cu Comisia Europeană (adică plafonul total al cheltuielilor cu salariile din sectorul public, în parametrii acceptați în discuțiile cu Bruxelles-ul). De ce contează: bani pierduți și presiune pe o reformă cu impact bugetar Eșecul de etapă pe legea salarizării unitare are o dublă consecință: pe de o parte, pierderea unei sume din PNRR, pe de altă parte, creșterea presiunii politice pentru a livra până la final de an o lege care să fie, simultan, acceptabilă intern și compatibilă cu condițiile Comisiei Europene privind sustenabilitatea. Din informațiile din sursă nu reiese ce variantă de compromis ar putea fi repusă pe masă sau dacă există un nou calendar de negocieri, dincolo de ținta „până la sfârșitul acestui an” menționată de președinte. [...]
Miza discuțiilor de la Cotroceni este evitarea pierderii a peste 770 de milioane de euro din PNRR , în condițiile în care legea salarizării bugetarilor rămâne blocată politic, potrivit Economedia , care citează G4Media. Președintele Nicușor Dan urmează să discute marți, la Palatul Cotroceni , cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR pentru „deblocarea” legii salarizării bugetarilor. Conform informațiilor transmise de G4Media, ultima variantă a proiectului este respinsă de PSD. La întâlnire ar urma să participe Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR). De ce contează: jalon PNRR și presiune pe buget Legea salarizării bugetarilor este un jalon în PNRR, iar termenul-limită indicat este 31 august. Dacă actul normativ nu este adoptat până atunci, România ar urma să piardă peste 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei). În același timp, contextul fiscal rămâne tensionat: România are „unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE” și și-a asumat reducerea cheltuielilor statului și creșterea veniturilor pentru diminuarea deficitului, potrivit aceleiași surse. Blocajul politic: PSD și sindicatele cer majorări generalizate PSD și unele mari carteluri sindicale resping proiectul și cer creșteri de salarii pentru toate categoriile de bugetari, ceea ce complică găsirea unei formule care să treacă politic și să fie compatibilă cu constrângerile bugetare și angajamentele din PNRR. Ce urmează depinde de rezultatul discuției de la Cotroceni și de capacitatea partidelor de a agrea rapid o variantă care să fie adoptată înainte de 31 august. [...]
Călin Georgescu contestă din start raportul prezidențial despre anularea alegerilor din 2024, deși documentul nu a fost publicat încă , ridicând miza politică și instituțională a demersului anunțat de președintele Nicușor Dan, potrivit Adevărul . Fostul candidat la prezidențiale a fost sâmbătă, 22 august, în piața din Pâncota (județul Arad), într-o serie de vizite de weekend prin țară, descrise ca un „pelerinaj electoral” în târguri și piețe, unde îmbină mesaje religioase cu discurs politic. În acest context, Georgescu a reluat și programul său electoral din 2024, „Apă, hrană, energie”, legând seceta de administrarea resurselor și de efecte economice precum creșterea importurilor alimentare. Atac la raportul promis de Nicușor Dan, înainte de publicare Întrebat despre raportul pe care președintele Nicușor Dan a spus că îl va face public privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024, Georgescu a criticat dur atât documentul, cât și inițiatorul lui, deși raportul nu este disponibil și „nimeni nu știe momentan care sunt concluziile”, conform aceleiași surse. În articol este redată declarația lui Georgescu, în care acesta califică raportul drept o încercare de justificare a anulării scrutinului și folosește termeni extremi la adresa președintelui și a autorităților: „Raportul Cotrocenilor este o ticăloşie administrativă, fabricată să spele o crimă constituţională. Cu alte cuvinte un cadavru politic încearcă să igienizeze juridic o lovitură de stat ordinară.” Potrivit informațiilor prezentate, raportul anunțat de Nicușor Dan ar urma să includă un capitol dedicat anulării alegerilor din 2024 și o analiză mai amplă a „acțiunilor hibride” atribuite Rusiei în România în ultimele două decenii. Context: tur în țară și teme economice legate de secetă În piața din Pâncota, Georgescu a vorbit și despre gestionarea crizei generate de seceta prelungită, susținând că problema ține de administrarea apei și că efectele se văd în agricultură, energie și în prețurile produselor, prin creșterea importurilor. Duminică, 23 august, el și-a continuat turul și a ajuns la Mănăstirea Prislop (județul Hunedoara), unde a mers la mormântul lui Arsenie Boca, mai notează publicația. [...]
PSD acuză un risc de pierdere a 770 de milioane de euro din PNRR din cauza întârzierilor și a blocajului pe Legea salarizării , cerând ca PNL să își asume „responsabilitatea politică” pentru eșecul jalonului, potrivit Agerpres . Într-un comunicat transmis miercuri, PSD susține că liberalii trebuie să explice „de ce, după luni de întârzieri”, România ar putea pierde finanțarea europeană aferentă acestui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Social-democrații îi nominalizează pe Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru, alături de PNL, ca responsabili politic pentru situație. „Bolojan, Pîslaru și PNL trebuie să răspundă toți politic pentru această nereușită costisitoare pentru bugetul României.” Miza: jalon PNRR și presiune pe buget PSD afirmă că proiectul ar fi fost ținut „la secret” luni întregi, fără consultări și fără căutarea unui consens cu sindicatele, ceea ce ar fi dus la respingerea sa și la riscul de a pierde 770 de milioane de euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei). Totodată, partidul susține că ultima variantă a Legii salarizării prezentată de reprezentanții PNL din Guvern ar fi fost respinsă atât de sindicate, cât și de reprezentanții Comisiei Europene și că ar fi „nesustenabilă” social și financiar. Ce reproșează PSD pe partea de procedură și conținut În comunicat, PSD își construiește critica pe două direcții: lipsa unui proiect depus în Parlament , afirmând că „nici măcar în al 12-lea ceas al PNRR” nu ar fi fost depus un proiect de lege privind salarizarea în sistemul bugetar; calitatea și sustenabilitatea proiectului , despre care spune că ar putea genera „convulsii sociale”, instabilitate și blocaje instituționale, cu efecte negative pentru cetățeni și economie. PSD mai afirmă că PNL ar încerca să transfere responsabilitatea către alții, deși „tehnic, nu există” un proiect de lege depus în Parlament, conform comunicatului citat de Agerpres. [...]
