Știri
Știri din categoria Politică
George Simion cere nominalizarea rapidă a unui premier și invocă anticipatele ca ieșire din blocaj, într-un mesaj care ridică miza politică a negocierilor și prelungește incertitudinea asupra guvernării, cu efect direct asupra predictibilității deciziilor publice. Într-o intervenție la emisiunea OFF The Record, liderul AUR a prezentat, potrivit Mediafax, două direcții: alegeri anticipate și presiune pentru o desemnare de prim-ministru într-un termen scurt.
Simion i-a indicat drept „matematicieni” ai situației pe Sorin Grindeanu și pe Nicușor Dan și a susținut că, în lipsa unei înțelegeri între actorii politici pe care îi invocă, se va ajunge la „soluțiile” AUR. În același context, el a afirmat că Nicușor Dan și Ilie Bolojan s-au certat și a folosit un limbaj critic la adresa capacității lor de guvernare.
Liderul AUR a cerut ca Nicușor Dan să facă „până duminică” o nominalizare de premier, menționând că, în caz contrar, „măcar își depune mandatul”. În declarațiile citate de Mediafax, Simion i-a asociat pe Nicușor Dan, Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu cu responsabilitatea pentru situația politică.
„Eu zic să nu prelungim agonia, de asta-i cer lui Nicușor Dan azi fiind vineri până duminică să facă o nominalizare de premier, măcar își depune mandatul.”
Întrebat despre ieșirea din criză, Simion a indicat explicit „alegerile anticipate”. El a susținut că ceilalți actori politici trebuie fie să se împace, fie să ajungă la varianta propusă de AUR.
În aceeași intervenție, Simion a transmis că AUR este indispensabil în ecuația politică și a respins ideea unor „trădători” în partid, afirmând că formațiunea are „parlamentari cu coloană vertebrală”.
„Nimic nu se poate face fără noi, dar cu mâinile noastre. Să le intre bine în cap.”
Simion a legat criza politică de tema împrumuturilor publice, afirmând că România riscă să ajungă într-o situație similară Greciei și invocând FMI, Banca Mondială și „Troica” ca repere ale unei posibile presiuni externe, fără a oferi date sau un calendar în sprijinul afirmațiilor.
Totodată, el a spus că își dorește ca AUR să ajungă la guvernare și a susținut că, la un moment dat, partidul va avea miniștri și un prim-ministru „din partea AUR la propunerea AUR”.
Recomandate
George Simion își repoziționează public relațiile cu PSD și Realitatea TV , într-un mesaj care sugerează o ruptură de „înțelegeri” și o delimitare de orice influență externă asupra deciziilor AUR, potrivit Mediafax . Președintele AUR a spus că acuzațiile din spațiul public privind poziționarea sa în disputa legată de votarea Guvernului „Adrian Veștea” nu ar veni de la Anca Alexandrescu, ci de la Sorin Grindeanu , pe care îl numește „președintele PSD” și liderul „celui mai votat partid” la 1 decembrie 2024. Simion afirmă că Grindeanu ar încerca să „disemineze” mesajul în spațiul public și leagă acest lucru de faptul că nu ar fi fost demis Mircea Aburdean „de la șefia Camerei”. Miza politică invocată: pacte, funcții și recunoaștere instituțională În aceeași intervenție, Simion susține că Grindeanu l-ar fi votat pe Ilie Bolojan ca premier și că ar fi existat un pact pentru menținerea acestuia până în aprilie 2027, pact despre care afirmă că nu ar fi fost respectat. Liderul AUR insistă că formațiunea sa trebuie tratată ca „actor important” în politica românească. Totodată, Simion reclamă că AUR nu ar fi reprezentat „la BNR”, „la Curtea de Conturi” și în alte „instituții vitale”, deși, spune el, pe baza ponderii parlamentare ar fi avut dreptul la astfel de poziții. În acest context, afirmă că „vom vedea dacă Sorin Grindeanu își respectă înțelegerile sau nu”. Delimitarea de Realitatea TV: „Eu nu execut ordine” Simion a comentat și relația cu Realitatea TV, spunând că „chestiunile ar trebui să fie asumate” în privința poziționărilor editoriale și politice ale trusturilor media, inclusiv în campanii electorale. Întrebat dacă parteneriatul cu Realitatea va continua, a răspuns: „Va mai fi sau nu va mai fi? Nu știu.” Declarația centrală a fost însă delimitarea de ideea că ar acționa la comandă: „Unii credeau că eu o să execut. Eu nu execut ordine din partea nimănui, pentru că m-am născut om liber. Și o să mor om liber. Dacă o să ajung vreodată șantajat cu ceva, mai bine îmi dau demisia decât să fac chestiuni care mă compromit.” Declarațiile au fost făcute în emisiunea „OFF The Record ”, difuzată de Mediafax. [...]
UDMR cere închiderea rapidă a blocajului politic, avertizând că prelungirea lui poate alimenta votul de protest și ascensiunea AUR , potrivit HotNews , care publică un interviu amplu cu președintele formațiunii, Kelemen Hunor . În discuție, liderul UDMR descrie situația din 2026 drept un „blocaj” fără precedent în experiența sa politică și fixează un termen-limită: „terminăm în iulie”, altfel, spune el, „furia oamenilor se va întoarce împotriva noastră”. Mesajul este construit ca un avertisment pentru partidele aflate în jocul de putere: tergiversarea costă politic și poate împinge electoratul spre opțiuni radicale. Kelemen Hunor îl indică explicit pe liderul AUR, George Simion , ca beneficiar al acestei stări de incertitudine, susținând că acesta „se uită la meci, mai mănâncă popcorn, mai bea o bere și crește” în sondaje „fără să facă nimic”. În logica interviului, creșterea AUR este legată de nemulțumirea acumulată și de percepția publică asupra incapacității partidelor de a debloca situația. Ce spune Kelemen Hunor despre actorii politici Pe lângă tema blocajului, liderul UDMR face câteva delimitări și evaluări punctuale: despre Nicușor Dan: afirmă că nu îl consideră „pesedist” sau „penelist”, ci „Nicușor Dan”, invocând continuitatea profilului său politic încă din perioada Asociației Salvați Bucureștiul și USR; despre PSD: spune că vede un PSD „mai flexibil”; despre PNL: afirmă că există o problemă pe care partidul „trebuie să o rezolve” intern; despre acuzații de intervenții externe (Magyar Péter, Manfred Weber): menționează că răspunde acestor acuzații în interviu. Contextul invocat: anularea alegerilor și blocajul din 2026 Kelemen Hunor plasează criza actuală într-un context mai larg, amintind că România nu mai trecuse printr-o situație comparabilă și că „n-au fost anulate alegerile prezidențiale până în 2024, când a fost anulat primul tur”. În interviu, această referință funcționează ca argument că tensiunea politică și socială are rădăcini recente și că prelungirea impasului riscă să amplifice reacția publică. Articolul HotNews prezentat în input este un extras dintr-un interviu mai amplu; detaliile complete ale argumentelor și ale calendarului la care se referă UDMR nu sunt integral redate în fragmentul disponibil aici. [...]
Menținerea lui Ilie Bolojan la Palatul Victoria cel puțin până în septembrie poate redesena raportul de forțe din coaliție și din opoziție , într-un interval pe care autorul îl vede ca oportun pentru consolidarea autorității în PNL și pentru prime măsuri cu impact economic, potrivit Adevărul . Textul notează că scenariul depinde de absența unui „eveniment politic major”. În analiza publicată, PSD este prezentat drept actorul care, încercând să-l blocheze pe Bolojan, ar fi ajuns să-l „victimizeze” și să-l „legitimeze”, oferindu-i totodată timp pentru a-și consolida poziția în PNL și pentru a rupe legături vechi cu social-democrații. Autorul califică această evoluție drept un „autogol” politic. Miza următoarelor luni, în această interpretare, este una de guvernare cu efecte economice: dacă premierul va veni „cu măsuri de stimulare a economiei” și cu „primele semnale de stabilizare”, PSD ar putea ajunge să plătească politic costul strategiei actuale, pe fondul creșterii de imagine a adversarului. PSD, fără pârghiile administrative ale guvernării Textul insistă pe efectul operațional intern pentru PSD al ieșirii din zona puterii: partidul ar fi rămas, „deocamdată”, doar cu Sorin Grindeanu păstrând infrastructura de la Camera Deputaților, în timp ce restul rețelei de funcții (miniștri, secretari de stat, prefecți și subprefecți) nu mai este disponibilă. Pentru o formațiune „obișnuită să funcționeze conectată la putere”, autorul descrie situația ca un șoc. Cine capitalizează: AUR și, potențial, USR Al doilea „câștigător” al perioadei este descris George Simion, care ar fi reușit să-și țină partidul unit și să nu accepte „firimiturile” oferite de PSD și „vechea gardă politică”. Analiza mai notează o strategie de comunicare în care Simion ar fi redus expunerea permanentă, lăsând spațiu altor voci din partid. USR este plasat în apropierea acestei dinamici prin vizibilitatea a doi miniștri, Diana Buzoianu și Radu Miruță, prezentați drept foarte activi în comunicarea publică. Autorul condiționează însă un eventual câștig electoral de durata prezenței la guvernare și de rezultate administrative. Perdanți și prudență în evaluări La capitolul perdanți, analiza îl indică pe Sorin Grindeanu „în calitate de lider al PSD”, alături de partid și de un grup de „strategi politici” care ar fi mizat pe „calcule de culise” cu efect invers. În ceea ce îl privește pe Nicușor Dan, autorul evită o concluzie tranșantă, argumentând că evaluările se fac „la finalul mandatului”, nu „în mijlocul unei crize”. [...]
PSD condiționează ieșirea din blocajul politic de o „rotativă” care să înceapă cu social-democrații , iar Sorin Grindeanu spune că acceptă formula propusă de PNL, inclusiv varianta unui premier Siegfried Mureșan, doar în acest cadru, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul ridică miza negocierilor pentru formarea rapidă a unui guvern „cu puteri depline”, într-un moment în care partidele discută scenarii de coaliție sau chiar alegeri anticipate. Într-o conferință de presă, liderul PSD a fost întrebat dacă acceptă „varianta de premier Siegfried Mureșan”. Grindeanu a răspuns că nu transformă subiectul într-o dispută personală și că PNL decide pe cine propune, însă a reiterat condiția PSD: rotativa să înceapă cu social-democrații. „Eu am spus că sunt de acord cu această rotativă, atâta timp cât începe cu Partidul Social Democrat.” Presiunea timpului: „România are nevoie rapid de un guvern” Grindeanu a argumentat că prioritatea este instalarea unui executiv funcțional, respingând ideea prelungirii crizei politice. În același context, a spus că PSD nu și-a schimbat poziția și că a enunțat „de la început” cadrul în care poate intra într-o soluție de guvernare. „România are nevoie rapid de un guvern, și un guvern cu puteri depline.” Acordul politic, miza imediată a negocierilor Pe tema unui acord politic cu partidele din fosta coaliție, Grindeanu a susținut că documentul ar fi fost „acceptat de toată lumea” și că blocajul nu ar fi fost acolo. El a afirmat că ar semna acordul „acum, pe loc” și i-a cerut lui Ilie Bolojan să facă același lucru, potrivit relatării care citează News.ro. „Stop! Acum, pe loc, îl semnez. Să vină Bolojan să-l semneze și el.” Context: schimb de acuzații PSD–Mureșan În paralel cu discuțiile despre premier și rotativă, PSD a transmis printr-un comunicat de presă că Siegfried Mureșan „nu trebuie să ajungă și nu va ajunge prim-ministru”, acuzând că a ajuns europarlamentar „cu banii din corupție”. La rândul său, Mureșan a afirmat că Uniunea Europeană nu va uita că PSD, sub conducerea lui Grindeanu, „a încercat să legalizeze corupția politică prin OUG 13 ”. Din informațiile disponibile în material, nu rezultă un calendar al negocierilor sau un acord deja stabilit; poziția PSD este prezentată ca o condiție de principiu pentru deblocarea discuțiilor privind viitorul guvern. [...]
Siegfried Mureșan avertizează că o eventuală guvernare AUR ar aduce riscuri majore pentru România , invocând exemple din Europa în care partide „extremiste populiste” ajunse la putere au generat consecințe negative, potrivit unui interviu acordat Adevărul . Europarlamentarul PNL, propunerea PNL–USR–UDMR pentru funcția de prim-ministru, spune că speră ca electoratul să înțeleagă miza „fără a fi nevoiți să trecem prin aceste experiențe”. Mureșan a indicat Grecia drept „cel mai bun exemplu”, susținând că țara a fost „la un pas” de a ieși din zona euro în perioada în care a avut „un partid extremist” la guvernare. În acest context, el a concluzionat că „o guvernare AUR ar fi o guvernare foarte rea pentru România”. „Coridor sanitar” față de SOS și explicația pentru cooptarea unui parlamentar În același interviu, europarlamentarul a explicat de ce PNL a acceptat în partid un parlamentar provenit din formațiunea condusă de Diana Șoșoacă . Mureșan a afirmat că persoana cooptată „nu este de acord cu doamna Șoșoacă” și a pus diferențele interne din partidele mici pe seama modului în care au fost făcute listele înainte de alegeri. El a caracterizat însă „linia SOS” drept „antieuropeană” și „pro-rusă”, motiv pentru care, în opinia sa, „trebuie să existe un coridor sanitar privind acel partid”. Critici la adresa președintelui pentru desemnarea lui Adrian Veștea Mureșan a comentat și desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru, pe care a descris-o drept o greșeală a președintelui Nicușor Dan, pe motiv că nu ar fi existat consultare prealabilă cu PNL. „Un prim-vicepreședinte al partidului, ales contra voinței partidului, fără nici un dialog cu PNL, adică domnul Adrian Veștea, era evident că nu poate avea succes. Stilul celei de-a doua desemnări a fost pe bună dreptate primit cu scepticism de o parte importantă a societății.” În lipsa altor detalii în material despre pașii următori ai negocierilor politice, poziția lui Mureșan rămâne, în principal, un semnal de avertizare privind costurile politice și instituționale pe care le-ar vedea asociate unei guvernări AUR și o critică punctuală la adresa modului de desemnare a unui premier fără consultare cu partidul vizat. [...]
PNL cere convocarea Camerei Deputaților în sesiune extraordinară pentru a nu pierde finanțări din PNRR , în condițiile în care „miza pentru România este de peste 4,5 miliarde de euro” (aprox. 22,5 miliarde lei), potrivit Agerpres . Deputatul PNL Raluca Turcan îi solicită președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu , să convoace o sesiune extraordinară pentru dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență a proiectelor legislative necesare pentru a nu rata banii din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Turcan susține că Parlamentul „nu trebuie să stea în vacanță parlamentară” și afirmă că, în următoarele săptămâni, Legislativul ar trebui să dezbată și să adopte „cel puțin șase legi”, fiecare cu o valoare de „cel puțin 770 milioane de euro” (aprox. 3,85 miliarde lei), în logica finanțărilor asociate reformelor din PNRR. Pachetul de legi invocat și domeniile vizate Lista menționată de deputatul PNL include: legea salarizării în sectorul public; modificarea Codului Administrativ privind cariera funcționarilor publici și „garantarea unor concursuri corecte”; adoptarea Codului urbanismului, despre care spune că este blocat în Camera Deputaților; legea pentru întărirea luptei împotriva evaziunii fiscale; legea privind măsurile de reformă din sectorul energetic; legislația în domeniul integrității în funcțiile publice. Presiune politică pe calendarul legislativ, cu miză bugetară În mesajul publicat pe Facebook, Turcan îi cere lui Grindeanu să convoace sesiunea extraordinară „de îndată ce proiectele sunt finalizate și depuse” și afirmă că o parte dintre proiecte ar fi „rămase restante de pe vremea miniștrilor PSD”. „Să nu uităm că bugetul României a fost construit în anul 2026, luându-se în calcul că acești bani vor intra în țară!”, a transmis Raluca Turcan. Din informațiile disponibile în material, nu este precizat un calendar concret pentru depunerea proiectelor sau o reacție a președintelui Camerei Deputaților la solicitare. [...]
