Știri
Știri din categoria Politică
Un curent intern din AUR ar vrea repoziționarea partidului în afara zonei de extremă dreapta, potrivit unui interviu acordat de Marius Lulea pentru HotNews. Lulea, unul dintre fondatorii formațiunii și fost angajator al lui George Simion, spune că există „un curent dominant” care nu este de acord cu abordarea actualei conduceri și care ar vrea „revenirea la valorile patriotice conservatoare”.
Miza politică a declarațiilor este una operațională: ele indică o posibilă fractură de linie în interiorul partidului, într-un moment în care AUR își definește poziționarea și strategia de negociere. Lulea afirmă că între el și liderul AUR există „divergențe majore” și insistă că într-un partid nu există „o persoană care le știe pe toate”.
În interviu, Lulea amintește că a avut firma „Ideal Proiect Architecture & Engineering SRL”, unde George Simion a fost director de marketing, și că i-a fost alături la începuturile AUR. Acum, însă, el descrie existența unor „voci dominante” și a unei direcții contestate în partid, cu apel explicit la o repoziționare „din zona de extremă dreapta”.
Lulea vorbește și despre eventuale discuții ale AUR cu premierul desemnat Siegfried Mureșan, indicând că ar exista condiții concrete pentru ca partidul să intre în dialog: el menționează „lucrurile” pe care, dacă Mureșan le face „în 6 luni”, AUR „ar trebui să discute cu el”. Interviul nu detaliază, în fragmentul disponibil, care sunt aceste măsuri.
În același context, Lulea face referire la „rezultatele parțiale” ale unui sondaj privind colaborarea AUR cu PSD, fără ca în textul extras să apară cifre sau concluzii complete. În lipsa acestor detalii, nu se poate evalua cât de avansată este o astfel de opțiune sau cât sprijin are în partid.
Recomandate
AUR împinge criza spre anticipate, mizând pe eșecul învestirii Guvernului Mureșan , într-un scenariu în care PNL ar urma să suporte costul politic fie prin retragerea premierului desemnat, fie printr-un vot pierdut în Parlament, potrivit HotNews . Dan Dungaciu , prim-vicepreședinte AUR, susține că premierul desemnat Siegfried Mureșan nu va strânge susținerea necesară pentru învestirea unui guvern și că ieșirea din blocaj ar fi declanșarea alegerilor anticipate. Mureșan, eurodeputat liberal și propunerea PNL–USR–UDMR pentru funcția de premier, a declarat la Digi24 că nu va merge la AUR să ceară voturi, dar că nu poate controla votul individual al parlamentarilor. „Două tipuri de umilință” pentru PNL, în lectura AUR Într-o intervenție la Antena 3 , Dungaciu a spus că PNL ar urma să aleagă între două variante, ambele cu cost politic: depunerea mandatului de către Siegfried Mureșan (retragerea din postura de premier desemnat); eșecul la votul de învestitură din Parlament. „Acest «episod-pilot» se va derula între decizia pe care trebuie să o ia PNL în a depune mandatul, deci un tip de umilință, sau nu a primi voturile în Parlament, al doilea tip de umilință.” Dungaciu a mai afirmat că „finalul este deja anunțat” și că „filmul real” ar începe odată cu o a doua nominalizare de premier, care ar aduce „tensiuni” suplimentare. Anticipatele, miza declarată: pragul de 233 de voturi și calendarul constituțional Prim-vicepreședintele AUR a indicat explicit că Mureșan nu ar putea obține cele 233 de voturi necesare pentru învestirea Guvernului. În această logică, el plasează soluția la nivel constituțional, invocând mecanismul care poate duce la dizolvarea Parlamentului și la alegeri anticipate. Conform articolului 89 din Constituția României , președintele Nicușor Dan poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. În declarațiile citate, Dungaciu a numit anticipatele „soluția europeană” și a cerut renunțarea la izolarea politică a AUR (descrisă prin formule precum „cordon sanitar” sau „zid de foc”), pentru a permite negocieri între toate partidele după un nou scrutin. [...]
Siegfried Mureșan are doar 169 de voturi și pune presiune pe PSD să decidă dacă susține un guvern „proeuropean” sau își consolidează parteneriatul cu AUR, potrivit HotNews . Premierul desemnat a spus că nu va cere voturi de la AUR și că nu își va modifica programul de guvernare pentru a obține sprijinul unui partid pe care îl consideră neproeuropean. Mureșan, nominalizat joi de președintele Nicușor Dan să formeze Guvernul, a declarat vineri seară la Digi24 că pornește, în acest moment, de la 169 de voturi în Parlament – cele ale PNL, USR și UDMR – și că pentru învestire are nevoie de 233. „Noi pornim în momentul de față de la 169 de voturi.” Calendarul negocierilor: programul, apoi minoritățile și PSD Premierul desemnat spune că la începutul săptămânii viitoare intenționează să prezinte ideile principale ale programului de guvernare, mai întâi grupurilor parlamentare ale partidelor care îl susțin. Ulterior, vrea discuții cu grupul minorităților naționale și cu PSD. În acest context, Mureșan a descris discuția cu PSD drept „momentul adevărului”, susținând că social-democrații trebuie să aleagă între susținerea unui guvern proeuropean și consolidarea unui parteneriat cu AUR. „PSD va trebui să aleagă dacă susține un guvern proeuropean sau dacă își consolidează parteneriatul cu AUR.” Linia roșie: fără negocieri cu AUR, fără schimbarea programului Întrebat dacă va merge la grupul AUR pentru a-și prezenta viziunea, Mureșan a spus că nu va face acest lucru și că discuțiile pe care le poartă ca premier desemnat sunt „oficiale”. A adăugat că nu va „altera” programul de guvernare pentru a face pe plac unui partid pe care îl consideră neproeuropean. În același timp, a precizat că nu poate controla votul individual al parlamentarilor și că, dacă unii aleși AUR ar vota guvernul, nu are cum să îi împiedice. „Nu voi merge la sediul sau la grupul AUR.” „Nu am cum să nu le accept (eventuale voturi de la parlamentari AUR, n.r.), fiindcă nu controlez parlamentarii AUR și nu controlez parlamentarii niciunui alt partid.” Miza procedurală: 10 zile pentru votul de încredere Potrivit Articolului 103 din Constituție , Siegfried Mureșan are la dispoziție 10 zile pentru a cere Parlamentului votul de încredere asupra programului de guvernare și a listei Guvernului. Pentru învestire, pragul rămâne 233 de voturi, iar Mureșan a indicat că alternativa la trecerea guvernului ar fi alegerile anticipate. [...]
Interdicția de acces la Casa Albă pentru CNN, MS NOW și Politico ridică un nou risc de litigii constituționale și poate redesena, prin precedent, relația dintre administrația Trump și presa acreditată, potrivit HotNews , care citează Reuters. Casa Albă a pus în aplicare sâmbătă ordinul președintelui Donald Trump și le-a interzis accesul jurnaliștilor de la CNN, MS NOW și Politico. Cele trei redacții au transmis separat că legitimațiile echipelor lor au fost confiscate sâmbătă dimineață, când jurnaliștii s-au prezentat la Casa Albă. Miza imediată este una de reglementare și drept constituțional: publicațiile au indicat că ar putea contesta interdicția, argumentând că aceasta contravine protecțiilor din Primul Amendament al Constituției SUA, care acoperă libertatea de exprimare și libertatea presei. Ce spun redacțiile vizate și ce cale lasă deschisă CNN a descris măsura drept „un asalt ilegal” asupra dreptului său constituțional de a practica jurnalismul fără amestecul guvernului. MS NOW și Politico au anunțat, în comunicate separate, că își vor „apăra drepturile garantate de Primul Amendament”, MS NOW precizând că intenționează să „ia toate măsurile necesare” în acest sens. În paralel, CNN și MS NOW au spus că vor continua să relateze despre administrația Trump, iar Politico a transmis că își susține jurnaliștii care acoperă activitatea de la Casa Albă. Extinderea conflictului: Trump indică și alte două publicații Trump a anunțat vineri interdicția pentru cele trei instituții media, acuzându-le că „transmit constant fake news”. În aceeași postare, a avertizat că „urmează și alte publicații media care transmit știri false”. Întrebat ulterior, în Biroul Oval, la ce alte publicații s-a referit, Trump a indicat New York Times și Washington Post, fără să spună explicit că le va interzice și lor accesul la Casa Albă. New York Times a reacționat printr-un comunicat în care a numit interdicția „încă o amenințare neconstituțională” și a transmis sprijin pentru organizațiile de presă vizate. Context juridic: precedente recente și din primul mandat HotNews amintește că anul trecut Trump a interzis Associated Press să facă parte din grupul de jurnaliști care îi urmăresc deplasările, după ce agenția nu a adoptat denumirea stabilită de administrația Trump pentru Golful Mexic, redenumit în „Golful Americii”. AP a contestat interdicția. În primul mandat, Casa Albă a încercat să revoce sau să suspende acreditările corespondentului Playboy Brian Karem și jurnalistului CNN Jim Acosta, însă judecători federali au dispus restabilirea accesului lor. Aceste episoade conturează un teren deja testat în instanță, pe care și actualele redacții vizate sugerează că ar putea reveni. [...]
Nicușor Dan leagă optimismul economic de capacitatea de colaborare , folosind proiectul Via Transilvanica ca exemplu de „a construi împreună”, potrivit Mediafax . Mesajul vine într-un context în care președintele pune accent pe dialog și încredere ca ingrediente necesare pentru rezultate în economie. Într-o postare pe Facebook, șeful statului descrie Via Transilvanica drept „mai mult decât un traseu”, un proiect care „unește oameni, comunități și regiuni” și care arată ce se poate realiza prin colaborare. „Via Transilvanica este mai mult decât un traseu. Este un proiect care unește oameni, comunități și regiuni și care ne arată cât de multe putem face atunci când alegem să lucrăm împreună.” Mesajul economic: „dialog și încredere” pentru a transforma optimismul în rezultate Nicușor Dan afirmă că aceeași „capacitate de a construi împreună” ar trebui să se regăsească și în economie și spune că este optimist privind viitorul economic al României, condiționând însă transformarea acestui optimism în rezultate de existența dialogului și a încrederii. „Această capacitate de a construi împreună trebuie să se regăsească și în economie. Sunt optimist în ceea ce privește viitorul economic al României. Iar pentru a transforma acest optimism în rezultate, avem nevoie de dialog și de încredere.” În același mesaj, președintele susține că societatea are nevoie de mai mult dialog și de depășirea „clișeelor”, prin experiență directă de colaborare. Context: participare la „ Via Transilvanica Business Fest ”, la Piatra Fântânele Potrivit informațiilor din articol, Nicușor Dan a participat sâmbătă la evenimentul „Via Transilvanica Business Fest”, organizat la Piatra Fântânele, în județul Bistrița-Năsăud, unde a transmis aprecierea pentru echipa Tășuleasa Social și comunitatea de voluntari implicată în proiect. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan își asumă reducerea inflației și o „nouă etapă” de creștere economică, mizând pe continuitatea politicilor de disciplină bugetară, potrivit Mediafax . Mesajul, transmis sâmbătă pe rețelele sociale, indică drept axă a programului gestionarea atentă a banilor publici, cu efect direct asupra costurilor din economie și a nivelului de trai. Mureșan a afirmat că intenționează să continue reformele inițiate de guvernul condus de Ilie Bolojan , despre care spune că „a stabilizat țara” și a creat premisele pentru „o etapă de creștere”. Ce promite: disciplină la cheltuieli și ținte economice În mesajul public, premierul desemnat a pus accent pe câteva principii pe care le numește „sănătoase”, legate de modul în care ar urma să fie administrate finanțele publice: responsabilitate în cheltuirea banilor publici; evitarea risipei; investiții „acolo unde este nevoie”. Obiectivele enunțate sunt reducerea inflației, creșterea economiei și îmbunătățirea nivelului de trai. Ce urmează procedural: votul Parlamentului în 10 zile Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL, a fost desemnat de președintele Nicușor Dan pentru funcția de premier, după consultările de la Palatul Victoria. Conform informațiilor din articol, pentru a deveni premier, Mureșan trebuie să ceară în termen de 10 zile de la desemnare votul de încredere al Parlamentului asupra programului de guvernare și a listei Guvernului, iar învestirea necesită votul majorității deputaților și senatorilor. [...]
Rassemblement National își întărește public linia anti-Kremlin , într-un moment în care Franța discută măsuri de protecție a infrastructurii critice, iar Moscova își extinde controlul asupra activelor unor companii europene, potrivit Mediafax . Marine Le Pen și Jordan Bardella susțin că Rusia nu trebuie lăsată să influențeze politica Franței „prin intimidare, amenințare, destabilizare sau presiune psihologică”. Într-un comunicat comun publicat sâmbătă, 19 septembrie, cei doi lideri afirmă că, în ultimele săptămâni, s-au intensificat acțiuni ostile atribuite unor persoane care ar opera „în beneficiul Rusiei”, cu ținte atât în infrastructura și interesele strategice europene, cât și în opinia publică. „Nu vom tolera niciodată ca o putere străină, în acest caz Rusia, să poată spera să dicteze, direct sau indirect, politica țării noastre prin intimidare, amenințare, destabilizare sau presiune psihologică.” Miza economică: active europene puse sub administrare în Rusia Un punct central al poziționării RN este decizia Moscovei de a plasa sub administrare temporară activele din Rusia ale unor companii europene, între care retailerul francez Auchan și grupul elvețian Nestlé. Le Pen și Bardella califică măsura drept „un act ostil împotriva intereselor Franței și ale națiunilor Europei” și cer ca aceasta să fie „condamnată ferm”. Conform informațiilor din articol, președintele rus Vladimir Putin a dispus plasarea acestor active sub administrarea unei companii ruse, L.E.V. Management. Măsura nu este prezentată ca un transfer formal de proprietate, însă permite administratorilor desemnați de stat să controleze operațiunile companiilor. Mediafax notează că mecanisme similare au fost aplicate și altor grupuri occidentale după invadarea Ucrainei. Context politic și de securitate: după reuniunea de criză de la Élysée Declarația RN vine la o zi după o reuniune de criză convocată de președintele Emmanuel Macron la Palatul Élysée, unde au fost chemați liderii principalelor forțe politice pentru o informare privind amenințările de securitate la adresa Franței și Europei; Jordan Bardella a participat. Macron a spus ulterior că amenințarea atacurilor hibride rusești s-a intensificat și a cerut Guvernului să pregătească un plan pentru protejarea infrastructurii critice, inclusiv împotriva dronelor și a atacurilor cibernetice. În comunicatul lor, Le Pen și Bardella afirmă că serviciile franceze de informații au confirmat, în timpul întâlnirii din 18 septembrie, deteriorarea situației de securitate. O repoziționare sensibilă pentru RN înainte de 2027 Poziția este cu atât mai relevantă cu cât RN are un istoric controversat în relația cu Rusia: Marine Le Pen a fost primită în trecut de Vladimir Putin, iar partidul a contractat în 2014 un împrumut de 9,4 milioane de euro de la First Czech Russian Bank, rambursat anticipat integral, potrivit RN, în 2023. În același timp, Le Pen și Bardella mențin nuanțe pe tema sprijinului pentru Ucraina: ei susțin că nivelul și condițiile ajutorului financiar trebuie să poată fi discutate politic, dar insistă că dezbaterea internă nu trebuie confundată cu acceptarea presiunilor Moscovei. „Fermitatea în fața acțiunilor ostile și căutarea unei soluții diplomatice la război nu sunt contradictorii.” Poziționarea apare în timp ce RN își pregătește programul pentru alegerile prezidențiale franceze din 2027, iar politica față de Rusia și Ucraina este una dintre temele unde partidul va trebui să-și definească mai precis linia. [...]
