Știri
Știri din categoria Politică
AUR intră la consultările de la Cotroceni, dar contestă public neutralitatea președintelui în procedura de desemnare a premierului, susținând că excluderea „anticipată” a unui partid parlamentar ar încălca rolul constituțional de mediator, potrivit news.ro.
Formațiunea anunță că va participa luni, 18 mai, la consultările convocate la Palatul Cotroceni pentru desemnarea premierului. Delegația AUR va fi condusă de George Simion și îi include pe Dan Dungaciu și Petrișor Peiu, decizia fiind luată în Biroul Național de Conducere al partidului.
AUR cere ca discuțiile să fie „reale, efective și loiale”, nu „o formalitate juridică”, și afirmă că partidele chemate la consultări trebuie să își poată prezenta poziția, soluția politică și condițiile în care pot susține sau participa la formarea unui guvern. Partidul își argumentează prezența invocând statutul de „al doilea partid parlamentar” și „voința exprimată prin vot de milioane de români”.
În comunicat, AUR susține că președintele are o marjă de apreciere în desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru, însă aceasta ar trebui exercitată după consultări, în funcție de configurația parlamentară, posibilitatea formării unei majorități și rezultatul consultărilor prevăzute de art. 103 din Constituție.
AUR afirmă că, în această procedură, președintele nu ar trebui să acționeze ca lider de partid sau adversar politic al unei formațiuni parlamentare și că are obligația de a se comporta ca „garant al echilibrului instituțional”.
„Când exclude anticipat un partid parlamentar relevant, înainte de consultările oficiale, Președintele abandonează rolul de mediator și se poziționează ca actor politic partizan.”
Partidul mai spune că procedura nu poate fi „transformată într-un instrument de excludere politică prestabilită” și că președintele „nu poate mima consultările” și „nu poate ignora reprezentarea parlamentară”.
Consultările de luni, 18 mai, de la Palatul Cotroceni vor avea loc în contextul în care AUR își anunță participarea, dar pune în discuție, printr-o critică directă, modul în care președintele ar gestiona etapa premergătoare desemnării candidatului pentru funcția de prim-ministru.
Recomandate
AUR își condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de un premier ales de partid , poziție care poate complica negocierile de la Cotroceni și calendarul formării Executivului, potrivit Digi24 . Prim-vicepreședintele AUR Dan Dungaciu a spus că formațiunea nu își asumă guvernarea decât în condițiile unui „proiect de guvernare” schițat public și ale unui „candidat sau premier” decis de partid. El a precizat că AUR are atât candidați politici, cât și „nepolitici” pe care i-ar propune. Condițiile AUR și linia roșie la vot Dungaciu a afirmat că AUR nu va vota un guvern din care nu face parte și că o eventuală guvernare ar trebui să se bazeze pe programul partidului și pe un premier propus de AUR. „Condiția noastră a fost foarte clară, nu ne putem asuma guvernarea decât în condițiile unui proiect (...) și un candidat sau un premier pe care îl decidem noi.” De ce merge AUR la consultări, deși spune că e „incompatibil” cu alte proiecte Dungaciu a explicat că decizia de a participa la consultările de la Palatul Cotroceni nu a fost „ușoară”, dar a fost luată pentru a evita o dezbatere publică ce „ar consuma energia” și pentru a arăta „un minim respect” față de instituția prezidențială și Constituție. AUR a anunțat că va participa de luni la consultările președintelui cu partidele pentru desemnarea premierului, iar delegația va fi condusă de George Simion . Formațiunea îi transmite șefului statului că, atunci când exclude anticipat un partid parlamentar relevant înaintea consultărilor oficiale, își abandonează rolul de mediator și se poziționează ca actor politic partizan. [...]
Un sondaj CURS indică o presiune publică pentru alegeri anticipate , pe fondul unei competiții politice în care AUR ar conduce detașat intenția de vot, potrivit Agerpres . Cercetarea, realizată în perioada 1–14 mai 2026 pe un eșantion de 1.664 de respondenți (interviuri față în față, la domiciliu), are o marjă de eroare maximă de +/-2,4% la un nivel de încredere de 95%. Presiune pentru schimbarea configurației politice Conform sondajului, 56% dintre respondenți consideră că România are nevoie de alegeri anticipate, în timp ce 41% se opun unei astfel de soluții. Autorii sondajului interpretează rezultatul ca semnalând „existența unei presiuni publice importante pentru schimbarea actualei configurații politice”. Intenția de vot: AUR pe primul loc, urmat de PSD și PNL La întrebarea privind votul la parlamentare „dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri”, ierarhia partidelor este: AUR: 32% PSD: 24% PNL: 20% USR: 10% UDMR: 5% PNRR-Piedone: 4% SOS România: 3% Altul: 2% Potrivit autorilor, datele arată „o competiție relativ stabilă” între principalele partide, cu AUR în poziție de lider și o diferență „clară” față de restul competitorilor. Profil ideologic: orientare conservatoare Sondajul mai indică o orientare predominant conservatoare a electoratului. Cei mai mulți respondenți spun că se simt apropiați de zona creștin-democrată (29%) și de cea naționalistă (24%), urmați de cei care se definesc social-democrați (16%), liberali (12%) și apropiați de progresism (10%). Realizatorii sondajului plasează această orientare într-un context „marcat de insecuritate economică și instabilitate politică”. [...]
AUR cere explicații despre promovarea unei firme germane de IT către instituțiile statului , după ce vicepremierul Oana Gheorghiu ar fi intermediat discuții „exploratorii” cu grupul Schwarz, potrivit Mediafax . Miza politică are și o componentă de impact economic și de achiziții publice: dacă Guvernul facilitează accesul la piața instituțiilor pentru un furnizor străin, apare întrebarea tratamentului aplicat companiilor românești din IT. Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, susține că „întrebarea fundamentală” este ce firmă românească de IT a fost tratată similar de către Guvern, în condițiile în care Executivul invocă faptul că IT-ul și comunicațiile contribuie cu „12-13% la PIB-ul țării”. „Au oare, în viziunea Oanei Gheorghiu și a lui Ilie Bolojan, firmele românești aceleași drepturi precum cele germane, de fi promovate către instituțiile statului?” Cronologia invocată de Peiu: întâlniri și un e-mail către instituții Într-o postare pe Facebook, Peiu descrie o succesiune de evenimente care ar fi început în ianuarie 2026, când ar fi avut loc, la Guvern, o întâlnire cu reprezentanți ai grupului german Schwarz, de data aceasta din divizia de IT, Schwarz Digits . Senatorul precizează că „nu știm cu cine” s-ar fi întâlnit aceștia. Ulterior, pe 12 februarie 2026, vicepremierul Oana Gheorghiu ar fi trimis un e-mail către mai multe instituții, în care cerea să i se comunice dacă, „din perspectiva STS”, au fost identificate „potențiale soluții, servicii sau capacități de interes”, în contextul discuțiilor cu Schwarz Digits și al direcțiilor europene privind „suveranitatea digitală”, reducerea dependențelor tehnologice și reziliența infrastructurilor digitale. Peiu afirmă că din e-mail reiese că instituțiile ar fi fost informate și despre serviciile oferite de compania germană. Peiu mai susține că reprezentanții Schwarz au fost primiți oficial la Palatul Victoria , la o întâlnire a premierului Ilie Bolojan cu CEO-ul Schwarz Group, Gerd Chrzanowski, în martie 2026, iar tema ar fi fost „reducerea deficitului comercial al României”. Întrebările lansate către Guvern Peiu formulează trei întrebări la care, în opinia sa, Guvernul Bolojan ar trebui să răspundă: dacă există vreo legătură între donațiile firmelor din grupul Schwarz către ONG-ul condus de Oana Gheorghiu și interesul vicepremierului pentru serviciile oferite de Schwarz către instituțiile publice din România; dacă există vreo firmă românească de IT primită „de două ori în trei luni” la Guvern și ale cărei servicii să fi fost promovate către aceleași instituții; cum a contribuit întâlnirea premierului cu conducerea grupului german la reducerea deficitului comercial, „scopul declarat al întâlnirii”. În materialul citat nu este prezentat un răspuns al Guvernului la aceste întrebări. [...]
Delia Velculescu este favorită pentru funcția de premier , potrivit unor surse de la Cotroceni citate de Gândul . Economistă cu o lungă carieră în cadrul Fondului Monetar Internațional, Velculescu ar putea deveni propunerea tehnocrată a lui Nicușor Dan pentru conducerea viitorului Guvern, într-un moment în care România traversează presiuni economice și politice importante. Numele Deliei Velculescu nu este nou în discuțiile despre Palatul Victoria. Ea a mai fost vehiculată pentru funcția de premier și în 2025, însă fără ca scenariul să se concretizeze. De această dată însă, sursele citate de publicația menționată susțin că economistul român este „favorit” pentru nominalizare, în contextul în care noul președinte ar prefera un profil tehnocrat și cu experiență internațională. Velculescu este cunoscută în special pentru activitatea sa din perioada crizei economice din Grecia, unde a condus echipa FMI în negocierile cu autoritățile elene și instituțiile europene. Conform unei comunicări oficiale a Fondului Monetar Internațional , aceasta a coordonat discuțiile tehnice privind programul economic al Greciei, una dintre cele mai dificile misiuni ale instituției financiare internaționale. Parcursul său profesional include și implicarea în programele FMI pentru Islanda, Cipru și Africa de Sud. Presa internațională a remarcat stilul său dur de negociere în timpul crizei cipriote și grecești. The Guardian o descria în 2015 drept o negociatoare „serioasă și dedicată”, cu reputația unei „doamne de fier” în relația cu guvernele aflate în dificultate economică. Delia Velculescu s-a format academic în Statele Unite, unde a obținut masteratul și doctoratul în economie la Johns Hopkins University. Potrivit unui newsletter al universității americane, ea lucrează în cadrul FMI încă din perioada de după finalizarea studiilor doctorale. Posibila sa desemnare ar marca una dintre cele mai importante mutări politice ale începutului de mandat pentru Nicușor Dan și ar aduce în fruntea Guvernului un tehnocrat cu experiență directă în gestionarea unor crize financiare majore. Deocamdată însă, informațiile au rămas la nivel de surse, iar Administrația Prezidențială nu a făcut un anunț oficial. [...]
Critica AUR pune sub semnul întrebării mesajul Guvernului despre sprijinirea producătorilor români , după întâlnirea premierului interimar Ilie Bolojan cu conducerea grupului german Schwarz, în care discuția a fost prezentată ca vizând „promovarea producătorilor români”, potrivit news.ro . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, susține că Guvernul ar „cosmetiza” o discuție purtată, de fapt, cu unele dintre cele mai mari rețele de import din România, referindu-se la Lidl și Kaufland, companii din grupul Schwarz prezente pe piața locală. „Unele glume se scriu singure, mai ales atunci când guvernul vrea să îşi cosmetizeze cele mai penibile acţiuni. Premierul Ilie Bolojan se întâlneşte cu cei mai mari importatori din România pentru a vorbi despre «promovarea producătorilor români».” Ce reproșează Peiu: importuri, nu „promovare” Peiu afirmă că întâlnirea din 10 martie 2026, de la Palatul Victoria, între Ilie Bolojan și CEO-ul Schwarz Group , Gerd Chrzanowski, a fost prezentată ca având pe agendă „oportunitățile de investiții în sectorul producției alimentare din România” și „promovarea producătorilor români pe piețele europene”. În același timp, senatorul AUR susține că Lidl și Kaufland sunt „printre importatorii fruntași” din România, indicând pozițiile menționate de el: Lidl pe locul 5 și Kaufland pe locul 20. Peiu adaugă că Kaufland s-ar afla și între primii 500 de exportatori din România, însă „pe locul 281”. Dimensiunea economică: dominanța în retailul alimentar În argumentația sa, Peiu invocă și cifre de piață pentru a susține că cele două rețele „domină” comerțul alimentar local, raportat la cifra de afaceri din 2024: Lidl : locul 1, cu aproximativ 24 de miliarde de lei Kaufland : locul 2, cu aproape 20 de miliarde de lei Peiu mai afirmă că, în magazinele celor două rețele, se pot vedea „produsele importate” care le-ar plasa între marii importatori de alimente și susține că grupul Schwarz deține 23 de fabrici care produc dulciuri, băuturi și produse de patiserie destinate în special mărcilor private ale Lidl și Kaufland. Contextul invocat: servicii de digitalizare pentru stat Peiu leagă întâlnirea și de ceea ce numește un efort al vicepremierului Oana Gheorghiu de „promovare a serviciilor grupului german Schwarz către achizitorii publici”, susținând că miza ar fi fost vânzarea de „servicii de digitalizare” către instituții ale statului, „inclusiv STS”. Informațiile din material reflectă poziția și acuzațiile formulate de Petrișor Peiu; articolul nu include un punct de vedere al Guvernului sau al grupului Schwarz privind aceste afirmații. [...]
Kaja Kallas avertizează că acordurile bilaterale cu SUA pot slăbi UE și le cere statelor membre să își negocieze interesele „prin bloc”, pe fondul unei strategii de tip „dezbină și cucerește” care, în opinia ei, avantajează nu doar Washingtonul, ci și Beijingul și Moscova, potrivit Politico . Șefa diplomației europene a spus, duminică, la conferința Lennart Meri din Tallinn, că administrația Trump „nu agreează” o Uniune Europeană unită deoarece aceasta devine o putere geopolitică cu care SUA trebuie să se confrunte de la egal la egal. În același registru, Kallas a inclus China și Rusia, argumentând că toate aceste puteri preferă să trateze cu state europene individuale, mai mici, decât cu un bloc capabil să acționeze colectiv. „Nu le place Uniunea Europeană, asta e foarte clar.” Presiunea pentru „canale directe” cu Washingtonul Kallas a avertizat că retorica de tipul „relațiile mele cu tine sunt grozave, dar nu îmi place Uniunea Europeană” face parte dintr-o strategie de fragmentare. Ea a spus că este „foarte îngrijorată” pentru că vede și state membre care „o iau pe această cale”, iar „divizarea chiar funcționează”. În acest context, articolul notează că mai multe țări din UE au încercat să își păstreze propriile canale cu Washingtonul după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Este menționată și poziționarea premierului italian Giorgia Meloni ca posibil „pod” între Europa și SUA, strategie care, potrivit textului, a eșuat după criticile lui Trump la adresa Papei Leon al XIV-lea. China: între subvenții și măsuri mai dure, cu risc de represalii Pe relația cu China, Kallas a spus că Europa are „un diagnostic” al problemei, dar nu și un acord asupra „tratamentului”. Ea a descris două opțiuni: creșterea „morfinei” – adică a subvențiilor pe care statele UE le acordă industriei; „chimioterapia” – folosirea instrumentelor UE, precum controlul investițiilor străine directe, achizițiile publice și diversificarea surselor de materii prime critice. Kallas a avertizat că utilizarea acestor instrumente poate provoca represalii și a ridicat problema sustenabilității subvențiilor, spunând că există riscul ca, în timp, chiar și țările bogate să rămână fără bani publici pentru a susține industria, fără ca „problema de fond” să fie rezolvată. [...]
