Știri
Știri din categoria Politică
AUR își condiționează poziționarea parlamentară de alegeri anticipate, susținând că orice nou guvern învestit în actuala formulă ar „prelungi criza” politică, potrivit HotNews.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a reluat duminică mesajul că „singura soluție democratică” ar fi organizarea de alegeri anticipate, argumentând că un guvern votat acum nu ar rezolva blocajul politic. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Peiu a susținut că AUR „este primul partid în sondaje” și că nu are „de ce să fie la remorca vreunui alt partid”, invocând tensiunile dintre PSD, PNL, USR și UDMR.
Mesajul transmis de Peiu indică două direcții operaționale în Parlament:
În postarea citată, Peiu a reluat critica la adresa unei coaliții formate din PSD, PNL, USR și UDMR, despre care spune că „nu poate guverna” țara, susținând că AUR a avertizat asupra acestui lucru încă din 2024. Declarațiile sunt făcute pe fondul disputelor dintre partidele menționate, pe care Peiu le invocă drept dovadă a instabilității.
În material este menționată și pagina de Facebook a lui Petrișor Peiu, unde a fost publicat mesajul: Facebook.
Recomandate
Raluca Turcan avertizează că „Guvernul Veștea” ar putea depinde de voturile PSD și AUR , pe fondul unei reașezări de putere în PNL pe care o descrie drept „separarea apelor”, potrivit Digi24 . Deputata PNL a susținut, într-o intervenție la Digi24, că în partid „nu există conflict”, ci o delimitare între cei care se aliniază „structural cu valorile liberale” și fac „front comun” în jurul președintelui Ilie Bolojan și cei care îl contestă. În același timp, Turcan a legat această dinamică internă de discuțiile despre susținerea viitorului executiv, pe care îl numește „Guvernul Veștea”. Reorganizarea din PNL: echipă „extinsă”, nu „funcții puține” Turcan a argumentat că schimbările privind funcțiile de vicepreședinte nu ar însemna restrângerea accesului la conducere, ci o formulă mai largă de reprezentare, care ar urma să includă și vicepreședinți regionali, precum și președinții de organizații. „Noi nu suntem în război cu nimeni, suntem într-un proces de separare a apelor și cei care cred și sunt compatibili structural cu valorile liberale fac front comun în jurul președintelui Ilie Bolojan.” Ea a mai spus că în poziții de vicepreședinte au intrat și „oameni noi în partid”, care nu sunt președinți de organizații, dar pe care îi descrie drept profesioniști cu susținere publică, în ideea unui proces de „recâștigare a încrederii” în PNL. Miza politică: un guvern care ar putea trece cu PSD și o parte din AUR În intervenția sa, Turcan a susținut că viitorul guvern ar putea ajunge să fie votat cu sprijinul PSD și doar cu o parte dintre voturile AUR, ceea ce, în opinia ei, ar schimba raporturile de forță din Parlament. „Guvernul Veștea va trece cu voturile PSD și doar cu parte dintre voturile AUR.” Întrebată dacă executivul ar putea fi respins, Turcan a afirmat că acesta „nu va putea trece decât cu voturile AUR”, mergând până la ideea că, într-un asemenea scenariu, nu ar mai trebui numit „Guvernul Veștea”, ci „Guvernul AUR” sau „Simion”. Ce urmează Declarațiile vin în contextul dezbaterilor despre noua conducere a PNL și despre formula de guvernare, într-un moment în care, potrivit Turcan, deciziile luate „peste capul” partidului ar putea duce la o reconfigurare a majorității parlamentare. Ea spune că speră ca viitorul guvern să nu obțină voturile necesare în formula pe care o anticipează. [...]
PNL își schimbă regulile de conducere în plin conflict intern , prin adoptarea la Congres a unui statut care leagă alegerea echipei de cea a președintelui, miză ce îi poate întări controlul lui Ilie Bolojan asupra partidului, potrivit HotNews . La Romexpo, Congresul a trecut pragul statutar de prezență: au fost 1.793 de delegați din aproximativ 2.500 convocați (77,8%), ceea ce a făcut posibil votul pe modificările statutare. Schimbările au fost adoptate „cu o singură abținere și niciun vot împotrivă”, a anunțat de la tribună Theodor Stolojan, după un vot deschis. Ce se schimbă în PNL și de ce contează Miza principală a modificărilor este revenirea la sistemul de moțiune: candidatul ales președinte vine cu o echipă, iar conducerea nu mai este aleasă uninominal, ci „în bloc”, pe liste. În logica prezentată în material, această arhitectură reduce spațiul de negociere internă după congres și poate limita fragmentarea, dar și influența taberelor rivale în conducerea centrală. Congresul are loc pe fondul unei dispute între tabăra Bolojan și gruparea care susține reluarea guvernării alături de PSD, conflict care, potrivit aceleiași surse, se vede inclusiv în redesenarea funcțiilor de vârf: sunt eliminate trei dintre cele patru posturi de prim-vicepreședinte, poziții ocupate până acum de contestatari ai lui Bolojan. Contestarea în instanță și riscul de prelungire a crizei interne Deciziile de convocare a Congresului sunt deja atacate în instanță: un grup de 16 liberali a depus la Tribunalul Ilfov o cerere de suspendare a hotărârii prin care a fost convocat Consiliul Național care, la rândul său, a convocat Congresul. Termenul indicat în articol este 3 iulie, ceea ce înseamnă că disputa juridică se poate suprapune peste validarea noii conduceri și peste deciziile politice imediate ale partidului. În paralel, Adrian Veștea – prezentat drept premier desemnat și lider al taberei care îl contestă pe Bolojan – a renunțat să mai candideze, dar și-a rezervat dreptul de a contesta deciziile Congresului, pe care le consideră „nestatutare și nelegale”, conform mesajului citat. Absențe și repoziționări în jurul lui Bolojan Un element cu impact direct asupra echipei este ieșirea din cursă a lui Ciprian Ciucu, descris ca unul dintre cei mai influenți susținători ai lui Bolojan. Decizia vine după ce, pe 18 iunie, procurorii DNA l-au pus sub acuzare pentru luare de mită; în aceste condiții, Ciucu a anunțat că nu mai candidează, deși statutul PNL nu impune restricții decât în cazul condamnării în primă instanță. În același timp, articolul notează intrarea în partid a unor miniștri independenți: vicepremierul Oana Gheorghiu și ministrul interimar Dragoș Pîslaru s-au înscris în PNL „potrivit unor surse politice”, urmând să fie în filiala PNL București, conform unei informații atribuite Cotidianul. Echipa propusă de Bolojan Candidatura lui Ilie Bolojan a fost depusă împreună cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini”, iar lista de conducere propusă include: Prim-vicepreședinte: Dan Motreanu Secretar general: Robert Sighiartău Vicepreședinți: Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman, Gabriela Horga (șefa Comisiei de Buget din Senat) În sală, atmosfera a fost tensionată, iar unul dintre discursurile cele mai aplaudate a fost cel al lui Ciprian Ciucu, care a vorbit despre presiuni asupra PNL și despre „sistem”, potrivit relatării live. [...]
Boicotul anunțat de foștii membri ALDE din PNL riscă să adâncească fracturile interne înaintea votului de reorganizare a conducerii partidului , după ce Varujan Vosganian a spus că aceștia nu vor participa la Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026, invocând nerespectarea protocolului de fuziune din 2024, potrivit Mediafax . Fostul lider ALDE afirmă că, la momentul fuziunii prin absorbție în PNL, protocolul prevedea păstrarea tuturor înțelegerilor negociate – inclusiv reprezentarea în structurile de decizie – până la următorul Congres ordinar al liberalilor, pe care îl plasează „probabil” în 2027. Miza: respectarea protocolului de fuziune și legitimitatea deciziilor interne Vosganian susține că situația s-a schimbat după ce Ilie Bolojan a devenit președinte interimar al PNL și că acesta le-ar fi transmis reprezentanților fostului ALDE că nu va respecta prevederile protocolului, pe motiv că documentul a fost semnat de Nicolae Ciucă, nu de el. „Devenit președinte interimar al PNL, Ilie Bolojan ne-a comunicat că nu va respecta înțelegerea cu ALDE, de vreme ce semnătura pe document aparține lui Nicolae Ciucă și nu lui. Așa cum a procedat Lenin când a refuzat să plătească datoriile Rusiei, pe motiv că datoriile le-a făcut țarul și nu el.” Boicot repetat: precedentul din 2025 și mesajul pentru 2026 Potrivit lui Vosganian, foștii membri ALDE au refuzat să participe și la Congresul extraordinar din vara lui 2025, când Ilie Bolojan a fost singurul candidat la funcția de președinte al partidului. „Din acest motiv noi am refuzat să participăm la Congresul extraordinar din vara lui 2025, când Ilie Bolojan a fost singurul candidat la funcția de președinte.” Pentru reuniunea din 21 iunie 2026, Vosganian spune că boicotul va continua. „Nu vom participa nici la acesta și vom păstra aceeași atitudine cât timp Ilie Bolojan va conduce PNL.” [...]
Ludovic Orban a deschis public discuția despre o revenire în PNL , după ce a participat la Congresul extraordinar al liberalilor „în calitate de invitat”, potrivit HotNews . Miza politică este o posibilă reunificare pe dreapta, care ar putea schimba echilibrul intern din partid și ar repoziționa Forța Dreptei în raport cu noua conducere PNL. În discursul de la Congres, Orban le-a cerut delegaților să permită liberalilor din Forța Dreptei să se „întoarcă acasă pe ușa din față”. El și-a început intervenția cu mesajul că revine „după cinci ani” la un congres PNL și a spus că, deși este invitat, este convins că va fi dorit „alături” de partid, invocând „Ilie Bolojan și echipa lui”. Orban a afirmat că își „cere iertare” pentru criticile aduse PNL în ultimii ani, susținând că nu au fost făcute cu rea-credință, ci pentru a semnala greșeli ale partidului. Ce a spus despre revenirea efectivă în partid Întrebat dacă va reveni în PNL, fostul premier a răspuns că „vom purta negocieri în acest sens”. El a precizat că a discutat „de principiu” cu Ilie Bolojan și că există „o deschidere” din partea Forța Dreptei. Totodată, Orban a spus că „noua linie a PNL” și „noua gândire și strategie politică” îl reprezintă și că el și colegii săi ar putea contribui la „o construcție serioasă a unui partid liberal”. Context Ludovic Orban a condus PNL din 2017 și a fost premier între noiembrie 2019 și decembrie 2020. El conduce Forța Dreptei, partid înființat după ruptura de PNL de la finalul anului 2021. Pentru context despre Congresul extraordinar al PNL , HotNews a publicat și materialul despre eveniment aici . [...]
Decizia PSD de a intra la guvernare poate rescrie rapid agenda fiscală și de sprijin economic , pentru că partidul condiționează susținerea Cabinetului Veștea de includerea în programul de guvernare a unui pachet de măsuri cu impact direct asupra taxării, inflației și relației stat–companii, potrivit Digi24 . Social-democrații discută duminică, în Consiliul Politic Național , dacă intră sau nu în Executiv. Miza imediată este dacă viitorul guvern își asumă formal, prin program, o schimbare de direcție față de măsuri de tip austeritate și o serie de intervenții în economie pe care PSD le consideră „esențiale” pentru a acorda sprijin parlamentar. Ce cere PSD în programul de guvernare: accent pe fiscalitate, inflație și debirocratizare Lista de condiții prezentată include, între altele: oprirea austerității , prin încetarea creșterii poverii fiscale asupra populației cu venituri mici și medii și a micilor antreprenori; PSD indică drept direcție pentru echilibrarea bugetară stimularea investițiilor și a activităților economice care să aducă venituri la buget; un „pachet anti-inflație” , cu măsuri precum majorarea salariului minim, indexarea pensiilor și extinderea schemei de limitare a adaosului comercial pentru produse de strictă necesitate (alimentare și nealimentare) din coșul minim de consum; reducerea abandonului școlar , prin extinderea programului „Masă caldă” în școli; reformă administrativă pentru servicii mai eficiente și reducerea cheltuielilor publice, inclusiv prin stimularea comasării administrative a localităților mici; debirocratizare , cu ținte de reducere a sarcinilor administrative și a termenelor de autorizare; deblocarea economiei , prin plata datoriilor statului către firme; reluarea stimulării economice în sectoare strategice , inclusiv prin garanții de stat pentru investiții și capital de lucru și subvenționarea dobânzilor; este menționată și susținerea industriei auto prin suplimentarea programului Rabla. Ce urmează și de ce contează pentru economie În funcție de decizia de duminică, programul de guvernare al Cabinetului Veștea ar putea include explicit aceste angajamente, ceea ce ar influența atât politica fiscală, cât și intervențiile de tip plafonare/limitare în lanțurile de retail, precum și ritmul plăților statului către companii. Digi24 notează că PSD își leagă sprijinul de asumarea acestor măsuri în programul de guvernare, ceea ce face ca votul din forurile partidului să fie un punct de inflexiune pentru direcția economică a viitorului Executiv. Informațiile disponibile nu precizează, în acest stadiu, care dintre măsuri ar fi acceptate integral sau calendarul de implementare. [...]
Vasile Blaga pune plecările din PNL în cheia costurilor politice și minimizează riscul unei noi ruperi din partid, susținând că episoadele anterioare au dus la eșec pentru cei care au ieșit din formațiune, potrivit HotNews , la sosirea senatorului liberal la Congresul PNL . Blaga a comentat absența lui Adrian Veștea și faptul că acesta nu mai candidează la șefia PNL, afirmând că Veștea „și-a făcut evaluările” și ar fi concluzionat că „nu are nicio șansă”. În aceeași logică, Blaga a susținut că, dacă ar fi intrat totuși în competiție, ar fi obținut „și mai puține voturi” la o întâlnire ulterioară. Boicotul la Congres și mesajul către taberele interne Întrebat despre boicotul unor colegi liberali, Blaga a spus că este „dreptul lor” să nu participe. Declarația sugerează o încercare de a trata tensiunile interne ca pe un gest punctual, fără consecințe organizaționale imediate. „Praful și pulberea”: precedentul plecărilor și semnalul despre noi rupturi Blaga a invocat plecări anterioare din PNL, indicând că acestea nu au produs alternative politice durabile: „Au mai plecat din PNL pe rând mulţi. A plecat domnul Tăriceanu, care chiar reprezenta ceva în partid, a făcut ALDE, s-a ales praful şi pulberea. Mai nou, îmi pare rău să spun, a plecat şi domnul Orban. Şi?” În final, senatorul liberal a apreciat că nu vor pleca mulți membri nici din organizațiile în care liderii au declarat că nu îl susțin pe Ilie Bolojan, mizând pe ideea că nemulțumirile nu se vor transforma într-o migrație semnificativă. [...]
