Știri
Știri din categoria Politică
Sondajul CURS indică un nivel record de nemulțumire, cu 80% dintre respondenți care spun că România merge într-o direcție greșită, iar această stare se vede și în evaluarea dură a instituțiilor-cheie, potrivit Mediafax. Doar 16% cred că direcția este bună, în timp ce 4% nu au răspuns sau nu au știut să răspundă.
În scenariul alegerilor parlamentare, AUR este cotat cu 34%, urmat de PSD cu 23% și PNL cu 21%, ceea ce înseamnă un avans de 11 puncte procentuale față de PSD.
Restul clasamentului din sondaj:
La capitolul încredere în personalități politice, Călin Georgescu este pe primul loc, cu 33% dintre respondenți care spun că au „multă” sau „foarte multă” încredere în el. Urmează Nicușor Dan (30%) și George Simion (24%).
Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu sunt la egalitate (23%), urmați de Cristian Popescu Piedone (18%), Claudiu Târziu (16%), Kelemen Hunor (14%), Diana Șoșoacă (11%) și Dominic Fritz (10%).
Sondajul surprinde și niveluri ridicate de neîncredere: Diana Șoșoacă are 84% „foarte puțină” sau „puțină” încredere, iar Dominic Fritz 80%. Pentru Călin Georgescu, neîncrederea este de 62%, iar pentru Nicușor Dan de 67%.
Armata este instituția cu cea mai bună imagine: 81% dintre respondenți au o părere bună sau foarte bună. Biserica este la 79%, iar Pompierii/SMURD la 66%.
Alte evaluări din sondaj:
La polul opus, Guvernul are doar 19% opinii bune și 78% opinii proaste, iar Parlamentul 20% favorabil și 77% nefavorabil. Președinția este evaluată cu 31% opinii bune și 67% opinii proaste.
Deși sondajul testează opțiunea alegerilor anticipate în contextul blocajului politic, 58% dintre respondenți se declară împotrivă, iar 33% sunt pentru. 9% nu au o opinie sau nu răspund.
O proporție similară respinge varianta suspendării și demiterii președintelui: 57% nu sunt de acord, 31% susțin scenariul, iar 12% nu știu sau nu răspund.
Sondajul CURS a fost realizat între 14 și 24 iulie 2026, pe un eșantion de 1.108 persoane adulte din România. Datele au fost culese telefonic (metoda CATI), iar marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, iar datele au fost ponderate în funcție de structura pe vârste a electoratului.
Recomandate
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de excluderea PSD , iar presiunea politică se mută pe calendarul deciziilor bugetare și pe costul finanțării statului, potrivit G4Media . Raluca Turcan , președinta PNL Sibiu și fost ministru, îi cere președintelui Nicușor Dan să desemneze „de urgență” un candidat la funcția de prim-ministru, după „patru luni de provizorat”. Turcan susține că prelungirea situației de interimat „începe să coste”, în condițiile în care un guvern demis are atribuții limitate. Ea afirmă că România are nevoie de decizii rapide, nu de „calcule politice”, și leagă blocajul de riscuri directe pentru finanțarea economiei. Miza imediată: buget, PNRR și costul împrumuturilor În mesajul citat, Raluca Turcan enumeră o serie de urgențe care, în opinia sa, nu mai pot fi amânate: rectificarea bugetară, inclusiv pentru „domenii esențiale precum sănătatea și transporturile”; pregătirea bugetului pentru 2027; închiderea procedurilor PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); continuarea reducerii cheltuielilor statului, pentru menținerea „traiectoriei de stabilitate bugetară”. Pe componenta de finanțare, Turcan avertizează că „fiecare zi de incertitudine politică” poate însemna împrumuturi mai scumpe, scăderea încrederii investitorilor și presiune suplimentară asupra ratingului de țară. Presiune pe Cotroceni: desemnarea premierului înaintea negocierii majorității Turcan argumentează că majoritățile parlamentare ar trebui construite după desemnarea premierului, iar rolul celui desemnat este să negocieze sprijinul necesar pentru învestirea unui guvern. În același timp, ea reia linia politică a PNL privind PSD: „PNL a spus clar ce nu va face: nu vom vota un guvern cu PSD.” Ca alternativă, Turcan spune că PNL ar fi dispus să discute „inclusiv un guvern cu adevărat tehnocrat”, format din „profesioniști independenți”, cu un mandat limitat la rezolvarea urgențelor și continuarea redresării. Contextul invocat: bilanțul „Guvernului Bolojan” și limitele interimatului În mesajul publicat pe Facebook, Turcan afirmă că „Guvernul Bolojan a livrat: reforme, PNRR, stabilizare economică și recâștigarea încrederii internaționale”, dar insistă că un guvern demis nu poate funcționa pe termen lung din cauza atribuțiilor restrânse. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul consultărilor sau o posibilă propunere de premier, rămâne neclar când ar urma președintele să facă desemnarea și ce majoritate ar putea fi conturată în Parlament. [...]
Ilie Bolojan avertizează că prelungirea instabilității politice poate împinge în sus costurile de finanțare ale statului, cu efect de „miliarde anual”, și cere președintelui Nicușor Dan să desemneze urgent un prim-ministru „credibil” , potrivit Biziday . Premierul interimar susține că întârzierile blochează decizii bugetare, în condițiile în care în unele domenii „fondurile prevăzute sunt pe cale să se epuizeze”, dând ca exemple Sănătatea și Transporturile. În mesajul publicat sâmbătă seara, Bolojan respinge zvonurile privind o posibilă demisie și afirmă că o astfel de decizie „nu ar face decât să accentueze criza și să blocheze până și activitățile guvernamentale curente”. El leagă direct instabilitatea de scumpirea împrumuturilor: „fiecare punct procentual poate însemna miliarde anual”, în condițiile în care finanțarea României „este încă dependentă” de împrumuturi. Presiune pe buget și pe rating, în lipsa unui guvern „de încredere” Bolojan susține că, deși „rezultatele financiare ale guvernului sunt bune”, instabilitatea politică majorează dobânzile și poate afecta percepția investitorilor, inclusiv prin evaluarea ratingului de țară. În același timp, el afirmă că este „absolut necesară rectificarea bugetară”, deoarece, „din incompetență sau premeditat”, în unele domenii banii alocați se epuizează înainte de finalul anului. Pe lângă rectificare, premierul interimar indică și presiunea calendarului bugetar: trebuie pregătit bugetul pentru anul viitor, iar fără „continuarea reformei administrației și reducerea cheltuielilor statului” România nu ar putea „respecta continuarea redresării”, potrivit mesajului său. Soluția propusă: tehnocrați cu mandat limitat, dacă nu există asumare politică Bolojan afirmă că PNL a susținut de la început „soluția firească” a unui guvern politic, dar acuză PSD că, deși „a coagulat o majoritate pentru doborârea guvernului”, „nu a reușit sau nu a vrut să își asume această răspundere”. În acest context, spune că PNL ar susține un guvern „neutru”, format din tehnocrați, cu obiective „clare și limitate”, între care enumeră: rectificarea bugetară; finalizarea procedurilor de închidere a PNRR; elaborarea bugetului pentru 2027, „cu menținerea liniei de redresare convenite cu partenerii și finanțatorii României”. Bolojan insistă însă că ar fi vorba despre „un autentic guvern de tehnocrați”, nu unul „cu miniștri controlați din birourile PSD”. Ce urmează: consultările, cel mai devreme marți Președintele Nicușor Dan este în Finlanda până luni, la un summit dedicat regiunii arctice, astfel că reluarea consultărilor cu partidele este așteptată „nu mai devreme de marți”, conform informațiilor din aceeași sursă. În mesajul său, Bolojan indică desemnarea rapidă a unui premier drept „primul pas pentru deblocare”. [...]
Proiectul AUR privind Ziua Drapelului ar introduce amenzi de până la 30.000 de lei și riscuri penale, iar vicepremierul interimar Oana Gheorghiu îl contestă ca măsură de constrângere , potrivit news.ro . Ea susține că „un gest făcut din obligație” – sub amenințarea amenzii sau a cercetării penale – „nu e nicio garanție de patriotism”. Vicepremierul interimar (PNL) comentează un proiect legislativ AUR legat de Drapelul Național, ajuns recent pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, după ce a fost adoptat tacit de Senat în 2023. Proiectul a fost introdus pe agenda plenului fără raport întocmit de comisiile de specialitate, conform aceleiași surse. Ce schimbări ar aduce proiectul și ce sancțiuni prevede În forma descrisă, inițiativa ar impune obligații și sancțiuni în jurul ceremoniei de Ziua Drapelului, inclusiv pentru oficiali, instituții media și autorități locale: Amenzi între 5.000 și 10.000 de lei pentru oficialii care refuză să sărute drapelul la ceremonie, „în ordinea protocolului”. Dacă oficialii „se sustrag de la ceremonie”, proiectul ar prevedea cercetare penală pentru abuz în serviciu , potrivit relatării vicepremierului. Amenzi de 20.000 de lei pentru instituțiile media care nu acordă 30 de minute de spațiu de emisie în ziua dedicată drapelului. Amenzi de până la 30.000 de lei dacă autoritățile locale nu stabilesc un loc public denumit „Piața Tricolorului”, în 45 de zile de la promulgarea legii. Componenta religioasă, introdusă în ceremonialul oficial Proiectul include și un „ritual religios explicit” în cadrul ceremoniei oficiale de consacrare a Drapelului Național, cu un text de „binecuvântare” pe care ar urma să îl rostească preotul militar sau ierarhul bisericesc și cu descrierea gesturilor din timpul ceremoniei, inclusiv sărutarea pânzei drapelului de către preot/ierarh, conform textului citat de news.ro. Poziția vicepremierului: constrângerea nu produce patriotism Oana Gheorghiu afirmă că „nu există stat democratic care să aibă o astfel de lege” și că exprimarea iubirii față de țară „de frica represiunii statului” nu este patriotism, ci o „reminiscență” a unor vremuri care ar trebui să rămână în trecut. „Patriotismul nu se măsoară nici în participarea la ceremonii, nici în sărutul drapelului. Patriotism înseamnă să îți iubești țara indiferent ce faci și indiferent unde te afli.” În argumentația sa, vicepremierul dă exemple de „patriotism” legat de muncă și responsabilitate – de la medici și profesori la funcționari și muncitori – și susține că politicienii ar trebui să demonstreze atașamentul față de țară „muncind în slujba” cetățenilor „în fiecare zi a mandatului”, nu prin gesturi simbolice impuse o dată pe an. Ce urmează Din informațiile disponibile, proiectul este pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, însă nu avea raport de la comisiile de specialitate la momentul relatării. Nu sunt oferite detalii despre calendarul dezbaterii sau votului în Cameră. [...]
Incidentul de la Oradea ridică din nou problema securității la evenimente politice , după ce un contestatar a fost îmbrâncit de susținători în timpul vizitei lui Călin Georgescu , potrivit Adevărul . Imagini postate pe rețelele de socializare arată cum un bărbat din mulțime a început să îl huiduie pe Georgescu, aflat în Piața 100 din Oradea. Reacția a venit rapid: mai mulți susținători ai fostului candidat la alegerile prezidențiale din 2024 au devenit agresivi și au început să îl bruscheze pe contestatar. După momentul tensionat, mulțimea a continuat să scandeze „Călin Georgescu președinte”, slogan folosit frecvent de susținătorii săi. Georgescu a susținut duminică dimineața un discurs dintr-un „podium improvizat”, în timp ce participanții au scandat și „Călin Georgescu este președinte”. Contextul vizitei și mesajele transmise În timpul discursului, Georgescu a făcut „afirmații economice” fără să indice surse, conform relatării. Deși a fost întâmpinat de susținători care l-au aclamat, el a respins ideea că aparițiile sale publice ar avea caracter electoral. După aproximativ o oră petrecută în Piața 100, Georgescu a plecat în aplauzele celor prezenți. [...]
Deputatul PSD Bogdan Ivan cere intervenție rapidă pe piața carburanților, după ce prețul la pompă a ajuns la 10,43 lei/litru , acuzând Guvernul interimar că nu a prelungit „starea de criză” și că nu a luat măsuri de protecție pentru consumatori, potrivit Adevărul . Ivan, fost ministru al Energiei, a spus la România TV că Executivul ar fi putut menține cadrul de „stare de criză” pe piața carburanților, măsură care, în opinia sa, ar fi redus impactul scumpirilor. El a susținut că, de la plecarea sa din funcție, „de patru luni”, Guvernul „nu a făcut absolut nimic” și a ignorat măsuri care „au funcționat”. Presiune pentru controale și explicații privind formarea prețurilor Parlamentarul afirmă că a solicitat verificări din partea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) și a Consiliului Concurenței, pentru a analiza modul de formare a prețurilor la carburanți, dar că nu a primit răspuns „până acum”. În acest context, el a invocat un „preț istoric” la pompă, de 10,43 lei, și a cerut intervenție imediată. „Oamenii n-au cum să mai aibă încredere în stat când văd că pun motorină de peste 10 lei în mașini și Guvernul privește cu îngrijorare.” „La benzină nu se justifică”: argumentul producției interne Ivan a susținut că scumpirea benzinei nu ar fi justificată, invocând nivelul producției interne: „România produce dublu față de cantitatea de benzină pe care o consumă. Care e argumentul?” El a mai spus că o parte din petrolul rafinat în România este extras local și că există alternative de aprovizionare, concluzionând că „la benzină nu se justifică să ajungi la 10 lei pe litru”. Avertisment și pentru energie: august, lună de referință pentru oferte În aceeași intervenție, deputatul PSD a avertizat asupra unor posibile creșteri ale prețurilor la energia electrică, afirmând că luna august, cu „prețuri record”, ar urma să fie perioada de referință pentru ofertele furnizorilor. Totodată, Ivan a criticat oprirea prelungită a centralei nucleare de la Cernavodă , susținând că a trecut o lună de când aceasta este oprită fără ca situația să fie explicată public. Contextul opririi este detaliat într-un material anterior al publicației despre oprirea prelungită a centralei nucleare de la Cernavodă . [...]
Un proiect AUR ar introduce amenzi de până la 30.000 de lei și obligații pentru oficiali, presă și primării în jurul Zilei Drapelului, iar vicepremierul interimar Oana Gheorghiu (PNL) îl critică drept o încercare de a impune „iubirea de țară” prin constrângere, potrivit HotNews . Gheorghiu a reacționat după ce proiectul a fost pus pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, deși nu are raport întocmit de comisiile de specialitate. Inițiativa a trecut de Senat în 2023. Miza: sancțiuni și obligații legale în jurul unui ritual oficial În mesajul publicat pe Facebook, Oana Gheorghiu susține că un gest făcut „din obligație”, sub amenințarea amenzii sau a cercetării penale, „nu e nicio garanție de patriotism” și afirmă că nu există stat democratic cu o astfel de lege. „Ideea că iubirea de ţară poate fi obţinută prin constrângere e pe cât de aberantă, pe atât de stupidă.” Ea mai spune că patriotismul ar trebui demonstrat prin îndeplinirea responsabilităților publice, nu prin participarea la ceremonii sau prin „sărutul drapelului o dată pe an”. Ce prevede proiectul AUR: amenzi pentru oficiali, presă și autorități locale Potrivit detaliilor prezentate în articol, proiectul privind Ziua Drapelului ar introduce mai multe obligații, însoțite de sancțiuni: amendă între 5.000 și 10.000 de lei pentru un oficial care refuză să sărute Drapelul Național la ceremonia dedicată, în ordinea protocolului; dacă un oficial „se sustrage de la ceremonie”, proiectul ar prevedea cercetare penală pentru abuz în serviciu ; amendă de 20.000 de lei pentru instituțiile media care nu acordă 30 de minute de spațiu de emisie în ziua sărbătoririi drapelului; amenzi de până la 30.000 de lei dacă autoritățile locale nu stabilesc un loc public denumit „Piața Tricolorului”, în termen de 45 de zile de la promulgarea legii. Ritual religios introdus în ceremonie, cu text explicit în proiect Propunerea legislativă include și un ritual religios în cadrul ceremoniei oficiale de consacrare a drapelului, cu o „Binecuvântare” redată în textul proiectului. Oana Gheorghiu afirmă că rugăciunea respectivă „nu există nicăieri în tradiția liturgică” și critică ideea că parlamentarii „s-au apucat și de scris rugăciuni”. În acest stadiu, proiectul se află pe agenda Camerei Deputaților, iar evoluția lui depinde de parcursul parlamentar, inclusiv de întocmirea documentelor necesare în comisiile de specialitate. [...]
