Știri
Știri din categoria Diverse
BNR spune că riscul de presiune pe cursul leului rămâne ridicat, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al incertitudinii politice interne, într-un context în care deficitele „gemene” (bugetar și de cont curent) rămân mari și pot alimenta percepția de risc și costurile de finanțare ale economiei, potrivit Digi24. Avertismentul apare în minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al BNR din 8 iulie.
În evaluarea băncii centrale, riscurile pentru curs sunt legate de fluctuația aversiunii globale față de risc în context geopolitic, de perspectiva politicii monetare a marilor bănci centrale și, „mai cu seamă”, de deficitele încă ridicate și de incertitudinile generate de situația politică internă.
Minuta consemnează că principalele cotații ale pieței monetare interbancare au rămas relativ constante și în a doua jumătate a trimestrului II 2026, iar randamentele titlurilor de stat pe termene medii și lungi au continuat o ajustare descrescătoare, însă lent și pe o traiectorie „moderat sinuoasă”, pe fondul acelorași incertitudini externe și interne.
Pe curs, BNR notează că leul față de euro și-a anulat în mare parte corecția descendentă de la mijlocul trimestrului II și a rămas apoi pe un palier doar ușor inferior celui atins la început de mai. În același timp, raportul leu/dolar a rămas pe o traiectorie general crescătoare, în condițiile aprecierii monedei americane pe piețele internaționale.
Membrii Consiliului de Administrație au subliniat importanța stabilității politice și guvernamentale și necesitatea continuării corecției fiscale conform planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană. Potrivit minutei, o astfel de corecție ar putea contribui și la ajustarea treptată a deficitului de cont curent, cu efecte favorabile asupra primei de risc suveran (costul perceput de investitori pentru a finanța statul) și, implicit, asupra costurilor de finanțare din economie.
BNR arată că rata anuală a inflației se reduce ușor în iunie, iar în trimestrul III 2026 ar urma să scadă substanțial, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor. Totuși, comparativ cu prognoza din mai 2026, valorile probabile pe termen scurt sunt descrise ca „ceva mai ridicate”, inclusiv din influențe recente precum majorarea chiriilor pentru locuințele de stat.
Pe partea riscurilor de ofertă, banca centrală indică incertitudini legate de cotațiile gazelor naturale și ale altor materii prime în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar menționează și elemente care ar putea tempera presiunile, precum scăderea cotației petrolului în iunie și indiciile unui an agricol bun.
În privința activității economice, noile evaluări indică o redresare ușoară în trimestrele II și III 2026, dar mai modestă decât în prognoza anterioară. BNR avertizează că rămân incertitudini mari privind măsurile viitoare de menținere a deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare, compatibilă cu planul convenit cu Comisia Europeană și cu procedura de deficit excesiv.
În acest context, banca centrală reia ideea că absorbția și utilizarea fondurilor europene, în special a celor din PNRR, sunt esențiale pentru a contrabalansa parțial efectele consolidării bugetare și ale șocului energetic global, precum și pentru susținerea reformelor și a tranziției energetice.
Recomandate
România ar putea reduce penalitatea de 770 milioane euro din PNRR dacă adoptă la timp legea salarizării , iar miza este finanțarea investițiilor publice din bani nerambursabili, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , spune că Bruxelles-ul a indicat o fereastră de timp în care România ar putea recupera „o parte” din sumă, dacă îndeplinește condițiile legate de reforma salarizării. În discuțiile de la Bruxelles cu Comisia Europeană , Pîslaru afirmă că România ar putea obține recunoașterea progreselor realizate până la 31 august, cu condiția ca legea salarizării să fie aprobată înainte de evaluarea finală a Comisiei, programată în noiembrie. În acest scenariu, adoptarea legii până la final de octombrie ar putea diminua penalitatea, însă ministrul precizează că nu există posibilitatea recuperării integrale a celor 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei). Ce condiții pune Comisia și ce poate recupera România Potrivit ministrului, cheia este ca legea să răspundă „în totalitate” angajamentelor asumate în PNRR, nu o variantă parțială. El susține că partea de lucru care poate fi documentată include analizele de echivalență a funcțiilor, analizele de salarizare și proiectul tehnic la care s-a lucrat până la 31 august. Pîslaru spune că, în acest moment, nu poate fi estimată suma care ar putea fi recuperată, dar subliniază că orice milion de euro readus în plată ar însemna bani nerambursabili disponibili pentru investiții precum autostrăzi, școli și spitale. Calendarul PNRR: cererea 5 și cererea 6 Ministrul a mai declarat că pe cererea de plată nr. 5 România a primit „scrisoarea clasică de observații” de la Comisie și că, până pe 9 septembrie, ar urma să fie transmise clarificările și documentele cerute. Pentru cererea de plată nr. 6 , unde intră reforme precum legea salarizării, discuția cu Comisia a vizat posibilitatea de a reduce penalitatea dacă actul normativ este adoptat înainte de evaluarea finală din noiembrie. Blocajul, mai degrabă politic decât tehnic Pîslaru afirmă că proiectul este „aproape gata” din punct de vedere tehnic și că diferențele față de condițiile de îndeplinit ar fi, în principal, ajustări minore. În schimb, el pune întârzierea pe seama unui blocaj politic, invocând promisiuni și discuții între PSD și sindicate care ar fi frânat procesul, în timp ce acum ar exista două luni pentru consultări cu partenerii sociali. Risc separat: evaluarea Legii ANI În paralel, România a cerut Comisiei să evalueze cât mai rapid Legea ANI, pentru a exista timp de corecții și pentru a evita pierderea banilor aferenți acestui jalon. Ministrul avertizează că, dacă Executivul european ar constata elemente care încalcă tratatele UE, evaluarea ar fi negativă, iar modificările ar trebui făcute „de urgență” în Parlament. Următorul reper menționat este depunerea cererii de plată nr. 6 după 30 septembrie, moment după care Comisia ar urma să își contureze poziția finală inclusiv pe componenta legată de ANI. [...]
Negocierile pentru viitorul guvern se mută pe profilul premierului, cu accent pe credibilitatea economică , iar PSD și PNL își condiționează sprijinul în funcție de arhitectura politică a Executivului, potrivit informațiilor prezentate de Digi24 . Conform surselor citate de publicație, președintele Nicușor Dan ar avea pe listă un „nume-surpriză” pentru funcția de prim-ministru, iar dacă negocierile se complică din nou ar urma să opteze pentru un independent. Profilul descris: o persoană capabilă să strângă o majoritate parlamentară, cu experiență în domeniul economic și cu o imagine bună în relația cu partenerii externi. În același timp, Alexandru Nazare „nu a ieșit din calcule”, potrivit aceleiași surse. De ce contează: miza economică devine criteriu de selecție În logica discutată în spațiul politic, alegerea unui independent ar fi menită să aducă voturi suplimentare într-un Parlament în care formarea unei majorități s-a dovedit dificilă după adoptarea moțiunii de cenzură. Jurnalista Digi24 Ema Stoica a explicat că „principala caracteristică” urmărită ar fi capacitatea viitorului premier de a obține suficiente voturi pentru a trece de Parlament. Un alt criteriu central, potrivit explicațiilor din material, este gestionarea situației economice și a finanțelor publice, ceea ce ar explica reapariția numelui lui Alexandru Nazare în discuții. Pe lângă componenta internă, contează și percepția externă — relația cu partenerii europeni și cu SUA fiind menționată ca element de plus pentru viitorul premier. Stadiul discuțiilor: fără desemnare, consultări oficiale amânate Până la momentul publicării informațiilor, nu exista o desemnare oficială. Potrivit surselor Digi24, Nicușor Dan ar fi discutat neoficial în ultimele zile cu o parte dintre liderii fostei coaliții, fără anunț public. Consultările oficiale anunțate anterior de președinte nu au mai avut loc. Surse din Administrația Prezidențială susțin că șeful statului ar fi fost sfătuit să convoace partidele la consultări, însă nu este clar dacă va face acest lucru sau va anunța direct nominalizarea. Condițiile PSD: sprijin doar dacă partidul intră la guvernare În intervenția de la Digi24, liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a spus că partidul își dorește o nominalizare rapidă și că prima opțiune rămâne Sorin Grindeanu. Totodată, Zamfir a indicat că PSD nu exclude un alt premier, însă cu o condiție explicită: guvernul să fie „în jurul PSD” și partidul să participe la guvernare. „Sigur, nu excludem acest lucru. (...) Un guvern în jurul PSD, poate cu un alt prim-ministru, dar, evident, în jurul Partidului Social Democrat. (...) nu vom vota un guvern din care Partidul Social Democrat (...) să nu participe.” Poziția PNL: votul, decis în partid; condițiile sunt în discuție Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a transmis că decizia privind votul aparține Biroului Politic Național al partidului și a vorbit despre existența unor condiții, însă fragmentul de text furnizat este întrerupt înainte ca acestea să fie detaliate. În lipsa unei nominalizări și a consultărilor oficiale, următorul pas rămâne decizia președintelui privind formula de premier — iar semnalul principal din informațiile prezentate este că „profilul economic” și capacitatea de a coagula o majoritate au devenit criterii de negociere, nu doar numele. [...]
Un funcționar de la Evidența Persoanelor Timiș a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile , într-un dosar care vizează emiterea sau modificarea ilegală a actelor de identitate contra mită, cu potențial impact direct asupra integrității evidențelor publice și a controalelor administrative, potrivit Digi24 . Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș au pus în mișcare acțiunea penală față de un funcționar public din cadrul Direcției de Evidență a Persoanelor Timiș, acuzat de luare de mită în formă continuată, conform informațiilor transmise de reprezentanții parchetului și relatate de News.ro. Ce rețin procurorii: acte eliberate cu „eludarea” condițiilor legale Anchetatorii susțin că, în perioada 21 august 2026 – 3 septembrie 2026, inculpatul (identificat cu inițialele B.A.) ar fi pretins și/sau primit bani în trei împrejurări distincte de la persoane interesate de emiterea ori modificarea unor acte de identitate. În schimb, ar fi facilitat eliberarea documentelor „cu eludarea condițiilor și a documentației prevăzute de lege”. Potrivit aceleiași informări, suma totală pretinsă și/sau primită de la trei persoane ar fi fost de aproximativ 300 de euro (aprox. 1.500 lei). Decizia instanței: respingerea arestării preventive, arest la domiciliu În 4 septembrie, procurorul de caz a formulat propunere de arestare preventivă, iar judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Timiș a fost sesizat. Tribunalul Timiș a respins propunerea de arestare preventivă și a dispus măsura arestului la domiciliu pentru 30 de zile. Cazul rămâne în instrumentarea procurorilor, iar informațiile publice din acest stadiu sunt cele comunicate de parchet și preluate de presa centrală. [...]
O amenințare cu bombă a declanșat verificări operative la Tribunalul și Judecătoria Vaslui , după ce instituția a primit un e-mail cu mesaj amenințător, potrivit Digi24 . Din verificările preliminare, autoritățile spun că nu au apărut indicii care să confirme că amenințarea ar fi reală, astfel că nu s-a dispus evacuarea clădirii. Mesajul a fost primit vineri dimineață și anunța plasarea unei bombe în clădirea în care funcționează cele două instanțe. Cazul este în atenția structurilor competente, care fac verificări pentru stabilirea situației „cu exactitate”. Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Vaslui a transmis că sesizarea a vizat „o instituție publică din municipiul Vaslui” și că, în urma alertei, au fost demarate proceduri specifice. Verificările preliminare au fost realizate de IPJ Vaslui împreună cu „partenerii instituționali”, conform comunicării citate. Impact operațional: activitatea instanțelor, sub presiunea alertelor Deși nu s-a ajuns la evacuare, un astfel de incident poate produce blocaje punctuale și consum de resurse în instituții cu activitate critică, prin mobilizarea echipelor de intervenție și prin verificările de securitate necesare. În acest caz, autoritățile indică faptul că, la nivel preliminar, nu au fost confirmate elemente care să susțină existența unui pericol real. Ce urmează Autoritățile continuă cercetările pentru a stabili circumstanțele și proveniența mesajului transmis pe e-mail. Informațiile publice disponibile în acest moment se limitează la concluziile preliminare comunicate de poliție și la faptul că instituția nu a fost evacuată. [...]
Cehia își calibrează planificarea de apărare până în 2045 , avertizând că riscul unor crize de securitate „complexe” în Europa crește și că ar fi posibil inclusiv un atac asupra statelor NATO și UE fără avertisment, potrivit Bild . Documentul indică Rusia drept principala amenințare și pornește de la ideea că responsabilitatea pentru apărarea convențională a Europei se va muta tot mai mult de la SUA către aliații europeni. Informațiile provin din „Perspectiva pe termen lung pentru apărare 2045”, un document al Ministerului Apărării de la Praga , despre care portalul ceh iROZHLAS.cz spune că a intrat în posesia sa. Strategia a fost aprobată de Consiliul de Securitate al statului și urmează să fie discutată de guvern în toamnă. Publicația germană precizează că 2045 este orizontul de planificare, nu o dată la care ar fi „prevăzut” un război. Ce măsuri concrete sunt avute în vedere Documentul descrie o pregătire pentru un „conflict pe termen lung, de intensitate ridicată, cu un adversar avansat tehnologic”, iar Cehia ar urma să-și extindă semnificativ capabilitățile. Sunt menționate mai multe repere calendaristice: până în 2030: un nou sistem de pregătire a populației pentru situații de securitate; până în 2032: extinderea capacităților proprii de recunoaștere spațială; până în 2038: achiziții suplimentare de tehnică, arme și materiale militare; întărirea forțelor armate cu 24 de avioane de luptă F-35 și două brigăzi modernizate. Implicarea populației și scenariul „sub pragul războiului” Strategia menține serviciul militar voluntar în timp de pace, dar notează că guvernul ar putea analiza, „dacă este necesar”, introducerea unei forme adecvate de participare a cetățenilor la apărarea națională și la serviciul militar. iROZHLAS.cz indică drept exemplu posibil chemarea unor persoane cu competențe tehnice, medicale sau IT, cu instruire militară prescurtată. Bild îl citează și pe fostul șef al serviciilor secrete cehe, Petr Mlejnek, care avertizează că riscul poate începe înaintea unui război deschis, pe baza presupunerii că un adversar „nu distinge strict între război și pace” și că un conflict poate debuta cu mult înainte de o declarație formală de război. [...]
Costurile mari la energie riscă să erodeze competitivitatea uzinei Dacia de la Mioveni , iar o parte din producție ar putea fi mutată în alte țări dacă România nu oferă rapid predictibilitate și politici publice mai coerente, potrivit Digi24 . Mihai Bordeanu, șeful Automobile Dacia , avertizează că uzina din România „își pierde competitivitatea” în raport cu celelalte fabrici ale grupului Renault, pe fondul dezechilibrelor economice și al costurilor la energie. Declarațiile sunt relatate de Profit.ro, citat de Digi24. În plan operațional, Bordeanu spune că producția va scădea „cu două cifre” în 2026 și că aproximativ 1.700 de angajați au plecat deja din companie începând din 2025. Presiune pe costuri și lipsă de predictibilitate Șeful Dacia leagă direct deteriorarea competitivității de evoluția prețurilor la energie și de lipsa unei direcții clare din partea autorităților, inclusiv în privința taxelor și a politicilor publice. „Devenim din ce în ce mai puțin competitivi. Energia este foarte importantă (...) nu se întâmplă nimic bun. (...) nu avem nicio viziune. Aceasta este, de fapt, durerea cea mai mare: să putem face o predicție pe un orizont de timp, până la finalul decadei.” În același context, el afirmă că „mingea e în terenul Guvernului”, cerând o abordare „mai tranșantă” și „mai clară” pentru a restabili predictibilitatea. „Cumva mingea e în terenul Guvernului român să aibă aici o abordare un pic mai tranșantă, mai clară, în primul rând, pentru că nu avem claritate.” Ce ar putea urma: redistribuirea producției în cadrul grupului Bordeanu sugerează că Renault ar putea alege să producă modele Dacia în alte țări unde grupul are capacități, pentru a ține sub control costurile. El indică explicit Spania, Maroc și Turcia ca alternative. Totodată, șeful Dacia atrage atenția și asupra presiunii salariale, spunând că salariile nu pot crește permanent peste inflație la Mioveni, în condițiile în care alte piețe par să fi internalizat mai repede această limită. Miza pentru România este una economică și industrială: fără un „semnal clar de competitivitate” – în special pe energie – uzina riscă să piardă volume în favoarea altor situri din grup, într-un moment în care compania anticipează deja o scădere a producției. [...]
