Știri
Știri din categoria Politică
Magdalena Andersson vrea să schimbe regulile de vot în politica externă a UE, eliminând veto-ul național, pentru ca Uniunea să poată decide mai rapid în dosare precum sancțiunile și sprijinul pentru Ucraina, potrivit unui interviu acordat Politico. Lidera social-democrată, câștigătoare a alegerilor din Suedia, se află în negocieri de coaliție și se pregătește să revină la conducerea guvernului.
Miza este una de reglementare și guvernanță europeană: Andersson susține trecerea la „majoritate calificată” în politica externă (adică decizii fără unanimitate, pe baza unei formule de vot între state), argumentând că „problema numărul unu” pentru o UE puternică este dacă cei 27 de lideri „pot, de fapt, să se pună de acord” la masa Consiliului European. Ea invocă experiența discuțiilor dificile din 2022 privind sancțiunile, când acordurile ce necesitau unanimitate au fost blocate sau întârziate.
Un test imediat pentru capacitatea UE de a acționa unitar, în viziunea ei, este dosarul activelor rusești imobilizate în Europa. Andersson spune că acestea ar trebui folosite pentru a finanța costurile de apărare ale Ucrainei:
„Luați-le, folosiți-le.”
În interviu, ea califică această opțiune drept „o cale mai bună” pentru o Suedie „chibzuită” fiscal decât majorarea bugetului multianual al UE, pe care afirmă că vrea să îl limiteze. În privința obiecțiilor juridice ridicate anterior (inclusiv de Belgia, pe fondul jurisdicției asupra depozitului din Bruxelles), poziția ei este tranșantă: întâi se rezolvă problemele legale, apoi se acționează.
Andersson leagă explicit politica comercială de securitate, în contextul în care președintele american Donald Trump „folosește tarifele ca armă”, și spune că Europa trebuie să „țină piept” atunci când e cazul. Ea indică drept model abordarea premierului canadian Mark Carney și susține întărirea cooperării UE cu parteneri din afara blocului, precum Canada, Japonia, Australia și Regatul Unit.
În același timp, Andersson subliniază importanța relației economice cu SUA pentru o țară cu „mari companii exportatoare” și notează că firmele suedeze creează „multe locuri de muncă” în Statele Unite, dar avertizează că Europa „nu ar trebui să fie naivă”.
Planurile depind de confirmarea ei ca prim-ministru, în urma negocierilor de coaliție. Dacă va prelua guvernarea, Andersson ar urma să fie una dintre puținele voci de stânga între liderii UE, iar agenda ei — renunțarea la veto în politica externă și o linie mai fermă privind activele rusești — ar putea reaprinde o dezbatere sensibilă despre cum își schimbă Uniunea regulile înainte de o posibilă extindere către Ucraina și alte state candidate.
Recomandate
PSD anunță o reformă care ar scoate din schemă cel puțin 100 de instituții și companii de stat , iar primul efect așteptat este o reorganizare administrativă cu impact direct asupra modului în care funcționează aparatul public, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu spune că măsurile vizează desființări, comasări și reorganizări pentru a elimina suprapunerile dintre entități ale statului. Liderul PSD a declarat că vicepremierul Marian Neacșu urmează să prezinte „săptămâna viitoare, luni” primul draft al pachetului de măsuri și că i-a cerut „să fie fără milă” în procesul de reorganizare. „Săptămâna viitoare, luni, Marian Neacșu va ieși cu primul draft legat de desființarea, comasarea și reorganizarea instituțiilor și companiilor de stat. I-am cerut, asta a fost la nivel personal, să fie fără milă. Fără milă.” Ce vizează reforma și de ce contează operațional Grindeanu susține că „cel puțin 100 de entități ale statului vor dispărea” și motivează intervenția prin existența unor instituții care „se calcă pe picioare”, adică au atribuții similare sau identice. Ca exemplu, el a indicat zona Transporturilor, unde afirmă că prin PNRR a fost creată o companie nouă, CNIR, care „face exact același lucru” ca CNAIR, ceea ce ar duce la dublarea structurilor. În logica anunțului, comasările și desființările ar trebui să reducă fragmentarea administrativă și să simplifice lanțurile de decizie, însă articolul nu oferă, deocamdată, lista entităților vizate sau calendarul complet al implementării. Cine decide și ce urmează Grindeanu afirmă că a discutat măsurile atât cu prim-ministrul, cât și cu președintele Nicușor Dan, iar ambii ar fi fost de acord cu direcția reformei. Următorul pas indicat este prezentarea „primelor măsuri” de către Marian Neacșu, care ar urma să explice și rațiunea pentru care „cel puțin 100” de entități vor fi eliminate. În lipsa detaliilor din draft, rămâne de urmărit ce instituții și companii intră efectiv pe listă, ce tip de reorganizare se propune (desființare vs. comasare) și cum va fi gestionată tranziția din punct de vedere administrativ. [...]
PSD își asumă reforma administrativ-teritorială, cu potențiale comasări de localități și chiar județe , pe fondul presiunii tot mai mari a unităților mici care nu își mai pot susține serviciile publice și proiectele europene, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu spune că partidul își asumă „cu toate riscurile” reorganizarea, inclusiv cu posibile costuri electorale. Grindeanu a argumentat că România are un număr mare de localități foarte mici: 429 sub 1.500 de locuitori, circa 1.200 sub 2.500 și „vreo 1.500-1.600” sub 3.000 de locuitori. În opinia sa, aceste localități „nu mai pot să se susțină”, nu pot derula proiecte cu finanțare europeană și nu pot livra servicii publice de calitate din lipsă de capacitate administrativă. De ce contează: reorganizarea ar schimba arhitectura administrativă și regulile de finanțare locală Miza imediată este una de reglementare și funcționare a administrației: comasările ar putea modifica modul în care sunt organizate primăriile și consiliile județene, dar și criteriile după care se alocă resurse și se planifică investițiile publice la nivel local. Liderul PSD a susținut că menținerea actualei structuri ar afecta direct locuitorii din comunitățile mici, invocând riscul de sărăcie și acces limitat la servicii publice. În acest context, a avansat ideea unor stimulente pentru comasări, inclusiv „reducerea unor impozite” și „poate chiar înjumătățirea impozitelor locale”, ca mecanism de încurajare. Ce criterii ar urma să fie folosite și cine gestionează discuțiile în teritoriu Grindeanu a spus că reforma nu ar trebui să se bazeze doar pe numărul de locuitori, ci și pe criterii precum conectivitatea și accesul la servicii publice. El afirmă că i-a cerut lui Dragoș Benea să lucreze cu „criterii cuantificabile” care să nu poată fi contestate. La nivel local, ar urma să existe „comitete județene conduse de prefecți” care să discute reforma în județe, respectiv „comisii județene” care să abordeze comasările. Semnal politic: discuții despre unirea unor județe Un element nou invocat de Grindeanu este că ar fi fost contactat de doi președinți de consiliu județean din Ialomița și Călărași, care i-ar fi transmis că vor să își unească județele, fără să mai aștepte decizia de la centru. Totodată, el a afirmat că în partid nu ar fi existat discuții pe o „hartă” vehiculată public, menționând că a fost vorba despre o propunere de reorganizare „asemănătoare cu Curțile de Apel”, din care ar fi derivat ulterior diverse variante. Declarațiile au fost făcute de Sorin Grindeanu la Antena 3 CNN , conform relatării Digi24. [...]
Sorin Grindeanu pune presiune pe Guvern pentru un plan rapid de ieftinire a energiei, avertizând că prețurile ridicate pot împinge mari producători să-și reducă sau să-și mute activitatea din România , potrivit Antena 3 . Liderul PSD a invocat explicit riscul ca Dacia sau Ford să nu mai poată susține costurile. În intervenția de miercuri seară la Antena 3 CNN, Grindeanu a cerut ministrului Energiei să prezinte „urgent” un plan pentru rezolvarea problemei prețurilor mari la energie, susținând că România ar avea „cel mai mare preț din UE”, cu precizarea că „sper să fiu contrazis”. „Ministrul Energiei trebuie să vină cu un plan pe energie, pe prețuri la energie. Cred că avem cel mai mare preț din UE, sper să fiu contrazis, trebuie să fie prima prioritate.” Miza economică: costul energiei și riscul pentru producția industrială Grindeanu a legat direct costul energiei de competitivitatea companiilor care produc local și a dat ca exemple Dacia și Ford, pe fondul temerii că energia scumpă poate afecta grav activitatea industrială. „Eu nu vreau să avem pe conștiință că pleacă Dacia sau Ford tocmai din cauza acestui preț ridicat la energie și să vedem care e planul și e de datoria Ministerului Energiei să-l prezinte urgent.” În același material este menționat și un context din industria auto: șeful Dacia România a declarat că producția uzinei de la Mioveni va fi cu aproximativ 10–11% mai mică decât anul trecut. Investiții în energie și presiune pentru măsuri de relansare Grindeanu a mai spus că a fost informat de Natalia Intotero despre o investiție mare în energie, pe care a salutat-o. Articolul notează că „cel mai probabil” ar fi vorba despre compania grecească HELLENiQ Renewables , care ar urma să investească 1,3 miliarde de euro (aprox. 6,5 miliarde lei) în energie regenerabilă în România până în 2030. Separat, liderul PSD a cerut premierului Luca Niculescu să grăbească aplicarea unui plan de relansare economică despre care afirmă că se discută de peste un an, fără implementare. În acest cadru, el a transmis că taxele nu vor crește și a cerut: plata datoriilor statului către companii în cel mult 90 de zile; rambursarea TVA pentru firmele cu risc fiscal redus. „Vreau să transmit clar oamenilor de afaceri că taxele nu vor crește.” [...]
PSD mizează pe parteneriate public-private ca să reducă presiunea pe buget , în contextul discuțiilor despre riscul unei intervenții a FMI, potrivit Antena 3 . Președintele PSD, Sorin Grindeanu, spune că nu crede că România va ajunge „din nou pe mâna” Fondului Monetar Internațional, deși „nu poate exclude 100%” acest scenariu. Declarațiile vin după ce Nicușor Dan a avertizat că România riscă o intervenție a FMI dacă nu își respectă angajamentele de reducere a deficitului bugetar. În același context, șeful statului a indicat că o scădere a ratingului de țară ar putea însemna împrumuturi mai scumpe, rate mai mari pentru populație și firme, închiderea unor companii și creșterea șomajului, iar în cel mai rău caz ar urma un acord cu FMI, cu condiții dure. Planul invocat de Grindeanu: finanțare alternativă pentru proiecte „mature” Grindeanu afirmă că miniștrii PSD au început demersuri pentru a „ridica presiunea de pe buget”, prin identificarea unor proiecte care ar putea fi finanțate în parteneriat public-privat (PPP) . „Luni, am cerut celor doi miniștri - Transporturi și Sănătate - să prezinte proiecte mature care pot să fie incluse în parteneriat public-privat. Noi trebuie să luăm presiunea de pe buget, să găsim noi forme de finanțare.” Liderul PSD susține că demersul ar trebui făcut „urgent” și că la Ministerul Finanțelor există o direcție specializată care ar urma să lucreze cu proiectele transmise de cele două ministere, pentru a putea fi demarat mecanismul de PPP. Mesajul fiscal: „traiectoria asumată” și așteptarea datelor de la Finanțe Pe fond, Grindeanu spune că România trebuie să își păstreze „traiectoria fiscală asumată”, invocând existența unor acorduri care trebuie respectate. În același timp, susține că reducerea deficitului nu ar trebui făcută doar prin tăieri, ci și prin creștere economică. „Eu nu cred că vom ajunge la mâna FMI, nu pot să exclud 100%, dar haideți să vedem și datele de la MF de săptămâna viitoare.” În privința unor măsuri precum reducerea TVA și stimularea consumului, Grindeanu afirmă că acestea ar trebui discutate la elaborarea bugetului pentru 2027 și că nu vrea să facă „promisiuni deșarte”, urmând să își asume public concluziile după un raport privind situația preluată la guvernare. [...]
PSD nu are încă o decizie internă privind desființarea unor județe , iar discuția despre reforma administrativ-teritorială este, deocamdată, la nivel de propunere, potrivit Kyiv Independent . Mesajul transmis de liderul PSD, Sorin Grindeanu , indică faptul că un proiect cu impact major de reglementare și organizare a administrației locale nu a intrat încă în dezbaterea formală a partidului, deși este prezentat public ca o reformă asumată. Grindeanu a spus, miercuri seară, la Antena 3, că reforma este „în stadiul unei propuneri” formulate de europarlamentarul PSD Dragoș Benea și că nu a existat până acum o discuție în interiorul PSD pe tema dispariției unor județe. El a legat apariția unei „hărți” vehiculate public de această propunere, care ar viza o reorganizare „asemănătoare” cu modelul Curților de Apel. Ce ar putea declanșa reforma: comasări la nivel de județe și presiune pe localitățile mici Liderul PSD a relatat că a discutat în aceeași zi cu șefii Consiliilor Județene din Ialomița și Călărași, care i-ar fi spus că vor să își unească județele. Argumentul invocat: sunt județe mici, „de 200 și ceva de mii de locuitori”, care „nu fac față la ceea ce se întâmplă acum”. În același context, Grindeanu a afirmat că PSD „își asumă această reformă”, chiar dacă ar avea de pierdut electoral, și a susținut că obiectivele sunt servicii mai bune pentru cetățeni și costuri mai mici ale statului. Argumentele economice invocate: capacitate administrativă și acces la fonduri europene Grindeanu a motivat nevoia de reformă prin situația unor localități mici care, în opinia sa, nu se mai pot susține economic și nu au capacitatea administrativă necesară pentru: realizarea de proiecte europene; furnizarea de servicii publice de calitate. El a descris reforma drept „extrem de grea”, sugerând că ar putea fi cea mai dificilă reformă asumată de cineva. Ce spune Dragoș Benea despre criterii și pașii instituționali În același material sunt redate și declarații ale europarlamentarului PSD Dragoș Benea, prezentat drept coordonator al grupului intern din partid pentru reforma administrativ-teritorială. Acesta a vorbit despre un „cost politic cert” pe care PSD ar fi pregătit să și-l asume. Benea a susținut că 55% dintre orașe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, dar au „o administrație locală bugetofagă”. El a mai spus că ar urma să fie folosite criterii pentru o „matrice a sustenabilității administrative”, iar la nivelul fiecărui județ ar urma să se constituie un comitet județean de reorganizare, construit în jurul prefectului, alături de alte instituții (Consiliul Județean, Oficiul de Cadastru, Direcția Județeană de Statistică, Inspectoratul Școlar, Poliția, Direcția Agricolă). Potrivit declarațiilor sale, după parcurgerea etapelor ar urma să rezulte „primul document de reorganizare administrativ-teritorială” din 1968 încoace, în perspectiva angajării răspunderii Guvernului în fața Parlamentului. [...]
Sorin Grindeanu admite că episodul „ținutelor luxoase” a lovit în credibilitatea PSD , spunând că imaginea transmisă a fost că partidul este „rupt de realitate”, potrivit Kyiv Independent . Declarațiile vin după botezul de la Timișoara la care Grindeanu a fost naș, eveniment care a generat reacții publice pe fondul apariției unor ținute considerate extravagante. Grindeanu a spus, într-o intervenție la Antena 3, că a fost „afectat” de discuțiile apărute și că, deși își permite o ținută formală, problema nu este una personală, ci de percepție publică asupra partidului. „Am chiar certitudinea că imaginea transmisă de noi a fost una că suntem rupţi de realitate.” Ce a alimentat reacțiile și de ce contează politic Liderul PSD a afirmat că și-a cerut scuze „în fața românilor” și că nu și-a revenit „câteva zile bune”, insistând că nu poate răspunde pentru felul în care se îmbracă alți participanți sau „soțiile domniilor lor”, dar că, în calitate de președinte al partidului, își asumă efectul de imagine. Contextul episodului este relevant pentru PSD prin riscul de a consolida o percepție de distanțare față de problemele cotidiene, într-un moment în care, potrivit lui Grindeanu, partidul se afla la guvernare „de o săptămână”. Contextul evenimentului de la Timișoara Potrivit relatării, copilul președintelui Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis , a fost botezat la Timișoara, iar naș a fost Sorin Grindeanu. Imagini apărute pe rețelele sociale au arătat partenere ale unor lideri PSD în ținute scumpe și purtând blănuri, iar internauții au comentat „luxul și opulența”, inclusiv prin estimări neconfirmate privind costul unor articole vestimentare. La eveniment au participat și alți lideri și oficiali, între care Lia Olguța Vasilescu, Sorin Ionescu, Alexandru Rogobete, Alexandru Rafila, Florin Manole, Daniel Băluță și Bogdan Ivan. [...]
