Știri
Știri din categoria Politică
Magdalena Andersson vrea să schimbe regulile de vot în politica externă a UE, eliminând veto-ul național, pentru ca Uniunea să poată decide mai rapid în dosare precum sancțiunile și sprijinul pentru Ucraina, potrivit unui interviu acordat Politico. Lidera social-democrată, câștigătoare a alegerilor din Suedia, se află în negocieri de coaliție și se pregătește să revină la conducerea guvernului.
Miza este una de reglementare și guvernanță europeană: Andersson susține trecerea la „majoritate calificată” în politica externă (adică decizii fără unanimitate, pe baza unei formule de vot între state), argumentând că „problema numărul unu” pentru o UE puternică este dacă cei 27 de lideri „pot, de fapt, să se pună de acord” la masa Consiliului European. Ea invocă experiența discuțiilor dificile din 2022 privind sancțiunile, când acordurile ce necesitau unanimitate au fost blocate sau întârziate.
Un test imediat pentru capacitatea UE de a acționa unitar, în viziunea ei, este dosarul activelor rusești imobilizate în Europa. Andersson spune că acestea ar trebui folosite pentru a finanța costurile de apărare ale Ucrainei:
„Luați-le, folosiți-le.”
În interviu, ea califică această opțiune drept „o cale mai bună” pentru o Suedie „chibzuită” fiscal decât majorarea bugetului multianual al UE, pe care afirmă că vrea să îl limiteze. În privința obiecțiilor juridice ridicate anterior (inclusiv de Belgia, pe fondul jurisdicției asupra depozitului din Bruxelles), poziția ei este tranșantă: întâi se rezolvă problemele legale, apoi se acționează.
Andersson leagă explicit politica comercială de securitate, în contextul în care președintele american Donald Trump „folosește tarifele ca armă”, și spune că Europa trebuie să „țină piept” atunci când e cazul. Ea indică drept model abordarea premierului canadian Mark Carney și susține întărirea cooperării UE cu parteneri din afara blocului, precum Canada, Japonia, Australia și Regatul Unit.
În același timp, Andersson subliniază importanța relației economice cu SUA pentru o țară cu „mari companii exportatoare” și notează că firmele suedeze creează „multe locuri de muncă” în Statele Unite, dar avertizează că Europa „nu ar trebui să fie naivă”.
Planurile depind de confirmarea ei ca prim-ministru, în urma negocierilor de coaliție. Dacă va prelua guvernarea, Andersson ar urma să fie una dintre puținele voci de stânga între liderii UE, iar agenda ei — renunțarea la veto în politica externă și o linie mai fermă privind activele rusești — ar putea reaprinde o dezbatere sensibilă despre cum își schimbă Uniunea regulile înainte de o posibilă extindere către Ucraina și alte state candidate.
Recomandate
România riscă alegeri anticipate care ar putea consolida extrema dreaptă , pe fondul blocajului de la București și al refuzului PSD de a susține un nou guvern proeuropean, potrivit Politico . Siegfried Mureșan, europarlamentar și nominalizat pentru funcția de prim-ministru, spune că va cere Partidului Social Democrat (PSD) să sprijine Partidul Național Liberal (PNL) la un nou vot „până la finalul săptămânii viitoare”, avertizând că, în lipsa unei majorități, responsabilitatea politică pentru o eventuală preluare a puterii de către extrema dreaptă va cădea și pe opoziția de centru-stânga. În scenariul unui nou eșec de formare a guvernului, președintele Nicușor Dan ar dobândi, conform Constituției, puterea de a convoca alegeri anticipate. Mureșan a recunoscut că AUR ar fi într-o poziție favorabilă: formațiunea ar avea în prezent circa 35% în sondaje, față de 21% pentru PNL. El a spus că anticipate „nu sunt opțiunea preferată”, dar că nu ar trebui excluse dacă nu se poate forma rapid un executiv proeuropean. PSD, între refuzul votului și o posibilă apropiere de AUR Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că partidul nu va vota guvernul Mureșan și că ar susține doar un cabinet din care PSD să facă parte. În același timp, el nu a exclus o coaliție cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), partid descris în articol ca fiind în conflict cu Bruxelles-ul și care a susținut candidați pro-ruși. PSD și AUR au votat împreună, la începutul acestui an, pentru demiterea guvernului precedent. Grindeanu a sugerat totuși că PSD ar putea intra în discuții dacă Mureșan acceptă includerea a zece propuneri considerate esențiale de social-democrați. Printre acestea, Politico enumeră: un nou impuls pentru infrastructura energetică; întărirea apărării și a securității naționale; reformarea serviciilor publice; investiții în educație și sănătate. Miza europeană: bugetul UE și credibilitatea socialiștilor Mureșan a cerut conducerii grupului S&D (social-democrații europeni) de la Bruxelles să intervină pentru a preveni o apropiere PSD–AUR, argumentând că tăcerea ar afecta credibilitatea familiei politice la nivel european și ar putea încuraja derapaje similare și în alte state. În paralel, el a legat direct situația politică internă de dosare europene sensibile: Mureșan este unul dintre negociatorii principali ai bugetului multianual al UE de 2.000 de miliarde de euro (aprox. 10.000 de miliarde de lei), pe care liderii europeni vor să îl finalizeze până la finalul anului. Potrivit lui, un guvern „anti-european” la București ar complica negocierile, pentru că ar susține un buget mai slab și ar favoriza, în viziunea sa, o linie mai prietenoasă față de Rusia — evoluție pe care o consideră negativă atât pentru România, cât și pentru UE. Contextul descris de publicație este că partidele „mainstream” au reușit cu dificultate să țină în frâu extrema dreaptă într-o succesiune de alegeri parlamentare și prezidențiale începute în iarna lui 2024, într-o țară cu rol strategic în NATO și expusă efectelor războiului Rusiei din Ucraina. [...]
Votul de învestitură devine testul majorității pentru un guvern proeuropean , iar miza este să se vadă „cum votează fiecare partid parlamentar”, potrivit News . Premierul desemnat, Siegfried Mureșan , spune că votul din plenul Parlamentului va arăta cine susține un executiv proeuropean și cine „dorește să țină România pe loc”. Mureșan a transmis marți seară, într-o postare pe Facebook , că formațiunile care susțin noul guvern se pregătesc pentru votul din Parlament. Ce urmărește coaliția la votul din plen În mesajul său, premierul desemnat a indicat trei obiective ale momentului din Parlament: să arate că sunt „trei partide serioase, responsabile, pregătite să guverneze România”; să prezinte „viziunea” pentru „o Românie modernă, reformată și proeuropeană”; să se vadă „cum votează fiecare partid parlamentar”. Miza politică: delimitarea între susținere și opoziție Mureșan a legat explicit votul de învestitură de o delimitare politică între partidele care ar susține un guvern proeuropean și cele care, în formularea sa, ar prefera blocarea direcției de schimbare. „Vom vedea cine susține un guvern proeuropean și cine dorește să țină România pe loc.” News nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendarul votului sau despre componența guvernului propus. [...]
Rectificarea bugetară, Legea salarizării și proiectul de buget pe 2027 sunt prezentate ca „urgențe” ale viitorului guvern , într-o listă de priorități care pune presiune directă pe calendarul fiscal și pe cheltuielile publice, potrivit G4Media , care relatează declarațiile lui Kelemen Hunor la Euronews România. Președintele UDMR a spus că „prioritatea zero” ar trebui să fie rectificarea bugetară, urmată de Legea salarizării și de proiectul de buget pentru anul viitor, cu obiectivul ca România să aibă „pe 2027 un buget sustenabil” și să se încadreze „în niște ținte”. În același context, Kelemen Hunor a indicat că „creșterea pensiilor în bugetul anului viitor este obligatorie”, motivând că acestea au fost înghețate din 2024, iar inflația a crescut. Liderul UDMR a adăugat că, pe lângă aceste urgențe, ar exista și alte teme „legate de investiții”, inclusiv proiecte mari în energie, însă ordinea ar rămâne: rectificare, legea salarizării (dacă se poate) și legea bugetului. Ce ar urmări UDMR dacă intră la guvernare Întrebat ce ar vrea UDMR să obțină în eventualitatea intrării la guvernare, Kelemen Hunor a vorbit despre „o speranță” ca, după „doi-trei ani”, economia să revină pe creștere și nivelul de trai să se îmbunătățească. El a mai spus că schemele de finanțare ar trebui orientate în 2027 și 2028 către sectoare cu potențial de creștere a productivității, menționând în special IMM-urile și turismul. În plus, a indicat educația ca prioritate, argumentând că este nevoie de un alt sistem, adaptat unei „alte ere”, cu inteligență artificială și digitalizare. De ce contează Lista de priorități avansată de liderul UDMR sugerează că primele decizii ale viitorului guvern ar urma să se concentreze pe ajustarea bugetului în curs (rectificare) și pe setarea cheltuielilor pentru 2027, inclusiv prin legea salarizării și includerea majorării pensiilor în bugetul anului viitor. Publicația notează că declarațiile sunt redate într-un transcript realizat de partid. [...]
Nicușor Dan validează public presiunea SUA pentru creșterea cheltuielilor de apărare în NATO , într-un mesaj cu miză directă pentru bugetele naționale și pentru relația transatlantică, potrivit G4Media . Președintele României a spus, într-un interviu la un post de radio american, că Donald Trump „a avut dreptate” când a criticat dezechilibrele financiare din Alianță și a susținut ideea unei „contribuții echilibrate”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea „ The Julie Mason Show ”, difuzată de postul american SiriusXM, unde Nicușor Dan a argumentat că, „ani de zile”, efortul pentru apărarea Europei a fost suportat disproporționat de Statele Unite. „Ani de zile SUA a suportat pentru apărarea Europei, efortul nu a fost deloc echilibrat. Cred că am făcut pași importanți la summitul din Haga de anul trecut și la cel din Ankara din acest an. România a fost printre primele țări care au fost de acord să crească cheltuielile pentru apărare. Iar acum noi am fost printre primii care am fost de acord să plătim mai mult. În NATO ar trebui să avem o contribuție echilibrată. La Ankara am fost de acord cu toții pentru asta.” Ce semnal transmite despre prioritățile României În același interviu, președintele a plasat parteneriatul strategic cu SUA în centrul agendei, indicând două direcții principale: securitatea și economia. „În primul rând, avem o lungă istorie bilaterală de încredere cu Statele Unite. În prezent, principala noastră preocupare este, în primul rând, apărarea și securitatea, iar în al doilea rând, economia”. Contextul interviului Dialogul a început într-o notă informală, moderatorul menționând că este prima dată când intervievează un președinte care este și matematician, notează publicația. [...]
AUR lasă deschisă o negociere cu PSD pentru guvernare, dar condiționează discuțiile de un acord prealabil pe program și premier , potrivit Biziday , într-un semnal care poate influența calendarul și formatul consultărilor politice de la Cotroceni. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a spus la Parlament că nu exclude o majoritate cu PSD, după ce președintele social-democraților, Sorin Grindeanu , a declarat că ia în calcul o formulă PSD–AUR până în 2028. Peiu a insistat însă că astfel de majorități ar trebui construite înaintea consultărilor formale cu președintele, „în jurul unui program și în jurul unui nume de prim-ministru”. „Dacă domnul Grindeanu ne face o invitație, ne ducem să vorbim cu domnia sa sau, mă rog, cu reprezentanții PSD. Dacă convenim împreună, e bine ca acest lucru să fie înainte de consultările formale de la Cotroceni.” Ce condiții pune AUR și ce respinge Peiu a precizat că se referă la „discuții instituționale” și a respins ideea unor negocieri individuale cu parlamentari, susținând că nu există discuții „la bucată” și că astfel de informații sunt „povești”. În context, Biziday amintește că, în urmă cu aproximativ trei săptămâni, Sorin Grindeanu ar fi discutat cu George Simion despre această posibilitate, iar liderul AUR ar fi transmis că își dorește „alegeri anticipate, nimic altceva”, potrivit Agerpres. Context: schimbare de ton față de pozițiile anterioare În iulie, Peiu scria pe Facebook că AUR nu va putea face „nicio înțelegere politică” cu PSD cât timp Sorin Grindeanu conduce partidul. Totodată, Peiu a afirmat acum că, dacă ar exista un vot pentru înlocuirea lui Grindeanu de la conducerea Camerei Deputaților, parlamentarii AUR ar avea „tendința naturală” să voteze pentru, invocând „carențe morale”. Miza imediată a declarațiilor este că AUR încearcă să mute centrul negocierilor dinspre consultările formale spre un acord politic prealabil, cu două elemente-cheie: programul de guvernare și numele premierului. [...]
Europa ar trebui să-și calibreze mesajul către Donald Trump pe ideea de „câștigător” , dacă vrea ca sprijinul Washingtonului pentru Ucraina să continue, potrivit unei analize publicate de Politico . Mesajul a fost transmis de Jonathan Martin , șeful biroului de politică americană al publicației, într-o intervenție la evenimentul Playbook Live organizat marți la Bruxelles. În logica sa, relația cu Casa Albă „nu ține de ideologie”, ci de percepția de popularitate și de apartenență la tabăra care câștigă. Martin a susținut că Trump „vrea să fie cu învingătorul” și a dat ca exemplu relația cordială a președintelui cu Zohran Mamdani, primarul de stânga al New York-ului, sugerând că Trump ar fi mai puțin interesat de compatibilitatea politică și mai mult de imaginea publică a interlocutorilor. În această cheie, miza pentru liderii europeni ar fi să-l convingă pe Trump că Rusia și Vladimir Putin sunt pe o traiectorie de pierdere, iar Ucraina este „în ascensiune” pe câmpul de luptă. Martin a indicat, ca elemente de narațiune, ideea că Ucraina ar fi stăpânit mai bine tehnologia dronelor și că Rusia ar suferi pierderi mari. De ce contează pentru Europa Dacă această interpretare este corectă, ea sugerează o consecință practică pentru diplomația europeană: menținerea sprijinului american ar depinde, cel puțin parțial, de felul în care este „vândută” evoluția războiului către Trump — mai degrabă ca o poveste despre momentum și victorie decât ca un argument de principiu despre valori și alianțe. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre măsuri concrete sau decizii iminente ale administrației americane, analiza rămâne la nivel de recomandare de comunicare politică: Europa ar trebui să insiste pe semnalele de avantaj ale Ucrainei și pe costurile crescânde pentru Rusia, pentru a se încadra în preferința declarată a lui Trump de a fi asociat cu „câștigătorii”. [...]
