Știri
Știri din categoria Politică
Nominalizarea lui Siegfried Mureșan mută criza politică în zona de risc financiar, inclusiv prin potențiale complicații legate de evaluarea Standard & Poor’s, într-un moment în care România intră într-o nouă rundă de încercări eșuate de formare a guvernului, potrivit unui interviu acordat de politologul Cristian Pîrvulescu pentru HotNews.
Pîrvulescu susține că desemnarea nu deblochează negocierile, ci „continuă” impasul și transferă responsabilitatea către PNL, partidul care ar fi insistat pe această soluție. În lectura sa, președintele nu a urmărit să construiască o majoritate funcțională, ci să facă „un act procedural” care deschide drumul către scenariul constituțional al dizolvării Parlamentului (articolul 89), dacă eșuează repetat votul de învestitură.
Un punct sensibil indicat în interviu este calendarul agenției de rating Standard & Poor’s, care ar urma să fie „săptămâna viitoare în România” pentru colectarea de date, cu prezentarea raportului la 2 octombrie. În acest context, Pîrvulescu avertizează că prelungirea incertitudinii politice poate complica evaluarea, mai ales dacă tentativa de formare a guvernului se prelungește.
„Urmează o perioadă dificilă și mi-e teamă că după acest exercițiu vom avea foarte multe complicații legate de raportul Standard & Poor`s, dacă domnul Mureșan nu va abandona repede această încercare.”
În esență, miza nu este doar una politică, ci și de încredere instituțională: un guvern care nu se conturează rapid poate amplifica percepția de instabilitate într-un moment de monitorizare externă.
Politologul afirmă că Mureșan „nu putea” refuza nominalizarea odată ce aceasta a fost asumată politic și formalizată de președinte, dar consideră că distanța până la o majoritate parlamentară rămâne mare. El spune că șansele unui guvern Mureșan sunt reduse și că, chiar în ipoteza în care ar trece, ar fi vorba de o majoritate „conjuncturală”.
În interviu sunt descrise și constrângerile de negociere:
Pîrvulescu anticipează că, dacă Mureșan nu reușește să formeze guvernul, președintele ar putea face „probabil ultima nominalizare, a patra”, cu o nouă solicitare de vot în Parlament. În interviu este menționată ca exemplu o variantă de „tehnician”, precum Alexandru Nazare, care ar putea strânge un consens mai larg decât un politician despre care „se știe” că nu poate atinge pragul de 233 de voturi.
În privința alegerilor anticipate, politologul le descrie ca o soluție care nu rezolvă criza, ci o amână, cu riscul unei instabilități similare și după un nou scrutin.
„Anticipatele nu rezolvă problema, ci o prelungesc.”
Recomandate
Semnarea decretului de desemnare a lui Siegfried Mureșan declanșează oficial calendarul de 10 zile pentru formarea unei majorități , iar președintele Nicușor Dan spune că va face acest pas sâmbătă, cu publicarea în Monitorul Oficial luni, potrivit HotNews . Miza este una de procedură și aritmetică parlamentară: abia după publicare începe să curgă termenul legal în care candidatul la funcția de premier trebuie să își negocieze sprijinul. Aflat la Bukovel, în Ucraina, șeful statului a declarat că decretul va fi semnat „mâine” (sâmbătă) și că va fi publicat luni. Întrebat despre șansele ca un eventual Guvern Mureșan să treacă de votul Parlamentului, Nicușor Dan a spus că „e dificil”, dar că își dorește să reușească. În privința scenariului alegerilor anticipate, în cazul în care Mureșan nu obține votul senatorilor și deputaților și ar deveni a doua propunere de premier respinsă, președintele a evitat să avanseze o concluzie: „Haideți să ne uităm la prima etapă și după să vedem”. Ce urmează după publicarea decretului După desemnarea de joi seara (în urma unor discuții cu partidele care au durat aproape șase ore), următorul pas procedural este semnarea și publicarea decretului. Din acel moment, începe termenul de 10 zile în care Siegfried Mureșan are timp să își negocieze majoritatea. Dacă nu își depune mandatul, candidatul PNL ajunge la vot în Parlament. Aritmetica votului și blocajele politice Conform calculelor prezentate de HotNews, Mureșan ar porni „teoretic” cu 170 de voturi de la PNL, USR și UDMR, însă voturile din aripa contestatarilor lui Ilie Bolojan nu sunt garantate, pe fondul tensiunilor interne din PNL. Pentru a atinge pragul minim de 233 de voturi necesare, premierul desemnat ar mai avea nevoie de cel puțin încă 74 de voturi. În același timp, mai mulți parlamentari social-democrați au declarat pentru HotNews că nu vor vota „pentru”, dar o decizie oficială ar urma să fie luată luni, în ședința conducerii PSD. Nici parlamentarii AUR nu ar urma să susțină Guvernul Mureșan, potrivit aceleiași surse, context în care „din start, se pierd 218 voturi”. Un parlamentar USR a rezumat situația astfel: „Luptăm și negociem ca această propunere să treacă, dar va fi complicat”. Varianta „rotativei”, ca soluție de negociere În încercarea de a obține susținerea PSD, lideri din PNL și USR discută varianta unei „rotative”: un premier care să conducă două guverne minoritare succesive, primul cu miniștri PNL, USR și UDMR, iar al doilea cu PSD. În acest moment, însă, cheia rămâne semnarea și publicarea decretului, care pornește oficial cronometrul negocierilor. [...]
Negocierile pentru învestirea Guvernului Mureșan intră într-o fază de presiune publică asupra PSD , după ce ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a avertizat social-democrații să nu „înceapă jocurile politice” și a cerut accelerarea pașilor pentru votul din Parlament, potrivit News . Miruță susține, într-o postare pe Facebook, că România „are un premier desemnat care are șanse reale să treacă de votul Parlamentului” și că PSD ar trebui să-și păstreze „apelul la rațiune” și să nu conteste decizia președintelui. El amintește că partidele au discutat o formulă de „rotativă” (alternarea premierului între partide), acceptată de PSD, însă „președintele a decis”, iar PSD „nu poate desconsidera această decizie fiindcă rămâne fără argumente”. Miza: calendarul învestirii și formula de majoritate Ministrul interimar propune o succesiune rapidă de pași: actualizarea programului de guvernare, votarea cabinetului Mureșan „săptămâna viitoare” și „deblocarea situației”. În același mesaj, Miruță pune presiune pe PSD, întrebând explicit dacă vrea să joace „cu PNL-USR-UDMR” sau „cu AUR”, ori să se ajungă la alegeri anticipate. În argumentația sa, Miruță invocă și raportul de forțe din Parlament până la următoarele alegeri, despre care spune că ar mai fi „827 de zile”: blocul USR–PNL–UDMR–Minorități ar reprezenta „aproximativ 60%”, iar PSD „aproximativ 40%”. Din această logică, el derivă o împărțire orientativă a perioadei rămase: „500 pentru Mureșan și 300 pentru PSD”, cu posibilitatea de a negocia „variații”, dar „pe argumente, nu pe ambiții și jocuri de partid”. Ce se știe despre desemnarea lui Siegfried Mureșan și reacțiile politice Președintele Nicușor Dan a anunțat că îl propune pentru funcția de premier pe Siegfried Mureșan; inițial, acesta a cerut „un timp de gândire”, apoi a anunțat pe Facebook că acceptă propunerea. În PSD, Sorin Grindeanu a spus că a luat act „cu surprindere și dezamăgire” de propunerea președintelui și a convocat Biroul Permanent Național pentru a analiza „cu atenție această propunere a dreptei”. De cealaltă parte, Ilie Bolojan (premier interimar și lider PNL) a descris desemnarea ca o garanție a „continuării unei guvernări reformiste”, iar Dominic Fritz (USR) a transmis că partidul va susține demersul de a găsi o majoritate pentru învestire. Kelemen Hunor (UDMR) a afirmat că UDMR va fi partener în construirea majorității, dar a precizat că nu acceptă o majoritate bazată pe voturile AUR și ale „partidelor extremiste”. George Simion (AUR) a publicat un mesaj pe rețelele sociale despre susținerea unui guvern Mureșan: „Nu votăm nici Germania, nici Franța, nici PSD. Doar România”. Fostul premier Victor Ponta, propus pentru funcția de premier de Grupul parlamentar „Uniți pentru România” la consultările de la Cotroceni, consideră că Guvernul Mureșan va obține mai puține voturi decât Guvernul Veștea, menționat ca singura propunere ajunsă la vot în Parlament de la debutul crizei politice. [...]
Întârzierea de aproape trei luni a nominalizării premierului complică calendarul formării Guvernului , iar PNL spune că, în ciuda acestui decalaj, presiunea politică de a închide rapid negocierile rămâne neschimbată, potrivit HotNews . Ilie Bolojan , liderul PNL, a declarat vineri că nominalizarea premierului desemnat a venit „cu aproape 3 luni întârziere”, dar că „responsabilitatea pe care o avem să formăm un guvern este la fel de valabilă şi astăzi”. Declarația a fost făcută într-o conferință de presă comună la care au participat premierul desemnat, Siegfried Mureșan , liderul USR, Dominic Fritz, și reprezentantul UDMR, Tánczos Barna. În același context, Bolojan a spus că a aflat cu aproximativ 30 de minute înainte, de la Mureșan, despre intenția președintelui de a-l desemna. [...]
PNL anunță demararea imediată a negocierilor pentru o majoritate care să instaleze Guvernul Mureșan , după desemnarea europarlamentarului Siegfried Mureșan ca premier de către președintele Nicușor Dan , potrivit Agerpres . Mesajul vine de la premierul interimar Ilie Bolojan, care leagă miza politică a următoarelor zile de formarea rapidă a unei majorități parlamentare. Într-o postare pe Facebook, Bolojan a susținut că nominalizarea lui Mureșan oferă României „șansa de a continua pe calea corectă”, printr-o guvernare „reformistă, responsabilă și ferm proeuropeană”. El l-a descris pe premierul desemnat drept „un om politic cu viziune”, cu „anvergură europeană”, și a spus că se așteaptă ca acesta să vină în Parlament cu „o echipă puternică” și un program de guvernare care să răspundă „provocărilor perioadei următoare” și așteptărilor de reformă și modernizare. Negocieri PNL–USR–UDMR pentru majoritate Bolojan a precizat că PNL va începe „imediat” discuțiile cu USR și UDMR pentru constituirea unei majorități parlamentare care să sprijine instalarea noului Guvern. În același mesaj, liderul PNL a avertizat că, „având în vedere configurația politică actuală”, misiunea nu va fi una ușoară, dar și-a exprimat încrederea în echipa care urmează să fie formată și în capacitatea viitorului executiv de a răspunde așteptărilor publice. Context: desemnarea premierului Joi, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pentru funcția de prim-ministru pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, care a acceptat propunerea, mai notează Agerpres. Următorul pas, conform practicii constituționale, este conturarea unei majorități și prezentarea în Parlament a echipei guvernamentale și a programului de guvernare pentru votul de învestitură. [...]
USR condiționează sprijinul pentru Cabinetul Mureșan de o agendă de reforme și admite scenariul anticipatelor , pe fondul dificultății de a strânge o majoritate parlamentară, potrivit Agerpres . Președintele USR, Dominic Fritz , a transmis într-o postare pe Facebook că formațiunea îl susține pe premierul desemnat, europarlamentarul Siegfried Mureșan , în încercarea de a construi o majoritate pentru un viitor guvern. Fritz îl descrie pe Mureșan drept „premierul de care România are nevoie”. Miza: o majoritate pentru un program de reducere a cheltuielilor și reforme În mesajul său, liderul USR leagă sprijinul politic de un set de priorități care includ reducerea cheltuielilor și reforme în administrație, cu accent pe mediul privat și servicii publice. „Viitorul guvern trebuie să aibă curajul de a face reforme reale, chiar și împotriva intereselor speciale. Să taie din cheltuieli, să respecte munca oamenilor și mediul privat, să investească în calitatea serviciilor publice, să se lupte cu corupția.” Compromisuri „inclusiv cu PSD”, dar cu avertisment privind „stabilitatea prefăcută” Fritz afirmă că nu va fi ușor de găsit o majoritate parlamentară pentru această agendă și spune că USR este pregătit să caute „puncte de compromis”, inclusiv cu PSD, ale cărui voturi ar urma să fie decisive pentru trecerea unui guvern minoritar. „Nu va fi ușor să găsim o majoritate pentru această agendă a curajului în parlament. Nu vom vinde principiile noastre pentru o stabilitate prefăcută. Dar suntem pregătiți să găsim puncte de compromis, chiar și cu PSD, ale cărui voturi vor decide dacă acest guvern minoritar va trece sau nu.” Dacă nu trece guvernul: Fritz invocă alegeri anticipate În cazul în care noul guvern nu va fi învestit, președintele USR consideră necesară organizarea de alegeri anticipate, argumentând că soluția ar trebui să revină la votul cetățenilor. Desemnarea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de premier a fost făcută joi de președintele Nicușor Dan, mai notează Agerpres. [...]
AUR anunță că nu va vota Cabinetul Mureșan, crescând riscul de blocaj la învestire și apropiind scenariul alegerilor anticipate , potrivit Agerpres . Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, susține că nominalizarea europarlamentarului Siegfried Mureșan de către președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru nu schimbă poziția partidului: AUR nu va susține la vot un guvern condus de Mureșan. Dungaciu afirmă că, în aceste condiții, România este „mai aproape” de alegeri anticipate, pe care le vede drept pasul următor dacă nominalizarea eșuează. În evaluarea sa, este posibil „să nici nu se ajungă la vot în Parlament”, iar dacă procedura va ajunge totuși la vot, candidatul „nu va întruni numărul necesar” pentru învestire. Mesajul AUR: fără implicare în formarea guvernului, miză pe anticipate Purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefăniță Avrămescu, a reiterat că partidul nu va vota „nicio nominalizare” care nu include sau nu implică AUR și a spus că ideea alegerilor anticipate este „tot mai vie”. Avrămescu a adăugat că AUR nu se va implica în formarea sau votarea unui guvern cu această candidatură și a calificat anticipatele drept „cele mai importante” pentru România. Context: desemnarea lui Siegfried Mureșan Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, conform Agerpres. În acest cadru, AUR își leagă explicit poziția de refuz de perspectiva anticipatelor, pe fondul unei tensiuni politice pe care o descrie ca fiind la „maximum” și al unei „tensiuni din societate” pe care o numește „fără precedent”. Avrămescu a invocat și date din sondaje, susținând că „peste 90%” dintre respondenți ar spune că România merge într-o direcție greșită, concluzionând că actuala criză ar trebui încheiată „în cel mai scurt timp”. [...]
