Știri
Știri din categoria Politică
Încrederea americanilor în capacitatea mintală și temperamentul lui Donald Trump a coborât la cel mai scăzut nivel de la începutul mandatului, iar sprijinul pentru deciziile cu impact extern și economic rămâne limitat, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos preluat de Biziday. Datele indică o vulnerabilitate politică pentru Casa Albă într-un moment în care administrația își justifică atât costurile războiului cu Iran, cât și poziționările față de aliați.
Sondajul Reuters/Ipsos a fost realizat pe parcursul a șase zile, pe un eșantion de peste 4.500 de adulți. Doar 26% dintre americani îl consideră pe Trump „echilibrat”. Percepția este polarizată inclusiv în interiorul Partidului Republican: 53% dintre republicani îl consideră stabil temperamental și mintal, în timp ce 46% nu sunt de acord. În rândul democraților, doar 7% îl consideră „echilibrat”. În același timp, 51% dintre americani spun că starea mentală a liderului american s-a deteriorat în ultimul an.
Pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, sprijinul pentru acțiunile militare ale SUA împotriva Iranului este de 36%. Tot 36% aprobă activitatea președintelui, nivel neschimbat față de luna precedentă, dar mult sub începutul mandatului: în ianuarie 2025, rata de aprobare era de 47%.
Pe zona economică, doar 26% aprobă modul în care Trump gestionează costul vieții. Același procent (26%) consideră că intervenția militară în Iran „a meritat costurile”, iar doar 25% dintre respondenți (majoritatea republicani) cred că atacurile asupra Iranului vor face SUA mai sigure.
În privința alianțelor, doar 16% susțin o eventuală retragere a SUA din NATO, idee avansată de Trump, potrivit sondajului. În material sunt menționate și declarațiile care au alimentat îngrijorarea aliaților, inclusiv referiri la o posibilă anexare a Groenlandei (teritoriu al Danemarcei, stat membru NATO) și sugestia că Canada „ar trebui să devină al 51-lea stat al SUA”.
Sondajul notează că opiniile respondenților au fost influențate puternic de acțiunile și atitudinea președintelui legate de Iran și de atacurile la adresa Papei Leon, după ce liderul religios criticase războiul pornit de SUA împotriva Iranului. Trump l-a descris pe Papa Leon drept:
„slab în ceea ce privește criminalitatea și groaznic pe politică externă”
Recomandate
România și India încearcă să repornească dialogul politic la vârf după 20 de ani , odată cu vizita de stat a președintei Indiei, Droupadi Murmu , primită joi seară la Palatul Cotroceni de președintele Nicușor Dan, potrivit HotNews . Ceremonia oficială de primire este programată la ora 17.00, la Cotroceni. Agenda include, pe lângă fotografia oficială, convorbiri tête-à-tête și discuții în format extins, urmate de declarații comune de presă și un dineu de stat. Miza politică: consolidarea „Parteneriatului Extins” România–India Convorbirile oficiale dintre cei doi șefi de stat vizează consolidarea Parteneriatului Extins dintre România și Republica India, în contextul în care în 2028 se împlinesc 80 de ani de relații diplomatice bilaterale, conform Administrației Prezidențiale. Administrația Prezidențială descrie vizita drept „un moment de referință” în relația bilaterală, pentru că marchează reluarea dialogului politic la cel mai înalt nivel după un interval de două decenii. Componenta economică: forum bilateral pe 24 iulie În marja vizitei oficiale, pe 24 iulie este programat un forum economic bilateral, care urmează să fie inaugurat de cei doi șefi de stat. La eveniment sunt anunțați reprezentanți ai mediului de afaceri din România și India, precum și ai autorităților române. Context: vizite rare la nivel de șef de stat Potrivit Administrației Prezidențiale, cea mai recentă vizită a unui șef de stat român în India a avut loc în 2006, iar ultima vizită a unui președinte al Indiei în România datează din 1994. Președinta Indiei se află în România în vizită de stat până sâmbătă, la invitația părții române. [...]
Riscul de a pierde 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR crește , după ce premierul Ilie Bolojan a spus că Legea salarizării – jalon-cheie – este „puțin probabil” să ajungă la vot final săptămâna viitoare, deși alte proiecte legislative din pachet ar putea fi adoptate, potrivit Digi24 . Bolojan a afirmat că săptămâna viitoare va fi importantă pentru reformele asumate prin PNRR, însă Legea salarizării are nevoie de discuții suplimentare. În scenariul în care consultările se încheie în „două-trei zile”, premierul a indicat posibilitatea unei noi sesiuni extraordinare la începutul lunii august, când Parlamentul ar putea discuta proiectul. În conferința de presă, premierul a legat direct miza financiară de adoptarea legii, spunând că neadoptarea ar însemna „pierderea a 770 de milioane de euro” (aprox. 3,85 miliarde lei). De ce se blochează Legea salarizării și ce promite Guvernul Bolojan a spus că proiectul urmărește reducerea dezechilibrelor dintre instituțiile publice și că „nu va scădea niciun venit”, în condițiile în care există ministere cu niveluri de salarizare „duble” față de altele. Potrivit premierului, la final „două treimi” dintre salarii ar urma să crească, iar „o treime” să stagneze temporar. El a prezentat și reperele bugetare folosite în construcția proiectului: cheltuieli de personal estimate la 166 de miliarde de lei (8,1% din PIB) în acest an și o prevedere de 7,9% din PIB pentru anul viitor, „aproximativ 174 de miliarde de lei”. Premierul a mai spus că nivelul acestor cheltuieli a fost discutat cu reprezentanții Comisiei Europene. Pachetul PNRR: ce poate trece și ce rămâne în aer Premierul a indicat că, din „șase capitole importante”, cinci ar fi într-o situație în care pot fi dezbătute și, eventual, aprobate. Ca exemple, a menționat: un proiect privind recompensarea personalului din ANAF și din vamă pentru încasări suplimentare, cu scopul combaterii evaziunii și îmbunătățirii colectării; proiectul privind cariera personalului din administrație (funcționari publici și contractuali), unde „vor mai fi, probabil, observații”; Codul urbanismului, descris ca având „impact mare”, cu un acord ca modificările să includă și aspecte legate de București; Bolojan a spus că, de la 1 ianuarie 2028, eliberarea autorizațiilor de construire ar urma să fie făcută de Primăria Generală a Capitalei; două proiecte pe decarbonizarea încălzirii și răcirii, care ar stabili cadrul pentru viitoare scheme de finanțare pentru înlocuirea încălzirii pe lemne cu randamente scăzute; a menționat și un proiect de reglementări privind proiectele pe hidrogen. Separat, Bolojan a vorbit despre proiectul privind incompatibilitățile și activitatea Agenției Naționale de Integritate (ANI), despre care a spus că trebuia adoptat în primul trimestru al anului. Premierul a susținut revenirea la o formă care să prevadă publicarea obligatorie a declarațiilor de avere pe site-ul instituției, după ce proiectul înregistrat în Parlament ar fi fost modificat în acest punct. Context: termenul din 2026 și conflictul cu sindicatele Digi24 amintește că Legea salarizării trebuia adoptată încă din 2023, iar după renegocierile cu Comisia Europeană a fost stabilit un nou termen-limită în august 2026. În paralel, tensiunile cu sindicatele au crescut: cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național au anunțat retragerea din consultări și au cerut partidelor să oprească procedura, iar sindicatele din educație au refuzat consultările cu Ministerul Muncii. Blocajul s-a accentuat după ce Curtea de Apel București a suspendat procedura de elaborare a proiectului, în urma unei acțiuni formulate de Federația Sanitas. Ce urmează Calendarul indicat de premier mută decizia pe Legea salarizării spre începutul lunii august, în condițiile în care Guvernul încearcă să împingă înainte restul pachetului legislativ asociat PNRR. Miza imediată rămâne evitarea pierderii finanțării de 770 de milioane de euro și menținerea ritmului de adoptare a reformelor asumate. [...]
Sorin Grindeanu încearcă să separe electoratul AUR de liderii partidului , într-un mesaj cu miză politică pentru eventuale formule de cooperare și pentru repoziționarea PSD în raport cu votanții nemulțumiți. Într-o emisiune la Realitatea Plus , el a spus că nu îi consideră „extremiști” pe alegătorii AUR și că le respectă opțiunea, dar a invocat „lipsă de încredere” față de unii lideri ai formațiunii, potrivit Mediafax . În dialog cu moderatoarea Anca Alexandrescu, Grindeanu a fost întrebat direct dacă o consideră „extremistă”, în contextul în care aceasta a spus că a votat PSD până la alegerile din 2024, iar ulterior a votat AUR și pe George Simion, inclusiv la alegerile din mai 2025. Liderul PSD a răspuns negativ și a legat etichetarea de propriul electorat din trecut. „Nu, din contră. Eu am spus acest lucru de nenumărate ori. Ar însemna să înjur foștii alegători PSD. Sau să am o părere proastă despre foștii alegători PSD.” Mesajul PSD: respect pentru votanți, rezerve față de conducerea AUR Grindeanu a insistat că nu a criticat „niciodată” alegătorii AUR și că votul lor ține de regulile democrației. „Nicio secundă nu m-ați auzit pe mine să spun ceva despre alegătorii AUR. Îi respect, este dreptul lor să voteze, este un lucru care ține de democrație să îți pui încrederea în cineva.” În același timp, el a spus că există „puncte de convergență” între PSD și AUR pe tema „patriotismului economic”, pe care a descris-o drept importantă. Linia roșie invocată: poziționarea față de sancțiunile împotriva Rusiei Rezerva majoră indicată de Grindeanu vizează, potrivit declarațiilor sale, pozițiile unor lideri AUR în legătură cu sancțiunile impuse Rusiei. El a cerut clarificări, argumentând că nu doar Uniunea Europeană, ci și Statele Unite, NATO și aliații au fost „cât se poate de fermi” pe acest subiect. „Există anumite lucruri care țin de lipsă de încredere în anumiți lideri ai AUR. (…) De exemplu, legate de sancțiunile împotriva Rusiei. (…) Cred că este de datoria lor să le clarifice.” Grindeanu a respins și ideea unor presiuni externe, de la Bruxelles, privind relația PSD cu AUR, afirmând că nimeni nu i-a impus o conduită în acest sens. [...]
Negocierile PSD–AUR pentru învestirea unui guvern au inclus promisiuni de vot și discuții despre șefia Senatului , potrivit declarațiilor făcute de Sorin Grindeanu la Realitatea Plus și relatate de HotNews . Președintele PSD susține că, în discuțiile purtate cu AUR pentru susținerea cabinetului Veștea, „unii” parlamentari ai partidului lui George Simion ar fi promis voturi, însă promisiunile ar fi variat de la o întâlnire la alta. Ce spune Grindeanu despre „voturile” AUR și condițiile puse Grindeanu afirmă că a avut mai multe întâlniri cu George Simion, înainte și după moțiunea de cenzură, și că nu a fost „niciodată singur” la aceste discuții. În același timp, liderul PSD acuză AUR că a făcut publice discuții private și spune că el nu a participat la o întâlnire la Vila Lac cu deputatul AUR Muhammad Murad. „Știți foarte bine că nu-i așa. Pleca Bolojan, eu cred că ajunge. Nu e treaba mea să apăr interesele AUR. Unii au promis că vor da voturile.” În privința condiționărilor, Grindeanu spune că doar liderul grupului senatorial AUR, Petrișor Peiu, ar fi cerut constant cooptarea AUR la guvernare, în timp ce „ceilalți, nu”. Discuția despre șefia Senatului și limitele negocierii Potrivit lui Grindeanu, a existat o discuție în care funcția de președinte al Senatului ar fi urmat să revină AUR, la schimb cu susținerea pentru Adrian Veștea, dar negocierile nu ar fi avansat. „A fost o discuție legată de Senat, dar am avut senzația că nu există un interes deosebit din partea AUR. Nu am angajat PSD la așa ceva, dar am avut impresia că nu-și doreau în mod deosebit.” Grindeanu mai afirmă că nu au existat discuții privind funcții în alte instituții ale statului. Context: întâlnirea invocată de Simion și acuzațiile despre „Vila Lac” George Simion a declarat pentru Gândul (fără ca HotNews să indice un link direct către materialul respectiv) că deputatul AUR Muhammad Murad ar fi fost invitat la Vila Lac de Adrian Veștea și Eugen Tomac, într-o discuție despre susținerea cabinetului Veștea de către o parte a parlamentarilor AUR. HotNews a relatat separat despre acest episod într-un material dedicat, pe care îl menționează aici: HotNews . Grindeanu spune că nu știe despre această întrevedere și că nu a fost implicat. În același timp, el afirmă că Murad ar fi făcut propuneri pe zona economică ce ar fi putut fi incluse în programul de guvernare al unui eventual guvern Veștea, pe care le consideră „foarte bune”, fără a detalia care ar fi acestea. De ce contează: semnal despre fragilitatea majorităților și costul politic al negocierilor Declarațiile indică faptul că, în condiții de criză politică și majorități incerte, negocierile pentru învestirea unui guvern pot ajunge rapid la schimburi de funcții și promisiuni de vot greu de verificat, cu risc de escaladare publică atunci când discuțiile „private” sunt făcute publice. În lipsa unor angajamente asumate formal, Grindeanu sugerează că PSD a mizat pe un vot „responsabil” din partea AUR pentru a-l îndepărta pe Ilie Bolojan de la Palatul Victoria, dar că promisiunile nu au fost constante. [...]
PSD susține că a luat în calcul înlăturarea Guvernului Bolojan încă din coaliție, pe fondul percepției că deciziile Executivului „duc România într-o direcție greșită” , iar blocajul de după moțiunea de cenzură prelungește incertitudinea politică, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute de președintele PSD, Sorin Grindeanu , miercuri seară, la Realitatea TV . Grindeanu a spus că social-democrații au discutat demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan din momentul în care au ajuns la concluzia că Executivul ia decizii greșite. În același context, liderul PSD a invocat și afirmația președintelui României, Nicușor Dan, potrivit căreia PSD ar fi încercat să răstoarne Guvernul Bolojan înainte de depunerea moțiunii de cenzură. De ce contează: moțiune trecută, guvern nou încă absent Liderul PSD a apărat votul partidului la moțiunea de cenzură, inclusiv faptul că a fost dat „împreună cu cei de la AUR” și „cu celălalt grup care s-a alăturat”. El a invocat și date din sondaje, susținând că „peste 80% dintre români consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită”, motiv pentru care PSD ar fi considerat votul „o decizie bună pentru România”. În același timp, Grindeanu a criticat faptul că, deși moțiunea a trecut, nu a fost instalat un nou Executiv. El a spus că „lucrurile s-au oprit la jumătate” și a indicat că Guvernul a fost demis „cu un număr record de voturi, 281”, dar că „nu avem un guvern”. Grindeanu a afirmat că speră ca „în săptămânile viitoare” să fie găsită „o soluție stabilă” pentru numirea unui nou guvern. Relația cu AUR: puncte comune, dar condiții și neîncredere Întrebat despre colaborarea cu AUR, Grindeanu a spus că există atât convergențe, cât și diferențe, menționând „patriotismul economic” ca zonă de apropiere. În același timp, a indicat rezerve față de unii lideri AUR, inclusiv pe tema „clarificării” pozițiilor legate de sancțiunile împotriva Rusiei, despre care a spus că ar trebui lămurite înainte de o relație politică mai apropiată. Grindeanu a mai afirmat că, în negocierile pentru formarea unei majorități, AUR nu ar fi condiționat inițial sprijinul de funcții la guvernare, însă ulterior și-ar fi schimbat percepția, susținând că „anumite angajamente se schimbă de la o întâlnire la alta”. Acuzații privind negocierile și rolul AUR în prelungirea blocajului Liderul PSD a respins acuzațiile lansate de George Simion despre întâlniri „în culise”, negând explicit o întâlnire la Vila Lac cu omul de afaceri Mohammad Murad: „Eu n-am fost la nicio discuție la Vila Lac cu Mohammad Murad și așa mai departe și asta este o minciună. Ca multe altele.” Grindeanu a confirmat că s-a discutat, în negocieri, despre posibilitatea ca AUR să preia președinția Senatului, dar a susținut că nu a văzut interes din partea AUR și că nu a „angajat PSD-ul” într-o astfel de acțiune. Totodată, a spus că a aflat abia acum despre afirmația că AUR ar fi cerut ca Mohammad Murad să fie ministru al Economiei. În final, Grindeanu a acuzat AUR că retragerea din negocieri a făcut imposibilă instalarea unui nou Executiv, ceea ce ar fi dus, „indirect”, la menținerea în funcție a lui Ilie Bolojan și a USR. [...]
Întâlnirea lui Marcel Ciolacu cu Ionel Arsene reaprinde tema impunității politice , după ce deputatul USR Cătălin Drulă a lansat un atac dur la adresa PSD, pe fondul fotografiilor apărute din Italia, potrivit HotNews . Drulă își leagă criticile de imaginile publicate cu întâlnirea dintre liderul PSD Marcel Ciolacu și Ionel Arsene, fost lider PSD Neamț condamnat definitiv și dat în urmărire internațională. Într-un mesaj pe Facebook, el acuză „șmecheriile” PSD și îl atacă direct pe Sorin Grindeanu, despre care spune că ar inversa realitatea în declarațiile publice. „Șmecherie pe Lago di Garda (unde se vede Ciolacu cu fugarul Arsene), șmecherie pe jetul privat Nordis, șmecherie de aia Patek Philippe la încheietură de 100 mii de euro”, a scris Drulă, într-un mesaj publicat pe pagina lui de Facebook. Contextul: fotografii din Italia și un condamnat dat în urmărire Publicația arată că HotNews a publicat fotografii de la întâlnirea dintre Ciolacu și Arsene , surprinși la Villa Cortine Palace, un hotel de lux de pe malul Lacului Garda, în nordul Italiei. Potrivit articolului, cei doi ar fi petrecut câteva zile împreună cu familiile. Imaginile îi surprind la micul dejun, iar HotNews notează că o cameră la hotel ar costa minim 800 de euro pe noapte. În fotografii, Arsene apare cu barbă și ochelari mari de soare. De ce contează politic: acuzații de „instituții capturate” și dublu standard În mesajul său, Drulă susține că „golănia” ar fi ajuns „la cote paroxistice” în ieșirile lui Grindeanu și descrie o „lume răsturnată” în care, în opinia sa, PSD ar prezenta USR drept vinovat și pe sine drept reformator. El extinde atacul către funcționarea instituțiilor, invocând „instituții capturate” și acuzând Agenția Națională de Integritate (ANI) de „justiție selectivă”, în timp ce face referire și la șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Lia Savova. Situația lui Ionel Arsene: condamnat definitiv, extrădare respinsă de Italia Ionel Arsene figurează în continuare pe lista celor mai căutați români de pe site-ul Poliției Române, mai notează HotNews. El a fugit din țară înainte de condamnarea definitivă la 6 ani și 8 luni de închisoare. Italia a respins extrădarea lui Arsene, motivând că acesta suferă de „tulburare depresivă severă” și că ar exista un „risc foarte mare” de sinucidere dacă ar fi încarcerat într-un penitenciar din România. [...]
