Știri
Știri din categoria Politică
Încrederea americanilor în capacitatea mintală și temperamentul lui Donald Trump a coborât la cel mai scăzut nivel de la începutul mandatului, iar sprijinul pentru deciziile cu impact extern și economic rămâne limitat, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos preluat de Biziday. Datele indică o vulnerabilitate politică pentru Casa Albă într-un moment în care administrația își justifică atât costurile războiului cu Iran, cât și poziționările față de aliați.
Sondajul Reuters/Ipsos a fost realizat pe parcursul a șase zile, pe un eșantion de peste 4.500 de adulți. Doar 26% dintre americani îl consideră pe Trump „echilibrat”. Percepția este polarizată inclusiv în interiorul Partidului Republican: 53% dintre republicani îl consideră stabil temperamental și mintal, în timp ce 46% nu sunt de acord. În rândul democraților, doar 7% îl consideră „echilibrat”. În același timp, 51% dintre americani spun că starea mentală a liderului american s-a deteriorat în ultimul an.
Pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, sprijinul pentru acțiunile militare ale SUA împotriva Iranului este de 36%. Tot 36% aprobă activitatea președintelui, nivel neschimbat față de luna precedentă, dar mult sub începutul mandatului: în ianuarie 2025, rata de aprobare era de 47%.
Pe zona economică, doar 26% aprobă modul în care Trump gestionează costul vieții. Același procent (26%) consideră că intervenția militară în Iran „a meritat costurile”, iar doar 25% dintre respondenți (majoritatea republicani) cred că atacurile asupra Iranului vor face SUA mai sigure.
În privința alianțelor, doar 16% susțin o eventuală retragere a SUA din NATO, idee avansată de Trump, potrivit sondajului. În material sunt menționate și declarațiile care au alimentat îngrijorarea aliaților, inclusiv referiri la o posibilă anexare a Groenlandei (teritoriu al Danemarcei, stat membru NATO) și sugestia că Canada „ar trebui să devină al 51-lea stat al SUA”.
Sondajul notează că opiniile respondenților au fost influențate puternic de acțiunile și atitudinea președintelui legate de Iran și de atacurile la adresa Papei Leon, după ce liderul religios criticase războiul pornit de SUA împotriva Iranului. Trump l-a descris pe Papa Leon drept:
„slab în ceea ce privește criminalitatea și groaznic pe politică externă”
Recomandate
Donald Trump își construiește mesajul de politică externă pe ideea unei „victorii rapide” și a unei poziții de forță în negocieri , susținând că SUA pot obține un acord cu Iranul și invocând, ca argument, comparații spectaculoase cu războaie istorice, potrivit Digi24 . Într-un interviu acordat marți postului CNBC, președintele american a spus că Washingtonul se află „într-o poziție de forță” față de Iran și că este probabil să se ajungă la un acord. El a afirmat că oficialii iranieni „nu au de ales” decât să negocieze și a insistat că SUA vor obține ceea ce a numit „o înțelegere excelentă”. Trump a respins ideea prelungirii armistițiului cu Iranul, invocând lipsa de timp. Totodată, Digi24 notează că există încă incertitudine privind organizarea unei noi runde de negocieri în Pakistan. Negocierile cu Iranul și calendarul menționat Potrivit articolului, o delegație americană condusă de JD Vance urmează să se deplaseze în Pakistan pentru reluarea negocierilor, în condițiile în care ultimatumul stabilit de președintele american expiră miercuri seara, ora Washingtonului (Digi24 nu precizează ora exactă și nici echivalentul în ora României). Retorica „războaielor scurte”: Vietnam și Venezuela În aceeași intervenție, Trump și-a prezentat „calitățile de comandant suprem” și a susținut că războiul a fost deja „câștigat”. Pentru a-și întări mesajul, a comparat durata mai multor conflicte, afirmând că el ar fi obținut rezultate într-un interval mult mai scurt. Digi24 relatează, citând Le Figaro (menționat ca sursă în articol), că Trump a spus că ar fi „câștigat foarte repede războiul din Vietnam” dacă ar fi fost președinte la acea vreme și a invocat exemplul Venezuelei, despre care a afirmat că „a durat 45 de minute”, referindu-se la o țară pe care a descris-o ca având „o armată foarte puternică”. În context, Digi24 mai menționează că, în ianuarie 2026, președintele venezuelean Nicolas Maduro a fost capturat de forțele americane într-o operațiune militară la Caracas și transferat în Statele Unite. [...]
Consultările convocate de președinte la Cotroceni nu opresc, deocamdată, declanșarea unei crize guvernamentale , după ce PSD și-a retras sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan și își menține planul de a-și scoate miniștrii din Executiv, potrivit Libertatea . Președintele Nicușor Dan a invitat miercuri, 22 aprilie 2026, la Palatul Cotroceni , liderii PSD, PNL, UDMR, USR și ai Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, în consultări pe care Administrația Prezidențială le justifică prin „prerogativele constituționale”. Miza imediată este găsirea unei soluții politice „pentru ieșirea din impas”, în condițiile în care PSD a anunțat retragerea sprijinului politic pentru premier. Calendarul consultărilor și actorii chemați la Cotroceni Programul anunțat pentru 22 aprilie este următorul: 09.00 – PSD (delegație condusă de Sorin Grindeanu) 10.30 – PNL (delegație condusă de Ilie Bolojan) 15.00 – UDMR (delegație condusă de Kelemen Hunor) 16.30 – Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale 18.30 – USR (delegație condusă de Dominic Fritz) PSD: retragerea miniștrilor rămâne „valabilă”, cu o singură condiție Surse din PSD citate de Libertatea susțin că decizia retragerii miniștrilor din Guvern rămâne în picioare, indiferent de discuțiile de la Cotroceni. Potrivit acelorași informații, singura variantă în care social-democrații ar renunța la demers ar fi demisia premierului Ilie Bolojan. În paralel, PSD a stabilit un termen până la ședința de Guvern de joi, 23 aprilie, pentru ca Bolojan să decidă dacă își dă demisia. Dacă nu, următorul pas anunțat este retragerea miniștrilor PSD, urmată – dacă premierul rămâne – de o moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Ce înseamnă operațional: demisii la șase ministere, cu impact direct în administrație În Guvern sunt 16 miniștri, iar PSD ar urma să retragă șase portofolii. Lista miniștrilor PSD menționată în material: Ciprian Șerban – Transporturi Radu Marinescu – Justiție Florin Barbu – Agricultură Bogdan Ivan – Energie Alexandru Rogobete – Sănătate Florin Manole – Muncă Conform informațiilor citate, anunțul retragerii ar putea veni cel mai probabil miercuri, 22 aprilie, iar demisiile ar urma să fie depuse până la ședința de Guvern de joi. Libertatea mai notează că Ilie Bolojan „nu își va da demisia, indiferent de demersurile PSD”, ceea ce crește probabilitatea ca disputa să se mute rapid în Parlament, prin moțiune de cenzură, dacă PSD își duce planul până la capăt. [...]
Guvernul pregătește o soluție de continuitate administrativă în cazul retragerii miniștrilor PSD, prin preluarea temporară a portofoliilor vacante de către miniștrii titulari rămași în Executiv, potrivit News . Premierul Ilie Bolojan a discutat miercuri cu liderii USR despre „aspectele practice” ale funcționării guvernului în contextul crizei guvernamentale. Bolojan a anunțat că joi vor avea loc consultări și cu celelalte două forțe din actuala coaliție guvernamentală – UDMR și grupul minorităților – în paralel cu consultările inițiate de președintele României cu forțele din coaliție. Continuitate pe proiecte și pe „echilibre bugetare” Premierul a legat soluția de interimat de nevoia de a evita blocajele administrative și de a menține agenda de investiții și reforme. În declarația sa, Bolojan a indicat ca priorități: funcționarea „normală” a guvernului și administrarea țării; promovarea proiectelor legate de absorbția fondurilor europene, inclusiv pentru lucrări la autostrăzi, școli și spitale; promovarea proiectelor de hotărâri de guvern sau de lege care țin de „menținerea echilibrelor bugetare”; continuarea reformelor. Poziția USR: miză pe reforme și pe programele europene Liderul USR, Dominic Fritz , a susținut că USR și PNL au obținut împreună mai multe voturi la alegerile parlamentare decât PSD și a argumentat că, dacă cele două partide rămân „aliniate” în acest conflict, pot ajunge la o formulă care să livreze reforme. Fritz a menționat explicit necesitatea continuării măsurilor legate de PNRR și de SAFE, pe fondul unei situații pe care a descris-o drept „extrem de vulnerabilă”. Ce urmează În perioada imediat următoare sunt așteptate consultările anunțate cu UDMR și minoritățile, iar mecanismul de preluare a portofoliilor ar urma să fie activat dacă PSD își retrage miniștrii din Guvern, conform declarațiilor premierului. Informațiile din sursă nu precizează ce ministere ar putea rămâne vacante și nici calendarul exact al retragerii. [...]
Întâlnirea de miercuri a lui Grindeanu cu sindicatele și patronatele pune pe agendă presiunile economice invocate de BNS , într-un moment în care organizația sindicală cere priorități „asumate public” pentru stoparea erodării puterii de cumpărare și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, potrivit Economedia . Șeful PSD se întâlnește miercuri, 22 aprilie, la Camera Deputaților , cu reprezentanții sindicatelor și ai patronatelor. Programul consultărilor 11:00 – întâlnire cu sindicatele: CNS Cartel ALFA, BNS, CNSLR Frăția, CSDR, CSN Meridian 12:30 – întâlnire cu patronatele: Confederația Concordia și Confederația patronală IMM România Ce cer sindicatele și de ce contează economic În contextul întâlnirii, Blocul Național Sindical solicită autorităților stabilirea, pe termen scurt și mediu, a unui set de priorități economice și sociale, „asumate public” și susținute prin măsuri concrete, cu obiective precum stoparea erodării puterii de cumpărare, corectarea dezechilibrelor macroeconomice și revenirea la un ritm susținut de creștere economică. Într-o scrisoare deschisă transmisă duminică autorităților, BNS enumeră, între priorități, securitatea energetică (inclusiv accesibilitate, sustenabilitate și independență), securitatea alimentară prin sprijinirea producției interne, priorități de investiții pentru relansare economică axate pe capacități productive interne, precum și transparență în negocierea și contractarea împrumuturilor externe, astfel încât acestea să genereze beneficii pentru economie, industrie și locuri de muncă. Miza de reglementare și stabilitate politică: consultări sau anticipate BNS îi cere președintelui Nicușor Dan să inițieze consultări directe cu liderii partidelor parlamentare pentru negocierea unei formule de guvernare „stabile, credibile și responsabile”, dispusă să își asume un program de stabilizare economică și socială negociat cu partenerii de dialog social. În lipsa unei „voințe politice reale” pentru o astfel de coaliție, BNS susține că „singura soluție democratică și legitimă” ar fi alegerile anticipate. Argumentele BNS: inflație, deficit, costul datoriei și energie Organizația sindicală descrie România ca aflându-se într-un „moment de maximă vulnerabilitate economică și socială”, pe fondul suprapunerii mai multor crize. BNS invocă și avertismente ale instituțiilor financiare internaționale, inclusiv faptul că FMI ar fi redus prognoza de creștere economică a României la 0,7% pentru 2026 , de la 1,4% estimarea inițială. Pe plan intern, BNS indică: deficit bugetar – cel mai ridicat din Uniunea Europeană și existența procedurii de deficit excesiv; inflație – „campioană” în UE, cu 9,9% în martie 2026 (INS), cu efect de erodare a puterii de cumpărare; BNS afirmă că puterea de cumpărare a salariului mediu ar fi scăzut cu aproape 7% în ultimul an; costuri de finanțare – România s-ar împrumuta la cele mai mari dobânzi din UE, apropiate de niveluri asociate economiilor „junk”, deși țara nu este oficial în această categorie; cheltuieli cu dobânzile – BNS arată că acestea au depășit 50 de miliarde de lei anul precedent și estimează circa 70 de miliarde de lei în anul curent. BNS mai ridică semne de întrebare privind transparența unor angajamente financiare, menționând negocieri pentru împrumuturi externe, inclusiv aproximativ 16,7 miliarde de euro prin programul european SAFE, precum și un împrumut de la Banca Mondială de 650 de milioane de dolari (despre care spune că nu sunt cunoscute suficiente detalii). Pe energie, BNS afirmă că prețul energiei electrice ar fi crescut cu 57% în ultimul an (INS) și avertizează asupra riscurilor la finalul perioadei de suspendare a liberalizării prețului la gaze naturale. Totodată, menționează scumpiri la carburanți, pe fondul „războiului din Iran”, cu prețuri de „peste 10 lei pe litru”. În piața muncii, BNS indică o taxare „peste 43% din salariul brut” și menționează existența a aproximativ 700.000 de persoane care prestează muncă nedeclarată (INS), plus 800.000 cu forme atipice de angajare, în timp ce rata șomajului ar fi la 6% , iar numărul de șomeri în jur de 500.000 . Ce urmează Din informațiile disponibile, întâlnirile de miercuri sunt programate în două runde (sindicate și patronate), însă sursa nu precizează dacă vor exista concluzii publice sau un calendar de măsuri. Miza imediată rămâne dacă dialogul social se va traduce în priorități economice asumate și în clarificări privind direcția de guvernare și politicile de stabilizare invocate de BNS. [...]
AUR își confirmă rolul de „balama” în criza guvernamentală , după ce prim-vicepreședintele partidului, Dan Dungaciu, a spus că formațiunea poartă discuții cu PSD, PNL și USR, pe fondul repoziționărilor din Parlament și al riscului unei moțiuni de cenzură, potrivit Antena 3 . Dungaciu a afirmat, în direct, că „toată lumea” caută AUR în această perioadă și că discuțiile nu sunt neapărat despre solicitări explicite, ci despre sugestii și cereri de opinie privind „anumite situații politice”. El a indicat că tema centrală a acestor contacte este „cum poate AUR să sprijine pe unii sau pe alții”, dar a susținut că discuțiile nu au „finalitatea” pe care ar spera-o cei care le inițiază. Moțiunea de cenzură: AUR spune că nu se grăbește În ceea ce privește PSD, Dungaciu a spus că partidul „vorbește despre multe”, însă AUR nu este „foarte” convins că social-democrații vor depune o moțiune de cenzură . El a adăugat că AUR nu va depune o moțiune „decât atunci când” a anunțat și că, dacă se va ajunge la o moțiune inițiată de PSD, poziția AUR ar urma să fie stabilită „după o negociere”. Totodată, Dungaciu a precizat că, în acest moment, AUR nu se află „în acel moment” și că nu știe „de nicio moțiune de cenzură din partea PSD”. Discuții și cu PNL, dar fără susținerea unui guvern minoritar Dungaciu a mai spus că există discuții și cu PNL „privind votul”, însă a exclus susținerea unui guvern minoritar, afirmând că AUR a anunțat „de la început” că nu va face acest lucru și că nu susține „nicio formă de guvern minoritar în România”. Context: retragerea PSD și consultările convocate de Nicușor Dan În același context politic, PSD și-a retras sprijinul pentru premierul liberal Ilie Bolojan, iar miniștrii social-democrați ar urma să demisioneze miercuri sau joi, conform informațiilor prezentate. Nicușor Dan a convocat partidele la consultări, marți, pentru identificarea unei soluții, iar premierul Ilie Bolojan a anunțat că începe chiar de marți negocierile pentru un guvern minoritar cu USR, UDMR și grupul minorităților. Bolojan nu a spus categoric dacă va negocia și cu parlamentari din opoziție, dar a lăsat să se înțeleagă că va purta discuții pentru ca o eventuală moțiune de cenzură împotriva sa să nu treacă. [...]
PNL și USR pregătesc un guvern minoritar care să evite blocaje administrative și bugetare , după ce miniștrii PSD ar urma să se retragă din Executiv, potrivit Antena 3 . Ilie Bolojan și Dominic Fritz spun că vor coordona „foarte strâns” preluarea portofoliilor rămase vacante, cu obiectivul de a menține funcționarea guvernului și de a continua proiectele legate de fonduri europene și echilibrele bugetare. În urma unei runde de negocieri, liderul USR, Dominic Fritz, a reiterat sprijinul pentru premier și pentru o guvernare „orientată către reforme”. În același timp, Fritz a transmis PSD că o eventuală ieșire de la guvernare nu i-ar asigura controlul politic pe care și l-ar dori, invocând faptul că USR și PNL au obținut împreună mai multe voturi la alegerile parlamentare decât PSD. „Am agreat că în următoarele zile ne vom coordona foarte strâns. Eu am reiterat poziția partidului USR, că susținem premierul Ilie Bolojan, susținem o guvernare orientată către reforme, o guvernare care a început să facă curățenie, să îndrepte lucrurile în direcția corectă.” Fritz a mai spus că, într-o situație pe care a descris-o drept „extrem de vulnerabilă”, este „absolut necesar” să continue tot ce ține de PNRR, de SAFE și de „alte reforme”. Cum ar urma să funcționeze guvernul fără miniștrii PSD Ilie Bolojan a prezentat soluția operațională discutată: miniștrii care rămân titulari pe portofoliile încă ocupate ar urma să preia și responsabilitatea ministerelor care se vacantează, pentru a asigura continuitatea administrării. „Am convenit ca miniștrii care sunt titularii portofoliilor care vor rămâne ocupate să preia responsabilitatea ministerelor care se vacantează, în așa fel încât să asigurăm, pe de o parte, funcționarea normală a guvernului și administrarea țării, și pe de altă parte, să promovăm toate proiectele care țin atât de absorbția de fonduri europene (...)” Premierul a adăugat că Executivul va continua să promoveze proiecte de hotărâri de guvern sau de lege legate de „menținerea echilibrelor bugetare”, de continuarea reformelor și de îmbunătățirea vieții cetățenilor, astfel încât „turbulențele” să afecteze cât mai puțin populația. Următorul pas: consultări cu UDMR și minoritățile Bolojan a anunțat că miercuri sunt programate consultări cu UDMR și cu grupul minorităților naționale, în paralel cu consultările inițiate de președintele României cu forțele din coaliție. În acest moment, articolul nu oferă detalii despre un calendar complet sau despre o formulă finală de susținere parlamentară pentru guvernul minoritar. [...]
