Știri
Știri din categoria Politică
Încrederea americanilor în capacitatea mintală și temperamentul lui Donald Trump a coborât la cel mai scăzut nivel de la începutul mandatului, iar sprijinul pentru deciziile cu impact extern și economic rămâne limitat, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos preluat de Biziday. Datele indică o vulnerabilitate politică pentru Casa Albă într-un moment în care administrația își justifică atât costurile războiului cu Iran, cât și poziționările față de aliați.
Sondajul Reuters/Ipsos a fost realizat pe parcursul a șase zile, pe un eșantion de peste 4.500 de adulți. Doar 26% dintre americani îl consideră pe Trump „echilibrat”. Percepția este polarizată inclusiv în interiorul Partidului Republican: 53% dintre republicani îl consideră stabil temperamental și mintal, în timp ce 46% nu sunt de acord. În rândul democraților, doar 7% îl consideră „echilibrat”. În același timp, 51% dintre americani spun că starea mentală a liderului american s-a deteriorat în ultimul an.
Pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, sprijinul pentru acțiunile militare ale SUA împotriva Iranului este de 36%. Tot 36% aprobă activitatea președintelui, nivel neschimbat față de luna precedentă, dar mult sub începutul mandatului: în ianuarie 2025, rata de aprobare era de 47%.
Pe zona economică, doar 26% aprobă modul în care Trump gestionează costul vieții. Același procent (26%) consideră că intervenția militară în Iran „a meritat costurile”, iar doar 25% dintre respondenți (majoritatea republicani) cred că atacurile asupra Iranului vor face SUA mai sigure.
În privința alianțelor, doar 16% susțin o eventuală retragere a SUA din NATO, idee avansată de Trump, potrivit sondajului. În material sunt menționate și declarațiile care au alimentat îngrijorarea aliaților, inclusiv referiri la o posibilă anexare a Groenlandei (teritoriu al Danemarcei, stat membru NATO) și sugestia că Canada „ar trebui să devină al 51-lea stat al SUA”.
Sondajul notează că opiniile respondenților au fost influențate puternic de acțiunile și atitudinea președintelui legate de Iran și de atacurile la adresa Papei Leon, după ce liderul religios criticase războiul pornit de SUA împotriva Iranului. Trump l-a descris pe Papa Leon drept:
„slab în ceea ce privește criminalitatea și groaznic pe politică externă”
Recomandate
Donald Trump spune că ar susține negocieri directe Ucraina–Rusia fără medierea inițială a SUA , o poziționare care ar putea schimba rolul Washingtonului din „arbitru” în „garant” într-un eventual proces de pace, potrivit Kyiv Post . Declarația a fost făcută vineri, 5 iunie, în timpul unei discuții cu jurnaliștii la bordul aeronavei Air Force One. Întrebat dacă președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski și președintele rus Vladimir Putin ar trebui să discute direct înainte ca SUA să revină la masa negocierilor ca mediator, Trump a indicat că nu se opune. În același context, el a susținut că politicile sale i-ar fi adus pe cei doi lideri „în această poziție” și că o soluție ar fi aproape. Context: o inițiativă publică a Kievului și un refuz de la Moscova Comentariile lui Trump vin imediat după o inițiativă diplomatică publică a Kievului. Joi, 4 iunie, Zelenski a publicat o scrisoare deschisă în care a propus o întâlnire față în față cu Putin într-o țară neutră — menționând Elveția, Turcia sau o țară arabă — cu participarea SUA și a partenerilor europeni ca potențiali garanți de securitate. În paralel, Putin a apărut la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, unde s-a întâlnit cu editori ai unor agenții de presă. Deși a afirmat că nu ar fi refuzat „categoric” discuțiile diplomatice, el a respins oferta specifică a lui Zelenski, argumentând că un summit direct în acest moment „ar fi inutil” și ar „avantaja în principal Ucraina”. După refuz, Kremlinul a transmis că, dacă Zelenski dorește întâlnirea, ar trebui să meargă la Moscova. Zelenski a respins condiția, invocând că, după ani de conflict, nu există motiv pentru un lider ucrainean să viziteze capitala Rusiei, la fel cum nu există motiv pentru un lider rus să viziteze Kievul. Miza politică: presiune economică și rolul sancțiunilor Reacționând la poziția Kremlinului, Zelenski a descris răspunsul Rusiei drept „slab” și a spus că ar demonstra că Putin nu vrea să încheie războiul. Totodată, el a legat refuzul Moscovei de presiuni interne asupra economiei ruse, menționând penurii de combustibil, creșteri de prețuri și posibilitatea unei a doua runde de mobilizare. În acest cadru, Zelenski a indicat că cea mai sigură cale de a schimba traiectoria războiului rămâne înăsprirea restricțiilor economice internaționale, pentru a reduce sistematic capacitatea Rusiei de a-și finanța operațiunile militare. Ce urmează rămâne neclar: materialul nu indică existența unui calendar acceptat pentru discuții directe Zelenski–Putin și nici dacă SUA sau partenerii europeni ar fi de acord cu un format în care Washingtonul nu ar avea rol de mediator în etapa inițială. [...]
Guvernul mizează pe întărirea apărării la granița de est, dar cu întârzieri de până la doi ani , după incidentul cu drona din Portul Constanța, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că deciziile luate în contextul exploziei au fost „corecte”, însă avertizează că astfel de situații se pot repeta cât timp războiul din Ucraina rămâne aproape de granițele României. Bolojan a legat explicit riscurile de invazia Rusiei în Ucraina, care, în evaluarea sa, „generează riscuri în zona bazinului Mării Negre și în estul României”. El a amintit că România a mai avut episoade cu resturi de drone sau drone intrate pe teritoriul național și a inclus incidentul de la Constanța în aceeași categorie de riscuri. „Am avut situația din Constanța, cu dronele marine și această situație ar putea să se repete în perioada următoare. În astfel de contexte este imposibil să prevezi ceea ce se va întâmpla, dar e clar că avem un grad de risc cât timp avem acest război aproape de granițele noastre.” Echipamentele vin în timp, nu „de pe o zi pe alta” Premierul interimar a spus că, la solicitarea ministerelor cu atribuții în apărare și a altor instituții, a fost identificată „formula finanțărilor” pentru apărarea granițelor. În același timp, a atras atenția asupra decalajului dintre decizie și livrare: unele echipamente ar urma să fie furnizate peste șase luni, altele peste un an sau chiar peste doi ani. În acest interval, a indicat ca soluție de creștere a siguranței dislocarea de echipamente NATO în zona de frontieră, dând ca exemple radare și sisteme anti-dronă, inclusiv pentru litoral. Ce urmează: analiză instituțională și consolidarea flancului estic Bolojan a susținut că orice analiză menită să îmbunătățească funcționarea instituțiilor este „un lucru bun” și a reiterat direcția generală: creșterea capacității Armatei Române, parteneriate „serioase” cu NATO și întărirea flancului estic prin colaborare cu țările europene. Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă în județul Hunedoara, citată de news.ro. [...]
Administrația Federală a Aviației din SUA (FAA) spune că arcul „triumfal” propus de Donald Trump, amplasat la mai puțin de două mile de aeroportul Reagan National, nu ar urma să afecteze traficul aerian , dar proiectul intră într-un circuit de avizare care poate impune condiții tehnice și o analiză completă înainte de orice construcție, potrivit CNN . Structura propusă are 250 de picioare (aprox. 76 de metri), iar FAA a publicat un studiu de fezabilitate care concluzionează că arcul nu ar avea „niciun efect advers semnificativ asupra spațiului aerian și procedurilor vizuale/instrumentale” de la Reagan National, unul dintre cele mai aglomerate aeroporturi din SUA, situat lângă Washington, DC. Totuși, evaluatorii au recomandat ca arcul să fie „iluminat cu lumini roșii de obstacol”, din cauza înălțimii. Ce înseamnă, practic, verdictul FAA FAA precizează că analiza publicată este una „limitată”, iar înainte de construcție ar fi necesar un studiu aeronautic complet. Solicitarea pentru această evaluare de fezabilitate a venit din partea administrației Trump, iar amplasamentul vizat este o zonă de iarbă la capătul Memorial Bridge, vizavi de Lincoln Memorial. În documentația depusă de National Park Service se menționează că înălțimea totală ar ajunge la 279 de picioare (aprox. 85 de metri) dacă se ia în calcul și altitudinea terenului de sub arc. De ce contează pentru reglementare și operare Regulile FAA cer revizuire pentru structuri care depășesc 200 de picioare (aprox. 61 de metri) și pot interfera cu spațiul aerian. Agenția arată că își propune să finalizeze astfel de evaluări în 45–90 de zile, însă acestea durează frecvent mult mai mult, până la nouă luni. În plus, piloții operează deja într-un culoar complex pe „abordarea nordică”, unde trebuie să manevreze pentru a evita apropierea de Pentagon, Monumentul Washington și alte repere din DC. CNN notează că zona a fost și scena unor accidente intens analizate, inclusiv o coliziune în aer, anul trecut, între un avion American Airlines și un elicopter Black Hawk, precum și un accident din 1982, când o aeronavă s-a prăbușit în podul 14th Street la decolare. Următorii pași: avize locale și temeri privind procesul de aprobare Proiectul trebuie să treacă și prin comisiile care supervizează construcțiile federale în Washington: Commission of Fine Arts și National Capital Planning Commission. Cea din urmă a votat săptămâna aceasta avansarea proiectului, fără a acorda însă aprobarea finală. În material se mai arată că există îngrijorări, la nivel de „insideri”, că panourile de aprobare — despre care se afirmă că au fost populate de președinte cu loialiști — ar putea trata superficial riscurile. [...]
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a cerut Europei să înăsprească răspunsul la migrație și să-și crească efortul militar , într-un mesaj politic rostit la comemorarea Zilei Z, potrivit Politico . Intervenția, făcută în Normandia, mută accentul de la simbolistica istorică la o presiune directă asupra capitalelor europene pe două dosare sensibile: imigrația și capacitățile de apărare. Hegseth a avertizat că Europa ar fi „invadată” de „ideologii periculoase” și a îndemnat continentul să acționeze împotriva imigrației în masă, folosind o paralelă cu debarcarea aliată din 1944. El a invocat „plaje” din Spania, Italia, Grecia și Bulgaria, unde „sosesc bărci și bărbați”. „Din păcate, astăzi, plaje europene diferite sunt luate cu asalt de ideologii diferite, periculoase — plaje din Spania, din Italia, din Grecia și Bulgaria; sosesc bărci și bărbați.” „Când vor face capitalele europene ceva în privința acelei invazii? Sau e prea târziu? Mă rog să nu, și cred că nu.” Presiune dublă: migrație și cheltuieli de apărare Discursul a fost rostit la Cimitirul American din Normandia , la Colleville-sur-Mer, în nord-vestul Franței, în cadrul ceremoniei care a marcat 82 de ani de la debarcarea din 6 iunie 1944. În aceeași intervenție, Hegseth a cerut guvernelor europene să-și „sporească angajamentul” față de capabilitățile de apărare, argumentând că, așa cum aliații „și-au dus greul” atunci, și acum este nevoie de o contribuție mai mare. „America va conduce. Trebuie. Dar aliații capabili trebuie să fie chiar acolo cu noi, umăr la umăr, când contează.” „Suntem alături de aliații noștri. Și ne așteptăm ca aliații noștri să fie capabili și pregătiți să stea alături de noi.” Contextul politic la Washington Mesajul se înscrie într-o linie mai largă a administrației americane, care a criticat în mod repetat statele europene pentru controlul imigrației. Publicația notează că Strategia de Securitate Națională a SUA din decembrie a avertizat că Europa s-ar confrunta cu o posibilă „ștergere civilizațională” determinată de migrație, prin slăbirea identităților naționale și a politicilor guvernamentale considerate ca subminând suveranitatea. În același registru, vicepreședintele JD Vance a pus vineri moartea unui adolescent britanic anul trecut pe seama „politicii de auto-ură” a Occidentului și a „invaziei în masă a migranților”, comentarii denunțate rapid de guvernul britanic, mai arată Politico. Pentru Europa, semnalul practic este că Washingtonul leagă tot mai explicit relația transatlantică de două condiții: o abordare mai dură asupra migrației și o creștere a capacității militare, într-un moment în care apărarea și securitatea rămân în centrul agendei politice de pe ambele maluri ale Atlanticului. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că România pregătește un protocol pentru incidente cu drone și că va discuta cu omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, după episodul în care o dronă ucraineană a intrat în apele teritoriale românești, potrivit Digi24 . Tema a fost abordată într-o ședință de lucru la Constanța, organizată în contextul incidentului. Întrebat dacă a discutat deja cu Zelenski, Nicușor Dan a răspuns că nu, dar că urmează să o facă. El a precizat că, în ședința de la Constanța, o parte a discuțiilor a vizat „elemente ale unui protocol” care să funcționeze în situații similare. De ce contează: reguli de intervenție și limitări legale Ideea unui protocol apare după discuțiile din ultima perioadă despre modul de reacție al autorităților la incidente cu drone, inclusiv după un caz anterior din Galați. În acel context, purtătorul de cuvânt al MApN, Cristian Popovici , a explicat public de ce nu a fost doborâtă o dronă care s-a prăbușit peste un bloc din centrul orașului, invocând limitări legale și operaționale. În același registru, generalul de brigadă Gheorghe Maxim a indicat că una dintre constrângeri este interdicția de a executa foc astfel încât proiectilul să afecteze spațiul aerian al unei țări vecine, iar angajarea unei ținte aeriene presupune pași care consumă timp (detecție, clasificare, combatere). El a menționat că „timpul de 4 minute” avut la dispoziție a fost „extrem de scurt”. Ce urmează: discuții cu Ucraina și măsuri temporare în Dobrogea Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat că a discutat cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , și că a argumentat pentru implementarea solicitărilor României în zona Dobrogei, până la livrarea capabilităților antidronă comandate. În declarațiile citate, ministrul a mai spus că drona a fost descoperită și urmărită pe radarul nou instalat în zona Galați, că avioanele de vânătoare au avut autorizație de tragere, dar că nu s-a putut trage fără riscul unor pagube mai mari sau fără ca proiectilul să ajungă în afara României, ceea ce ar fi putut fi interpretat drept o imixtiune în războiul din Ucraina. [...]
Noul premier al Ungariei, Péter Magyar , semnalează continuitate pe migrație și deschide un nou front cu UE pe sancțiuni , potrivit Știrile Pro TV . Deși a câștigat alegerile pe un discurs critic la adresa lui Viktor Orbán , Magyar spune acum că fostul lider „a avut dreptate” în 2015, în plină criză a migrației, și anunță că va păstra o linie dură privind migrația ilegală. Magyar, care a pus capăt majorității parlamentare de două treimi deținute de Orbán din 2010, și-a conturat direcția inițială de politică externă și internă prin vizite la Berlin și Paris, unde s-a întâlnit cu cancelarul german Friedrich Merz și cu președintele francez Emmanuel Macron, notează Novinite. Într-un interviu pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), el a indicat că nu intenționează să schimbe semnificativ cadrul politic de bază al administrației anterioare, în pofida criticilor din campanie legate de corupție, blocarea politicilor UE și relația cu Rusia. Migrația: linie dură, fără schimbări majore Pe tema migrației, noul premier afirmă că va continua abordarea strictă a guvernării Orbán. „Guvernul meu va urma o politică foarte strictă și consecventă privind migrația ilegală.” „Îl puteți critica pe Viktor Orban cât doriți, nimeni nu îl critică mai mult decât mine, dar în 2015, când a început criza migrației, a avut dreptate.” Magyar susține că mai multe state membre ale UE ar fi recunoscut ulterior că răspunsul lor inițial la criza din 2015 a fost greșit. Totodată, el confirmă că Ungaria va continua să refuze acceptarea migranților ilegali, dar va contribui la protejarea frontierelor externe ale Uniunii, inclusiv în Grecia, Malta și Italia. Miza de reglementare: renegocierea unei amenzi zilnice de 1 milion de euro O consecință directă a acestei poziționări este tensiunea cu instituțiile europene pe zona de azil. Magyar critică sancțiunile financiare aplicate Ungariei pentru încălcarea normelor UE privind azilul și califică amenda zilnică de un milion de euro drept „nedreaptă și disproporționată”. El spune că va cere renegocierea, chiar dacă hotărârea judecătorească „nu poate fi contestată”, conform aceleiași surse. Alte poziții: energie și Ucraina, cu accent pe constrângeri În interviul citat, Magyar mai afirmă că Ungaria nu poate opri imediat importurile de petrol și gaze rusești, invocând constrângeri socioeconomice și faptul că țara nu are ieșire la mare. „Suntem încă dependenți de petrolul rusesc și nu putem schimba asta peste noapte.” Pe războiul din Ucraina, el descrie Rusia drept agresor și Ucraina drept victimă, dar reiterează că Ungaria nu va furniza arme sau trupe și că garanțiile de securitate ar trebui să vină de la „comunitatea internațională”, rolul decisiv revenind „marilor puteri”. În ansamblu, mesajul transmis de noul premier este că schimbarea de la Budapesta nu înseamnă automat o schimbare de direcție în dosarele sensibile pentru UE, iar disputa privind sancțiunile legate de azil rămâne un punct de fricțiune pe care guvernul Magyar spune că vrea să îl redeschidă la masa negocierilor. [...]
