Știri
Știri din categoria Politică
Premierul ungar Péter Magyar a declanșat o ofensivă constituțională pentru schimbarea rapidă a conducerii statului, depunând un pachet de amendamente care vizează explicit încetarea mandatului președintelui Tamás Sulyok și reducerea influenței fostei administrații Viktor Orbán, potrivit Politico.
Magyar a depus sâmbătă o propunere în 12 puncte de modificare a Constituției, iar unul dintre elementele centrale este „încetarea mandatului actualului președinte”. Demersul vine în contextul în care Sulyok, descris ca un judecător puțin cunoscut, a ajuns președinte în 2024, după demisia predecesoarei sale, Katalin Novák, pe fondul implicării într-un scandal legat de abuz sexual asupra copiilor.
Pachetul de modificări este „legat” de o adoptare în legislativ, în condițiile în care partidul lui Magyar, Tisza, a obținut o majoritate parlamentară covârșitoare în aprilie, notează publicația. Cu alte cuvinte, inițiativa nu este doar un semnal politic, ci are șanse ridicate să se transforme într-o schimbare instituțională efectivă.
Sulyok a refuzat însă să plece, afirmând că nu va părăsi funcția, iar mandatul său ar urma să se încheie în 2029.
Pe lângă demiterea președintelui, propunerea include măsuri care ar reseta reguli-cheie în arhitectura de putere:
Politico menționează că actualul președinte al Curții, Péter Polt, are 70 de ani, astfel că schimbarea privind vârsta ar duce, în practică, la încetarea mandatului său.
Comisia Europeană a promis deblocarea a miliarde de euro din fonduri UE dacă Magyar pune în aplicare reforme ample privind justiția, măsurile anticorupție și achizițiile publice.
Potrivit unor relatări din presa locală citate de Politico, Magyar a susținut că reconstrucția Ungariei nu poate începe cât timp „cea mai importantă demnitate constituțională” rămâne aceeași persoană care ar fi „susținut guvernul care a demontat statul de drept”. În aceleași relatări, premierul ar fi spus că noul președinte ar urma să fie ales de Adunarea Națională, posibil chiar din această vară.
Recomandate
Comisia Europeană vrea să schimbe din toamnă regulile de achiziții publice, astfel încât prețul să conteze mai puțin, iar criteriile industriale să poată direcționa „miliarde de euro” către producția din UE , potrivit Economica . Miza este una de reglementare cu impact economic: piața achizițiilor publice din Uniune înseamnă cheltuieli de 2.000 de miliarde de euro, echivalentul a 15% din PIB-ul UE. Ce se schimbă în licitațiile europene Stéphane Séjourné , vicepreședinte al Comisiei Europene, a spus la un forum economic la Aix-en-Provence că 30% din criteriile de atribuire la licitațiile europene nu vor mai viza prețul. În loc, vor cântări mai mult: inovația; „preferința europeană”; reziliența; decarbonizarea (reducerea emisiilor); clauzele sociale. Oficialul a indicat că această reorientare ar însemna „reorientarea a miliarde de euro”, în condițiile în care achizițiile publice sunt un instrument major de politică economică. De ce împinge Bruxelles-ul politica industrială în centrul deciziilor Obiectivul declarat al reformei este adaptarea modelului european pentru a-l proteja într-un mediu comercial internațional care se schimbă rapid. Séjourné a legat această schimbare de priorități de două presiuni externe: „problemele concurenței neloiale din partea Chinei” și utilizarea tarifelor vamale de către Statele Unite. În acest context, el a susținut că, dacă „modelele de concurență” ale marilor puteri diferă de cele ale Europei, atunci „o anumită politică industrială trebuie încorporată în politica de concurență”. Preferința europeană: auto și energie curată, cu obligații de producție în UE Pe lângă reforma licitațiilor, Séjourné a indicat că „preferința europeană” este deja folosită ca instrument în sectoare precum tehnologiile auto și cele de energie curată, măsură care a fost adoptată de Comisia Europeană și se află la Parlamentul European. Potrivit declarațiilor sale, ar urma să existe obligații de achiziție și de producție europeană pentru anumite componente, cu exemple punctuale: o parte din panourile fotovoltaice instalate în UE ar trebui să fie produse în Europa; același principiu ar urma să se aplice și reactoarelor nucleare; în auto, regula menționată este că atunci când fondurile publice europene sunt folosite pentru achiziția unui vehicul, mașina trebuie să fie „europeană”, adică cel puțin 70% din componente să fie fabricate în UE. Argumentul Comisiei: risc de scădere a conținutului european și a producției auto Séjourné a justificat măsurile printr-un scenariu în care, „dacă nu se face nimic”, ponderea componentelor europene din mașinile fabricate în UE (în prezent „în jur de 75%”) ar coborî la 40–50% în intervalul 2030–2035. El a mai spus că producția auto din UE este acum de aproximativ 12 milioane de vehicule, dar ar putea scădea la 8–9 milioane până în 2035 dacă tendința nu este corectată, concomitent cu reducerea conținutului de componente europene. [...]
Premierul ungar Peter Magyar vrea să limiteze la 12 ani mandatele parlamentarilor , o schimbare cu potențial de a reseta regulile de acces și menținere în putere în legislativ, potrivit Agerpres . Propunerea a fost făcută sâmbătă și este inclusă într-un pachet mai amplu de reforme constituționale. Concret, măsura ar introduce o limită de 12 ani pentru perioada în care un membru al parlamentului își poate exercita funcția. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt publice, din acest material, detalii despre celelalte elemente ale pachetului de reforme, calendarul legislativ sau mecanismul exact de implementare. Informația este relatată de dpa, conform aceleiași surse. [...]
Traian Băsescu îl acuză pe Ilie Bolojan că își pregătește candidatura la prezidențiale și că ruptura sa de PSD este „doar de fațadă”, potrivit G4Media , care relatează declarațiile făcute duminică seară la Digi24. Fostul președinte susține că actualul premier ar face „un joc politic” cu miză electorală și că, în realitate, relația dintre Bolojan și PSD ar fi una veche, de durată. În acest context, Băsescu afirmă că Bolojan a fost, în 2012, un susținător al suspendării sale, alături de PSD, iar poziționarea critică de acum față de social-democrați ar fi una strict declarativă. Miza politică indicată de Băsescu: distanțare „de imagine” față de PSD În intervenția de la Digi24, Băsescu a rezumat legătura dintre Bolojan și PSD prin formula „Sunt legați”, referindu-se la o relație pe termen lung. El a invocat și presa locală din 2012 ca reper pentru rolul pe care i-l atribuie lui Bolojan în perioada suspendării. „Sunt legați de 20 de ani. De ce dintr-o dată, domnul Bolojan, care a fost un mare propagandist pentru suspendare, să ne uităm în presa locală din 2012, vine azi și îi spune că nu îi palce PSD. E interesul de a candida la alegerile prezidențiale și simte nevoia să se rupă, măcar declarativ, de PSD. Eu cred că mai devreme sau mai târziu vor reveni la matcă și se vor înțelege.” Ce urmează Materialul nu include o reacție a premierului Ilie Bolojan la acuzațiile lui Traian Băsescu și nici detalii suplimentare despre un calendar sau pași concreți privind o eventuală candidatură la alegerile prezidențiale. În lipsa acestor elemente, afirmațiile rămân la nivel de evaluare politică făcută de fostul președinte, în cadrul unei emisiuni TV. [...]
USR pune ca „linie roșie” excluderea PSD din viitoarea majoritate, ceea ce complică formarea rapidă a unui guvern cu puteri depline. Într-un context de negocieri pentru deblocarea crizei politice, ministra de Externe Oana Țoiu spune, potrivit Antena 3 , că USR nu va mai guverna alături de PSD în acest mandat, invocând lipsa de încredere și acuzând social-democrații că „frânează” reformele. Țoiu afirmă că ruptura vine după moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan , moțiune depusă de PSD. În acest cadru, ea susține că nu mai există baza politică pentru o coaliție comună și că partidele trebuie să aleagă între două ieșiri: alegeri anticipate sau o soluție negociată pentru următorul pas. „Noi nu vom mai fi în aceeași coaliție de guvernare, în același guvern, în același timp cu PSD-ul, pe durata acestui mandat.” Ce propune USR în negocieri Ministra spune că pe masa discuțiilor există „câteva soluții”, iar una dintre variantele susținute de USR este revenirea la calendarul anterior agreat privind rotativa guvernamentală (schimbarea premierului la un termen stabilit). „Propunerea pe care am avut-o noi și care este din partea USR, a PNL și a UDMR în negocieri, este să ne întoarcem la calendarul anterior agreat privind rotativa guvernamentală.” În același timp, Țoiu leagă explicit refuzul unei noi coaliții cu PSD de agenda de reforme, afirmând că USR a candidat pe o platformă de „reforme structurale” și că PSD ar urmări oprirea sau încetinirea acestora, inclusiv prin moțiunea de cenzură negociată și votată împreună cu AUR, conform declarațiilor sale. Presiune pentru o majoritate funcțională: 233 de voturi În paralel, președintele Nicușor Dan le-a cerut partidelor să se întâlnească „săptămânal” până la o înțelegere pentru instalarea unui nou guvern. Șeful statului a spus că își dorește un executiv cu puteri depline, dar că responsabilitatea revine partidelor, după două nominalizări de premier. Nicușor Dan a mai precizat că nu impune condiții și nu forțează un acord, însă partidele trebuie să strângă 233 de voturi în Parlament pentru a forma o majoritate. [...]
PSD lasă deschisă refacerea coaliției cu PNL, dar condiționează colaborarea de schimbarea modului de guvernare , potrivit HotNews . Prim-vicepreședintele PSD Ionuț Pucheanu (primarul Galațiului) a comparat fosta coaliție cu o „căsătorie” și a spus că social-democrații ar accepta reluarea ei, însă „cu o altă mireasă”, trimitere la Ilie Bolojan , pe care îl acuză că aplică diferit înțelegerile din acordul coaliției. Pucheanu a susținut, la Digi24, că miza nu este doar existența unei majorități, ci „modul în care țara este guvernată”, argumentând că „statutul marital contează doar dacă ești fericit în căsătorie sau nu”. În acest registru, el a afirmat că PSD „nu are nicio problemă cu PNL”, ci cu felul în care Bolojan ar pune în practică ce s-a convenit, pe care l-a descris printr-o analogie medicală: un „tratament” administrat prea dur, „dintr-odată”. Disputa pe „tratament”: tăieri la nivel local vs. reguli la centru Un punct concret invocat de Pucheanu este ordinea măsurilor de reducere a aparatului administrativ. El i-a reproșat fostului premier că ar fi început cu restrângerea aparatului de lucru al administrației locale, în loc să limiteze numărul angajaților din administrația centrală. În argumentația sa, Pucheanu a indicat și o problemă de organizare instituțională, dând exemplul suprapunerilor: „Agenția de Mediu” și „Garda de Mediu”, unde „unul dă avizul și celălalt te amendează”. Numirea lui Adrian Veștea: „moral”, „puțin forțate” Întrebat despre oportunitatea desemnării lui Adrian Veștea ca premier fără consultarea conducerii PNL, Pucheanu a spus că „din perspectivă morală” lucrurile „poate că au fost puțin forțate”, deși a subliniat că nu există o regulă care să oblige președintele să numească doar liderul partidului sau să aibă acordul acestuia. În opinia sa, situația ar fi putut fi evitată prin readucerea „actorilor principali” la masă, pentru a nu rămâne „senzația” unei decizii impuse. Contextul numirii lui Veștea a fost tratat anterior de HotNews, într-un material separat despre scenariul „Adrian Veștea ca premier” (link în sursă). Deschiderea către un „test” AUR la guvernare Separat de relația PSD–PNL, Pucheanu a spus că AUR ar fi trebuit „lăsat să guverneze” pentru a fi „expus” și pentru a-și arăta limitele, sugerând un interval de „6 luni maxim, un an” și preferând varianta unui guvern minoritar. Totuși, el a precizat că, „deocamdată”, AUR nu poate fi partener de guvernare pentru PSD, fără a exclude ca această poziție să se schimbe în timp. Condiția invocată ține de orientarea externă: până când nu este „clarificată” politica AUR privind „apropierea de est”, în condițiile în care „toată lumea își dorește către vest”, PSD nu ar putea merge cu acest partid, a concluzionat Pucheanu. [...]
Donald Trump a folosit aniversarea de 250 de ani a SUA ca platformă de campanie , reluând atacurile la adresa opoziției democrate și avertizând asupra unei „amenințări comuniste”, pe fondul apropierii alegerilor de la mijlocul mandatului din noiembrie, potrivit Agerpres . Ceremoniile de la Washington au fost perturbate de condițiile meteo, iar furtuna a dus la evacuarea temporară a esplanadei National Mall și la amânarea discursului cu o oră și jumătate. Intervenția președintelui s-a încheiat chiar înainte de miezul nopții. În discurs, Trump a lăudat Statele Unite, pe care le-a numit „capodoperă a istoriei umanității”, și a descris drapelul american drept simbolul „celei mai extraordinare” națiuni, prezentând SUA ca „țara libertății”. A adus, totodată, un omagiu veteranilor, categorie cu o puternică încărcătură simbolică în societatea americană. Mesaj electoral și țintirea opoziției În paralel cu registrul patriotic, președintele republican și-a reiterat retorica împotriva „amenințării comuniste”, pe care o asociază opoziției democrate. Contextul invocat este legat de o serie de victorii în alegerile primare ale candidaților din aripa stângă a Partidului Democrat și de apropierea scrutinului de la mijlocul mandatului, programat pentru începutul lunii noiembrie. „Soldații noștri nu au luptat pe câmpurile de luptă din întreaga lume pentru ca această amenințare teribilă să reapară aici, în America.” Context: aniversarea, transformată în eveniment personal Cu o zi înainte, de pe Muntele Rushmore, Trump a susținut că identitatea americană este sub „o nouă ofensivă” din partea „radicalilor și extremiștilor” și a vorbit despre o „renaștere a amenințării comuniste”. Potrivit aceleiași relatări, președintele a încercat să transforme aniversarea într-o celebrare a propriei persoane și a transmis pe platforma Truth Social că își va susține discursul „indiferent ce se va întâmpla”. [...]
