Știri
Știri din categoria Diverse
Ucraina primește 3,9 miliarde euro (aprox. 19,6 miliarde lei) pentru drone, ca primă tranșă de ajutor militar dintr-un împrumut UE mai amplu, potrivit Digi24. Banii au fost virați marți și sunt destinați achiziției de drone, conform Comisiei Europene.
Finanțarea face parte dintr-un împrumut de sprijin al Uniunii Europene pentru Kiev, în valoare totală de 90 de miliarde de euro (aprox. 452 miliarde lei). Împrumutul a fost decis la începutul acestui an și, potrivit structurii anunțate, include 60 de miliarde de euro pentru ajutor militar și 30 de miliarde de euro ca sprijin bugetar pentru anii 2026 și 2027.
Comisia Europeană a indicat că tranșa de 3,9 miliarde de euro este orientată către achiziții de drone, adică spre o componentă operațională imediată a efortului de apărare. În paralel, schema de finanțare are și o componentă de stabilizare fiscală: fondurile sunt menite să ajute Ucraina să își continue apărarea împotriva invaziei Rusiei și să evite intrarea în incapacitate de plată.
Ucraina a primit săptămâna trecută o primă tranșă de 3,2 miliarde de euro (aprox. 16,1 miliarde lei), încadrată ca sprijin bugetar, conform informațiilor citate de Digi24.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis într-un comunicat că investițiile ar urma să contribuie la protejarea populației și la întărirea securității Europei.
„Aceste investiţii vor ajuta Ucraina să-şi protejeze cetăţenii, să-şi apere suveranitatea şi să întărească securitatea Europei.”
„Europa va sta ferm alături de Ucraina atât timp cât va fi necesar pentru a se ajunge la o pace justă şi durabilă.”
Recomandate
Josep Borrell acuză o „confuzie instituțională” care riscă să slăbească coerența deciziilor UE în politica externă și apărare , susținând că Comisia Europeană își depășește atribuțiile din tratate și creează neclaritate despre cine vorbește în numele Uniunii, potrivit Digi24 . Miza este una de guvernanță: dacă rolurile Comisiei și ale Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) se suprapun, UE poate ajunge să transmită mesaje divergente în dosare sensibile. Într-un interviu acordat Politico , fostul Înalt Reprezentant al UE (2019–2024) spune că extinderea „amprentei diplomatice” a Comisiei a produs „o adevărată harababură” în mecanismul de politică externă al blocului și contestă ideea că executivul european ar putea vorbi în numele Uniunii în chestiuni de politică externă și de securitate comună. „Comisia nu vorbește în numele Uniunii Europene; Comisia reprezintă doar Comisia.” Unde vede Borrell depășirea atribuțiilor Borrell invocă tratatul UE, care prevede că executivul european „asigură reprezentarea externă a Uniunii”, dar „cu excepția politicii externe și de securitate comune”. În interpretarea sa, Comisia gestionează politici ale UE care au o dimensiune externă (de exemplu, componente de piață și reglementare), însă pozițiile de politică externă propriu-zisă rămân la nivelul statelor membre, prin Consiliu. „Desigur, Comisia are politici care au o dimensiune externă. Dar asta este una, iar alta este să pretinzi că stabilești și definești poziția Uniunii în războiul împotriva Iranului, sau în conflictul israeliano-palestinian… dacă vrei să stabilești o poziție comună de politică externă, atunci adresează-te Consiliului.” Ca exemplu, el indică întâlnirea comisarului pentru regiunea mediteraneană, Dubravka Šuica, cu oficiali israelieni, în contextul în care, potrivit articolului, ministrul israelian de externe Gideon Sa’ar ar fi rupt legăturile cu actualul șef al diplomației UE, Kaja Kallas. Extinderea tensiunii către apărare Borrell spune că aceeași fricțiune instituțională se vede și în politica de apărare, domeniu pe care îl consideră, la fel ca politica externă, în competența statelor membre. El amintește că, în 2024, Ursula von der Leyen a numit primul comisar european pentru apărare, Andrius Kubilius, cu o misiune care include construirea unei „Uniuni Europene a Apărării”. În opinia lui Borrell, chiar dacă, „în teorie”, portofoliul ar ține de industria apărării (zonă compatibilă cu atribuțiile Comisiei privind piața și reglementarea), mandatul descris ar împinge Comisia către un rol de conducere în politica de securitate. „Comisia nu poate pretinde că este un fel de Pentagon din umbră.” De ce contează: risc de mesaje paralele și decizii mai greu de coordonat Critica lui Borrell pune în prim-plan o problemă practică pentru UE: dacă instituțiile transmit semnale diferite, capacitatea Uniunii de a negocia și de a reacționa unitar în crize externe poate fi afectată. În același timp, disputa indică presiunea de a „clarifica” arhitectura decizională, pe fondul ambițiilor UE de a-și consolida rolul geopolitic, inclusiv în apărare. Borrell susține că, dacă se construiește un nou cadru instituțional în paralel cu cel existent, conflictul între instituții devine „inevitabil”, iar sistemul „trebuie clarificat”, cu accent pe caracterul interguvernamental al politicii de apărare. [...]
Polonia blochează transferul ultimelor MiG-29 către Ucraina , după ce negocierile pentru un schimb „avioane contra tehnologii de drone” nu s-au concretizat, potrivit Stirile Pro TV . Decizia are un impact operațional direct: Kievul rămâne fără un pachet suplimentar de avioane de luptă, iar Varșovia fără acces la capabilități ucrainene din zona dronelor. Polonia a livrat deja Ucrainei între 10 și 14 avioane MiG-29 de la începutul invaziei ruse, dar mai are încă 12 aparate de acest tip. În decembrie, Varșovia indicase că este dispusă să le cedeze în schimbul tehnologiilor de drone. Ministrul apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz , a spus că propunerea a fost „MiG-uri în schimbul dronelor”, însă partea ucraineană, deși ar fi acceptat, „nu l-a pus în operă”. În consecință, acordul a căzut. „La final, ucrainenii au acceptat schimbul, dar nu l-au pus în operă, aşadar nu va exista niciun MiG pentru Ucraina şi nu vor exista drone şi capacităţi legate de drone pentru Polonia.” Context: tensiuni politice și modernizarea armatei poloneze Decizia vine și pe fondul unei răciri a relațiilor bilaterale la finalul lunii mai, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dat unei unități militare numele Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA), organizație considerată în Polonia responsabilă pentru moartea a peste 100.000 de polonezi. Ca reacție, președintele polonez Karol Nawrocki a anunțat retragerea Ordinului Vulturul Alb acordat lui Zelenski. În paralel, Polonia își modernizează de ani buni armata: și-a înlocuit avioanele de producție sovietică cu F-16 americane și FA-50 sud-coreene și așteaptă livrarea a 32 de avioane F-35 comandate din SUA. Chiar și în acest context, Varșovia rămâne o „placă turnantă” pentru o mare parte a ajutorului militar și umanitar care ajunge în Ucraina. [...]
Punerea sub control judiciar a lui Ciprian Ciucu în dosarul DNA ridică un risc operațional pentru deciziile de urbanism și pentru continuitatea administrativă , în condițiile în care primarul spune că va colabora cu anchetatorii și că își va respecta obligațiile impuse de procurori, potrivit Digi24 . Ciucu a declarat că se consideră nevinovat și că nu are „niciun fel de emoție” deoarece, susține el, nu a luat mită. El a mai spus că nu are „nimic de ascuns” și că se prezintă la controlul judiciar. „În ceea ce mă privește, sunt încrezător, nu am nimic de ascuns, colaborez cu ei (procurorii - n.r.), vin la controlul judiciar și mergem mai departe.” Ce îl acuză DNA și de ce contează pentru zona de urbanism Conform informațiilor transmise de Agerpres , DNA îl acuză pe Ciprian Ciucu că, în campania electorală din noiembrie–decembrie 2025, ar fi primit „foloase necuvenite” de la doi oameni de afaceri — servicii de publicitate și consultanță electorală — în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar. În același dosar, au fost plasați sub control judiciar și trei oameni de afaceri, acuzați de dare de mită și complicitate la dare de mită, mai arată Agerpres. Ce urmează, procedural Pe durata controlului judiciar, Ciucu trebuie să respecte obligațiile stabilite de procurori, inclusiv să se prezinte când este chemat și să nu depășească limitele teritoriale impuse fără acordul organului judiciar competent, potrivit aceleiași surse. Din perspectiva funcționării administrației, cazul pune presiune pe zona de autorizări și certificate de urbanism, unde orice suspiciune de corupție poate bloca sau întârzia decizii, inclusiv pentru proiecte imobiliare care depind de avize și acte administrative. În acest moment, articolul Digi24 redă poziția primarului, fără detalii suplimentare despre calendarul anchetei sau eventuale măsuri administrative. [...]
Nicușor Dan își apără deciziile în fața nemulțumiților și își asumă costul politic , susținând că acționează „rațional” și că măsurile luate au „un motiv întemeiat”, potrivit Digi24 . Întrebat ce le transmite românilor care s-au declarat dezamăgiți de deciziile sale de la Cotroceni , președintele a spus că un politician are, în mod natural, „instinctul” de a merge în acord cu susținătorii, însă atunci când decide altfel o face pentru că are o justificare solidă. „Le transmit că sunt un om rațional și că, atunci când un om rațional ia o decizie împotriva unei părți dintre susținătorii săi, înseamnă că are un motiv întemeiat.” În același mesaj, Nicușor Dan a afirmat că este convins că are dreptate și că direcția în care împinge România este una bună. „Faptul că eu, fiind un politician rațional, iau această decizie înseamnă că sunt convins că am dreptate și că duc România în direcția bună.” Miza imediată: formarea Guvernului , fără implicare directă în negocieri Pe tema formării unui nou Guvern, președintele a cerut partidelor să se întâlnească „cât mai des” în perioada următoare pentru a găsi un consens. Totuși, a transmis că, „pentru moment”, nu simte să se implice în negocieri. [...]
Portretul oficial al Angelei Merkel ajunge la Cancelarie abia după aproape cinci ani , într-un calendar neobișnuit de lung pentru un gest instituțional care fixează, simbolic, continuitatea puterii la Berlin, potrivit Digi24 . Tabloul – realizat de artistul Jeremie Queyras, descris ca fiind „în mare parte necunoscut” – urmează să fie dezvelit la Muzeul Bode de pe Insula Muzeelor din Berlin, aproape la cinci ani după ce Merkel a părăsit funcția, informație transmisă de agenția dpa. Lucrarea va fi expusă publicului la Muzeul Bode marți, pentru o perioadă de trei luni. Ulterior, portretul ar urma să fie mutat la Cancelarie „mai târziu în cursul anului”, conform aceleiași surse. Merkel a abordat discret subiectul într-un interviu recent pentru ziarul Die Zeit, unde a comentat direct ideea de a deveni parte din „galeria” instituției. „Așadar acolo voi atârna. E straniu când devii încet istorie”, a declarat ea. Ce spune întârzierea despre ritmul simbolurilor oficiale La primul etaj al Cancelariei sunt expuse portretele tuturor cancelarilor până la Gerhard Schröder, al cărui portret a fost pictat de Jörg Immendorff în 2007. În afară de portretul lui Merkel, lipsește și un tablou cu Olaf Scholz, iar biroul acestuia a declarat că nu a ales încă un artist care să-l realizeze. [...]
Ministerul Finanțelor și ANAF rescriu regulile prețurilor de transfer, cu efect direct asupra controalelor și documentației pentru companiile din grupuri, după un cadru rămas neschimbat din 2016, potrivit Digi24 . Două ordine aprobate de ANAF și trimise la Monitorul Oficial actualizează atât conținutul dosarului prețurilor de transfer, cât și procedura pentru acordurile de preț în avans, în linie cu standardele OCDE. Miza pentru mediul de afaceri este una de reglementare și conformare: autoritățile spun că noile reguli urmăresc mai multă claritate și predictibilitate, aplicare unitară și reducerea disputelor dintre companii și administrația fiscală, într-o zonă fiscală sensibilă pentru tranzacțiile între firme afiliate. Ce urmăresc autoritățile și de ce contează Ministerul Finanțelor arată că actualizarea a devenit necesară pe fondul schimbărilor din domeniu și al alinierii la practicile internaționale și recomandările OCDE. În plus, revizuirea vizează aspecte considerate complexe, precum restructurările de afaceri, sediile permanente și analiza tranzacțiilor pe baza „substanței economice” (adică evaluarea tranzacțiilor după realitatea economică, nu doar după forma juridică). ANAF ar urma să aplice noul cadru în administrare și control pentru a verifica dacă tranzacțiile dintre companiile afiliate respectă „principiul valorii de piață” (prețuri comparabile cu cele dintre părți independente), cu obiectivul declarat de a reduce disputele fiscale și de a asigura tratament egal pentru contribuabili aflați în situații similare. Ce se schimbă la dosarul prețurilor de transfer Autoritățile spun că noile reguli explică mai clar: ce tranzacții trebuie documentate; ce date pot fi folosite ca termen de comparație; cum se stabilește dacă prețul practicat este unul de piață; ce informații trebuie prezentate în dosar. În plus, modificările anunțate includ actualizarea pragurilor de semnificație de la care companiile trebuie să întocmească documentația și introducerea depunerii electronice prin Spațiul Privat Virtual (SPV) pentru marii contribuabili care au obligația întocmirii anuale a dosarului. Acordurile de preț în avans: apare „rollback”-ul Un element central al reformei este clarificarea posibilității de aplicare retroactivă a acordurilor de preț în avans prin mecanismul de „rollback”, care permite extinderea efectelor unui acord și asupra unor perioade fiscale anterioare, în condițiile prevăzute de lege. Ministerul Finanțelor susține că această schimbare poate reduce riscul de dispute fiscale și poate crește predictibilitatea pentru companii. Noile reguli stabilesc și condiții mai clare pentru acordurile care implică administrații fiscale din alte state, cu scopul de a reduce riscul dublei impuneri și de a clarifica documentele și informațiile necesare pentru obținerea unui acord. Poziția ministrului Finanțelor Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a descris actualizarea drept prima mare ajustare structurală într-un domeniu fiscal „strategic” și a legat-o de consolidarea expertizei ANAF în zone fiscale complexe. „Companiile care fac profit în România trebuie să plătească taxe în România, iar contribuabilii corecţi trebuie să beneficieze de predictibilitate şi tratament egal.” Ce urmează pentru companii În practică, companiile din grupuri naționale sau internaționale ar trebui să se aștepte la cerințe mai detaliate de documentare și la o standardizare mai strictă a analizelor folosite în controale, odată cu intrarea în vigoare a ordinelor după publicarea în Monitorul Oficial. Sursa nu precizează un calendar exact de aplicare, dincolo de faptul că documentele au fost transmise spre publicare. [...]
