Știri
Știri din categoria Digitalizare
Curtea Constituțională și CSM își conectează sistemele IT pentru schimb electronic de documente, într-un demers care ar trebui să reducă munca administrativă și să limiteze circulația dosarelor pe hârtie, potrivit G4Media.
Acordul a fost semnat de președinta Curții Constituționale a României, Simina Tănăsescu, și de președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Liviu Odagiu, și vizează digitalizarea fluxului de informații prin interconectarea sistemelor informatice și schimbul electronic de date, în vederea degrevării sarcinilor administrative din sistemul judiciar. Informația este transmisă de Agerpres, pe baza unui comunicat al CCR.
Conform acordului, colaborarea se va face prin „servicii web” (conectări între aplicații care permit transfer automat de date), prin care:
În comunicatul citat, CCR indică drept obiective eliminarea circulației dosarului în format fizic și optimizarea proceselor interne, cu efecte așteptate precum reducerea duratei procedurilor și eficientizarea soluționării cauzelor, în beneficiul „destinatarului final” al serviciului public de justiție.
Acordul prevede și obligația ca datele și documentele să fie utilizate exclusiv pentru atribuțiile legale, cu respectarea legislației naționale și europene privind protecția datelor cu caracter personal și a normelor de securitate a informațiilor.
Documentul este încheiat pe o perioadă de un an, începând cu 15 mai, și poate fi prelungit automat pe perioade succesive de câte un an, potrivit aceleiași informări.
Recomandate
România rămâne în coada UE la folosirea aplicațiilor de e-business, un decalaj care frânează eficiența și competitivitatea firmelor , arată datele Eurostat citate de Mediafax . În 2025, doar 32% dintre companiile din România utilizau software specializat de e-business, față de media UE de 53%. Unde se vede decalajul și cine conduce în UE La nivel european, cele mai ridicate ponderi ale firmelor care folosesc astfel de aplicații sunt în: Danemarca și Finlanda: 73% fiecare; Belgia și Țările de Jos: 70% fiecare; Spania: 66%. La polul opus, cele mai mici ponderi sunt înregistrate în: Bulgaria: 31%; România: 32%; Slovacia: 34%. Ce înseamnă „aplicații de e-business” și cum diferă utilizarea în funcție de mărimea firmei Potrivit Eurostat, companiile folosesc aplicații de e-business, în principal, pentru planificarea resurselor (de tip ERP), gestionarea relațiilor cu clienții (CRM) și analiza datelor. Diferențele sunt mari între firmele mici și cele mari: aplicații pentru planificarea resurselor: 41% la întreprinderile mici vs. 89% la întreprinderile mari; aplicații pentru relația cu clienții: 11% la firmele mici vs. 69% la firmele mari; aplicații pentru analiza datelor: 25% la firmele mici vs. 65% la firmele mari. Context: nemulțumiri legate de digitalizarea serviciilor ANAF și promisiuni de modernizare În paralel, o evaluare sistematizată a serviciilor digitale oferite de stat contribuabililor indică nemulțumiri legate de funcționarea lentă sau instabilă a site-ului ANAF, probleme tehnice în SPV și dificultăți de utilizare a interfeței, potrivit informațiilor citate. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că sunt necesare schimbări importante în zona digitală și a anunțat că, din semestrul al doilea al anului 2026, ar urma să fie lansate mai multe măsuri de modernizare a serviciilor ANAF. [...]
ANAF vrea să folosească inteligența artificială în controale , odată cu o interfață nouă pentru Spațiul Privat Virtual (SPV) , iar miza imediată este dublă: eficiență mai mare în identificarea neconcordanțelor, dar și risc crescut de erori în prelucrarea datelor personale, într-un domeniu unde „nu există loc de greșeală”, potrivit Adevărul . SPV, lansat în 2014, a devenit tot mai relevant pe fondul extinderii obligațiilor de raportare digitală. Prin OUG 89/2025, utilizarea obligatorie a sistemului RO e-Factura s-a extins dincolo de companii, incluzând și persoanele fizice care desfășoară activități economice independente și sunt identificate fiscal prin CNP. Termenul inițial de 15 ianuarie 2026 a fost amânat până la 1 iunie 2026 prin OUG 6/2026, dar platforma este descrisă ca fiind dificil de folosit. Ce schimbă ANAF și în ce termen Conducerea ANAF spune că lucrează la o interfață SPV „mai ușor de folosit” și că instituția intenționează să introducă o componentă de inteligență artificială pentru analiza datelor în structurile de control. În plus, ar urma să fie posibilă organizarea de întâlniri video cu contribuabilii. Implementarea acestor schimbări este anunțată „în următoarele două-trei luni”, conform articolului. De ce contează: eficiență în controale, dar risc de „halucinații” și obligații GDPR Tudor Galoș, specialist în protecția datelor personale, spune că utilizarea inteligenței artificiale în „risk management” (managementul riscurilor) poate ajuta echipele de control să lucreze mai unitar și mai eficient, însă atrage atenția că, dacă sunt prelucrate date personale, sistemul intră sub incidența GDPR și trebuie să respecte principii precum transparența, legalitatea, minimizarea datelor și securitatea. El indică drept principal pericol erorile generate de AI, inclusiv „halucinațiile” (rezultate greșite produse de sistem), și susține că ar fi util ca ANAF să explice ce mecanisme va folosi pentru reducerea și controlul acestora, inclusiv supervizare umană și auditarea rezultatelor. Specialistul menționează și necesitatea unor date de antrenare corecte și bine etichetate, pentru a reduce riscul de categorisire greșită, cu potențiale implicații și în raport cu regulamentul european privind inteligența artificială (EU AI Act). Probleme operaționale: înrolarea și autentificarea, „pasul cel mai greu” David Burcovschi, inginer software specializat în platforme securizate, descrie drept principal obstacol pentru utilizatori procesul de înrolare, care implică, în cazul firmelor, obținerea unui „certificat de încredere” prin furnizori specializați, cu pași suplimentari și costuri. El compară experiența cu cea din zona bancară, unde autentificarea se face uzual cu utilizator și parolă, iar identificarea poate fi realizată prin proceduri de tip „Know Your Customer” (verificarea identității clientului). Pentru persoanele fizice, procedura este prezentată ca fiind mai simplă decât pentru firme, nefiind necesar certificatul. Ca exemplu de alternativă, specialistul indică platforma ONRC, unde înregistrarea se poate face prin încărcarea de documente și validare. Context: ANAF spune că deja corelează date și găsește neconcordanțe În articol este citată și o declarație a președintelui ANAF, Dan Nica, potrivit căreia instituția corelează deja date și observă neconcordanțe între SPV și e-Factura, exemplificând cu situații în care un expert contabil apare în SPV ca reprezentant, dar nu figurează în e-Factura. În lipsa unor detalii tehnice publice despre modul concret de funcționare al componentei AI (date folosite, criterii, controale, audit), rămâne deschisă întrebarea esențială pentru contribuabili: cum va evita ANAF ca automatizarea să producă erori care să se transforme în controale sau măsuri fiscale greșite. [...]
Ministerul Finanțelor și ANAF introduc, din 18 mai, o verificare „la minut” a bonurilor fiscale prin aplicația mobilă „iBon ”, care permite consumatorilor să confirme dacă documentul primit de la comerciant a fost emis corect și să trimită sesizări când apar nereguli, potrivit Digi24 . Miza operațională pentru Fisc este dublă: mai multă conformare voluntară și un flux suplimentar de informații pentru identificarea riscurilor de evaziune în comerț. Cum funcționează „iBon” și de când este disponibilă Aplicația „iBon” este anunțată ca fiind gratuită și va putea fi descărcată începând cu 18.05.2026 din magazinele oficiale Google Play și App Store, pentru telefoane cu Android și iOS. Verificarea se face prin fotografierea bonului fiscal: datele sunt preluate automat în aplicație și comparate cu informațiile existente în sistemul ANAF. Instrucțiunile de utilizare urmează să fie publicate pe site-ul ANAF, în secțiunea dedicată proiectelor de digitalizare derulate la nivelul instituției. Ce poate face utilizatorul în versiunea 1.0 În versiunea 1, aplicația include următoarele funcționalități: scanarea bonurilor fiscale care au un ID înscris; încărcarea fotografiilor cu bonuri direct din aplicație; introducerea manuală a datelor, pentru bonurile greu lizibile; trimiterea de sesizări către ANAF, cu opțiuni predefinite: „Nu am putut plăti cu cardul” „Nu am putut identifica pe bon elementele minimale necesare interogării manuale” „Nu am primit bon fiscal”. Autoritățile precizează că aplicația nu este gândită să înlocuiască mecanismele existente de sesizare din portalul ANAF, ci să ofere un instrument simplu de informare și verificare. Ce se întâmplă cu sesizările și ce urmează Sesizările care indică „aspecte cu potențial risc fiscal” sunt analizate, iar resursele pentru verificări pot fi prioritizate în scopul prevenirii și combaterii fraudelor și evaziunii fiscale, conform informațiilor prezentate. În perioada de lansare inițială, utilizatorii pot transmite feedback pentru îmbunătățiri și corectarea eventualelor erori, prin formularul de contact (secțiunea IT) de pe site-ul ANAF. Într-o a doua etapă de dezvoltare, programată pentru semestrul al II-lea al acestui an, este prevăzut și un „sistem de bonusare” pentru bonurile scanate/verificate și pentru sesizările trimise prin aplicație. [...]
Ministerul Finanțelor și ANAF introduc, din 18 mai, un canal digital prin care bonurile fiscale pot fi verificate direct în baza de date , ceea ce poate schimba practic modul în care sunt semnalate neregulile și cum își prioritizează Fiscul controalele, potrivit G4Media . Aplicația se numește „iBon”, este gratuită și va fi disponibilă în magazinele oficiale Google Play și App Store începând cu 18 mai 2026. Utilizatorii vor putea verifica rapid dacă un bon fiscal a fost emis corect, fie prin scanare (fotografiere), fie prin introducerea manuală a datelor, în cazul bonurilor greu lizibile. Ce face concret „iBon” în versiunea 1.0 Aplicația va funcționa pe iOS și Android, iar ANAF anunță că va publica instrucțiuni de utilizare pe site-ul instituției, în secțiunea dedicată proiectelor de digitalizare. Funcționalitățile menționate pentru prima versiune includ: scanarea bonurilor fiscale care conțin ID; încărcarea fotografiilor bonurilor direct în aplicație; introducerea manuală a datelor pentru bonurile greu lizibile; transmiterea de sesizări către ANAF. La trimiterea sesizărilor, utilizatorii vor putea selecta tipul problemei, inclusiv situații precum „Nu am putut plăti cu cardul”, „Nu am putut identifica pe bon elementele minimale necesare interogării manuale” sau „Nu am primit bon fiscal”. De ce contează: sesizări care pot influența controalele ANAF Ministerul Finanțelor precizează că „iBon” nu urmărește să înlocuiască mecanismele oficiale existente pentru depunerea reclamațiilor fiscale, ci să ofere un instrument de verificare și informare. În același timp, sesizările care indică posibile riscuri fiscale vor fi analizate de ANAF, iar instituția poate prioritiza controalele și verificările necesare pentru prevenirea fraudelor și a evaziunii fiscale . Autoritățile leagă proiectul de obiective precum creșterea transparenței fiscale și încurajarea conformării voluntare. [...]
România a coborât pe locul 72 în clasamentul ONU privind digitalizarea administrației , iar vicepremierul Oana Gheorghiu pune reculul pe seama lipsei de voință politică, întrucât digitalizarea „vine la pachet cu transparența”, potrivit Euronews . Miza economică și operațională este directă: servicii publice lente, costuri administrative mai mari și interacțiuni repetate la ghișeu pentru cetățeni și companii, într-un moment în care mediul privat avansează mai rapid. România este depășită în indicele EGDI (E-Government Development Index) de state precum Uzbekistan, Kazakhstan, Georgia, Ucraina sau Republica Moldova, conform aceluiași clasament ONU citat în material. EGDI măsoară dezvoltarea serviciilor publice digitale și capacitatea administrației de a interacționa online cu cetățenii și companiile. „Transparența încurcă”: explicația politică pentru blocaj Oana Gheorghiu afirmă că statul român „nu este digitalizat pentru că nu s-a dorit”, argumentând că digitalizarea reduce spațiul pentru opacitate în administrație. „Digitalizarea vine la pachet cu transparența, nu mai poți să ascunzi nimic. Și asta încurcă deocamdată.” În același timp, vicepremierul susține că procesul nu poate fi oprit, inclusiv pentru că există inițiative din mediul privat care construiesc platforme și fac analiză pe date publice, inclusiv privind companiile de stat. Ce proiecte sunt anunțate și ce termene apar În plan operațional, Gheorghiu indică două repere concrete: până la 31 decembrie : portofelul digital ar urma să devină operațional și să includă „minimum” cartea electronică de identitate; de anul viitor : ar urma să fie adăugate și alte documente în portofelul digital. Ea mai spune că a fost creată platforma fărăhârtie.gov.ro , unde au fost primite „peste patru mii de sesizări”, care au fost clasificate și introduse în lucru. Totodată, vicepremierul afirmă că „în zona de Casa de Pensii”, de la 1 iulie , ar urma să existe o instituție „mult mai prietenoasă”, iar cu ANAF „a început un dialog”, cu rezultate așteptate „în timp”. Unde pierde România: interoperabilitate, utilizare și competențe Materialul explică structura indicelui EGDI prin trei componente: Online Service Index (OSI) : măsoară câte probleme pot fi rezolvate complet digital; România pierde „mult” din cauza lipsei interoperabilității (sistemele nu comunică între ele), conform Code for Romania ; Telecommunication Infrastructure (TII) : deși România are internet de mare viteză, utilizarea eficientă e mai prezentă în mediul privat, în timp ce statul rămâne în urmă; Human Capital (HCI) : reflectă nivelul de pregătire al populației pentru utilizarea serviciilor digitale. În lectura vicepremierului, presiunea publică rămâne factorul care poate forța accelerarea digitalizării, în condițiile în care blocajele sunt mai degrabă instituționale decât tehnologice. [...]
ANAF pregătește o interfață nouă pentru SPV, mizând pe utilizare mai simplă și pe mutarea interacțiunilor cu contribuabilii în online , potrivit Agerpres . Președintele instituției, Adrian Nica, spune că schimbarea urmărește să facă Spațiul Privat Virtual (platforma prin care contribuabilii comunică digital cu ANAF) „mai primitor” și „mai ușor de folosit”, iar utilizatorii sunt invitați să trimită feedback pentru îmbunătățiri. Ce se schimbă în relația ANAF–contribuabil Pe lângă revizuirea interfeței SPV, șeful ANAF a indicat două direcții operaționale care ar urma să fie vizibile „în perioada următoare”: posibilitatea ca discuțiile finale cu contribuabilii să se poarte și în format video; dezvoltarea, în „următoarele două-trei luni”, a unei componente de inteligență artificială pentru structurile de control, cu scopul declarat de a „uniformiza decizia” și de a disciplina practici neunitare între teritorii. Problema reprezentării în SPV și legătura cu e-Factura Adrian Nica a atras atenția asupra situațiilor în care experți contabili apar ca reprezentanți ai contribuabililor în SPV, dar nu figurează în e-Factura, în lipsa unor contracte declarate. În acest context, ANAF le cere experților contabili care reprezintă firme în relația cu instituția, dar nu au contracte, să își „declare taxele” și să își formalizeze relațiile contractuale. De ce digitalizarea avansează greu: achiziții și termene Nica a pus o parte din întârzieri pe seama procedurilor de achiziție publică, arătând că, pentru instrumente precum un chatbot, servere sau acces la baze de date, ANAF trebuie să deruleze licitații, ceea ce prelungește implementarea. Totodată, el a menționat probleme în zona de asistență pentru contribuabili, unde obținerea unui punct de vedere poate dura „trei-patru luni”. Declarațiile au fost făcute la evenimentul de lansare a Asociației de Fiscalitate Internațională – IFA România, afiliată la International Fiscal Association (IFA Global), organizație cu sediul în Olanda. [...]
