Știri
Știri din categoria Politică monetară
Fed a păstrat dobânda-cheie la 3,75%–4%, o decizie care menține costul finanțării în SUA neschimbat pe termen scurt, deși inflația rămâne peste ținta băncii centrale, potrivit Mediafax.
Rezerva Federală a anunțat miercuri că nu modifică dobânzile, după ce luna trecută le-a majorat pentru prima dată în ultimii trei ani. Decizia era anticipată de piețele financiare.
Banca centrală americană a menținut dobânda de referință în intervalul 3,75%–4%, reiterând cele două obiective principale ale mandatului său: ocuparea maximă a forței de muncă și aducerea inflației la 2% pe termen lung.
În comunicatul de după reuniune, Fed a recunoscut că inflația rămâne ridicată și a transmis că va analiza noile date economice pentru a stabili măsurile necesare pentru reducerea inflației către țintă. Instituția a mai precizat că „va asigura stabilitatea prețurilor”.
Spre deosebire de luna trecută, când majorarea dobânzilor cu 0,25 puncte procentuale a fost aprobată în unanimitate, de această dată au existat opinii diferite în conducerea Fed.
Lisa Cook (membră a Consiliului Guvernatorilor) și Beth Hammack (președinta Rezervei Federale din Cleveland) au votat împotriva menținerii dobânzilor, susținând o nouă majorare de 0,25 puncte procentuale.
Potrivit celor mai recente date citate, inflația anuală din SUA a urcat la 3,7% în septembrie, de la 3,4% în august.
Următoarea reuniune a Rezervei Federale este programată pentru 8–9 decembrie.
Recomandate
BNR semnalizează că acceptă un leu mai slab pentru a evita noi scumpiri ale creditului , pe fondul unei inflații care ar putea fi revizuită în sus pe termen scurt, potrivit HotNews . Banca Națională a menținut joi dobânda-cheie la 6,50% și a indicat că prognoza actualizată de inflație va fi publicată după ședința din 12 noiembrie. Decizia de a păstra dobânda neschimbată vine în contextul în care BNR anticipează o traiectorie ascendentă a inflației până la finalul lui 2026, influențată de scumpiri la combustibili, energie și alte mărfuri (inclusiv agroalimentare), pe fondul conflictului prelungit din Orientul Mijlociu , al secetei severe din acest an și al evoluției cursului leului. Ce înseamnă pentru curs și pentru inflație O notă a economiștilor BCR, citată în material, sugerează o schimbare de accent în „funcția de reacție” a BNR (modul în care banca centrală își calibrează instrumentele): o pondere mai mare pentru stabilitatea dobânzii, în detrimentul stabilității valutare. În acest cadru, banca centrală ar fi devenit „mai puțin restrictivă” în gestionarea cursului, păstrând însă regimul de flotare controlată. În același timp, analiza estimează transmiterea cursului de schimb în inflație la 0,3 puncte procentuale, ceea ce ar indica „un spațiu limitat” pentru o depreciere suplimentară a leului. Dobânda-cheie: așteptări de menținere pe termen lung BCR se așteaptă ca dobânda-cheie să rămână la 6,50% cel puțin până în mai 2027, argumentând că inflația de bază rămâne rigidă și ar urma să intre în intervalul țintă al BNR abia în trimestrul IV 2027. Pe piață, dobânzile au crescut în septembrie, pe fondul sterilizării surplusului de lichiditate prin intervenții valutare, deși condițiile monetare ar fi rămas „în general neschimbate” după slăbirea leului, potrivit aceleiași analize. Context macro: semne de redresare, dar așteptări de contracție în 2026 BNR notează o redresare a activității economice în trimestrul III 2026 față de trimestrul anterior, susținută și de agricultură, dar cu o deteriorare a dinamicii anuale a PIB-ului. Autorii analizei citate anticipează o contracție economică de 0,7% în 2026 și o revenire în 2027, cu o creștere a PIB de 2,2%. Următoarele indicii despre calibrul politicii monetare și despre modul în care BNR își ajustează echilibrul între dobândă și curs ar urma să apară, potrivit materialului, la conferința de presă de după ședința din noiembrie. [...]
BNR ar putea amâna până în S2/2027 un ciclu modest de tăieri de dobândă , pe fondul unei inflații încă ridicate și al unei dezinflații așteptate abia după disiparea efectului temporar al șocului prețurilor la energie, potrivit unei analize citate de Ziarul Financiar . Analiștii UniCredit estimează că inflația din România ar putea scădea brusc de la mijlocul lui 2026, iar combinația dintre prețuri la energie în scădere și cererea slabă a consumatorilor ar urma să împingă inflația mai jos și în a doua jumătate a lui 2027. În acest scenariu, politica monetară ar reflecta „atenuarea preconizată a perspectivelor inflației”, după ce trece efectul temporar al șocului energetic. Ce înseamnă pentru costul finanțării în lei Mesajul central al prognozei este că relaxarea monetară ar veni târziu și ar fi „modestă”, ceea ce sugerează o perioadă prelungită cu dobânzi ridicate în lei. În prezent, dobânda-cheie este 6,5% și a rămas la acest nivel de doi ani, în condițiile persistenței inflației, notează publicația. În regiune, comparația scoate în evidență poziția mai restrictivă a României: Ungaria are dobânda-cheie la 6%, Serbia la 5,75%, iar Polonia și Cehia la 3,75%, conform datelor băncilor centrale citate. Context regional: cine taie dobânzile mai devreme În raportul macroeconomic trimestrial pentru T2/2026, UniCredit anticipează că banca centrală a Ungariei va continua probabil să reducă ratele dobânzilor în 2026, în timp ce decidenții din Polonia, România și Serbia ar urma să aștepte până în a doua jumătate a lui 2027 pentru a începe cicluri „modeste” de relaxare. Pentru Cehia, banca ar inversa probabil în 2027 creșterea ratelor dobânzilor din 2026. De ce contează: inflația rămâne constrângerea principală România are, potrivit articolului, cea mai mare inflație din regiune, „de aproape 11%”, după ce inflația „s-a apropiat din nou de 11% în aprilie”. În acest context, o eventuală reducere a dobânzii-cheie este condiționată de o dezinflație mai convingătoare, iar calendarul indicat de UniCredit împinge începutul relaxării spre S2/2027. [...]
BNR a păstrat dobânda-cheie la 6,50% pe an, semnalând prudență în fața unei inflații care a urcat din nou , potrivit Agerpres . Decizia a fost luată în ședința din 8 iulie 2026, pe fondul „incertitudinilor foarte ridicate”, conform comunicatului băncii centrale. Pe lângă dobânda de politică monetară, Consiliul de Administrație al BNR a menținut și coridorul facilităților permanente: dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și dobânda la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Totodată, banca centrală a păstrat nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. „Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 8 iulie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an.” Inflația a accelerat din nou, cu presiuni din energie și prețuri administrate BNR arată că rata anuală a inflației a continuat să crească în primele două luni ale trimestrului II 2026, ajungând la 10,85% în mai, de la 9,87% în martie. Avansul a fost pus în principal pe seama: creșterilor de dinamică la gaze naturale, combustibili și prețuri administrate, pe fondul unor efecte de bază și al urcării cotației petrolului; majorării considerabile a chiriilor pentru locuințele de stat. În același timp, inflația CORE2 ajustat (indicator care exclude unele prețuri volatile și administrate, pentru a surprinde mai bine tendința de fond) și-a întrerupt trendul lent descendent și a urcat la 8,5% în mai 2026, de la 8,2% în martie. BNR leagă această evoluție de efecte indirecte ale scumpirii combustibililor, de creșterea cursului leu/euro și de dinamica prețurilor unor importuri, pe fondul așteptărilor inflaționiste ridicate pe termen scurt. Economie slabă, dar cu semne de redresare; creditarea crește, cu pondere mai mică a împrumuturilor în lei Pe partea de activitate economică, banca centrală notează că economia a stagnat în trimestrul I 2026, după o contracție de 1,9% în trimestrul IV 2025 (variație trimestrială). În termeni anuali, PIB-ul a scăzut cu 1,2% în trimestrul I 2026, după o creștere de 0,2% în trimestrul IV 2025, în condițiile în care consumul gospodăriilor și-a accentuat contracția, iar investițiile (formarea brută de capital fix) și-au încetinit creșterea, dar au rămas „solide”. BNR indică însă o ușoară redresare în trimestrul II 2026 față de trimestrul precedent, cu evoluții neuniforme între sectoare: vânzările cu amănuntul și-au atenuat declinul în aprilie–mai, construcțiile au avut un „amplu salt” în aprilie, în timp ce producția industrială și-a mărit ușor contracția. În zona financiară, banca centrală consemnează că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a urcat la 7,7% în mai, de la 7,1% în martie, pe fondul creșterii creditului în valută (în special către societăți nefinanciare) și al efectului cursului de schimb. Ponderea creditului în lei în total a coborât la 66,9% în mai, de la 67,8% în martie 2026. Ce urmărește BNR mai departe BNR își justifică deciziile prin obiectivul de stabilitate a prețurilor pe termen mediu, „în condiții de păstrare a stabilității financiare”, și spune că monitorizează atent evoluțiile interne și internaționale, fiind pregătită să folosească instrumentele disponibile. În același timp, Consiliul de Administrație reiterează importanța unui „mix echilibrat” de politici macroeconomice și a reformelor structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene, pentru stabilitatea macroeconomică. [...]
Conducerea BNR decide azi dacă schimbă dobânda-cheie , un semnal cu efect direct în costul creditelor și în economie , potrivit HotNews . Cei nouă membri ai boardului se întâlnesc pentru a discuta dacă vor crește dobânda, dacă o vor scădea sau dacă o vor menține la nivelul actual, de 6,5%. Miza este una practică: decizia de politică monetară influențează rata plătită la bancă, cursul euro și, indirect, prețurile alimentelor din supermarket, arată publicația. Ce se decide și cine pregătește analiza Înaintea ședinței, Dorina Antohi, care conduce Direcția de Politică Monetară din BNR, le-a prezentat deja membrilor boardului analiza privind situația economică, conform aceleiași surse. Documentul este baza tehnică pe care se sprijină discuția despre dobânda-cheie. Deocamdată, din informațiile disponibile în material, nu reiese ce opțiune este favorizată în board (majorare, reducere sau menținere), ci doar că toate cele trei variante sunt pe masă. [...]
BNR păstrează dobânda-cheie la 6,5% și menține România cu cea mai ridicată rată din regiune , deși banca centrală anticipează o scădere substanțială a inflației din T3/2026, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul de politică monetară rămâne prudent: riscurile viitoare la adresa inflației sunt considerate „notabile”, iar relaxarea dobânzilor nu este, deocamdată, pe masă. În regiune, diferența de nivel este vizibilă: în timp ce în România dobânda-cheie este 6,5%, în Ungaria a ajuns la 5,75% (la fel ca în Serbia), în Polonia este 3,75%, iar în Cehia a coborât la 3,5%. Publicația notează însă că România a avut până acum și cea mai mare inflație din regiune, de peste 10%, în timp ce în celelalte țări inflația a fost în intervalul 2%-3%. De ce nu taie BNR dobânda, deși inflația ar urma să scadă BNR își justifică menținerea ratei-cheie la 6,5% printr-un set de incertitudini care pot reaprinde presiunile asupra prețurilor. Printre riscurile invocate se află evoluția viitoare a prețurilor la energie electrică și alimente, inclusiv pe fondul secetei severe din 2026, dar și traiectoria cotației țițeiului, cu efecte în lanț asupra altor materii prime și asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri. În plus, banca centrală vede riscuri pentru activitatea economică și pentru inflația pe termen mediu din conflictul din Orientul Mijlociu și din criza energetică. BNR mai indică și incertitudini legate de măsurile viitoare de consolidare bugetară, inclusiv în contextul situației politice interne. Inflația: scădere în iunie, „corecție descendentă substanțială” din T3 În România, rata anuală a inflației s-a redus ușor în iunie 2026, coborând spre 10,4%, de la 10,85% în mai, conform articolului. În noul raport asupra inflației , BNR estimează o „corecție descendentă substanțială” în trimestrul III 2026, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor. „Rata anuală a inflaţiei va cunoaşte o corecţie descendentă substanţială în trimestrul III 2026 (...) Totodată, după o evoluţie uşor fluctuantă în trimestrul IV 2026, ea este aşteptată să descrească gradual, reintrând la finele anului 2027 în interiorul intervalului ţintei (...)” Context economic: redresare ușoară și credit privat în creștere Pe lângă traiectoria inflației, BNR anticipează o redresare ușoară a economiei în trimestrele doi și trei din 2026 și o accentuare a ascensiunii creditului privat. În același timp, banca centrală semnalează că riscurile rămân ridicate atât pentru evoluția inflației, cât și pentru mersul economiei și continuarea consolidării fiscale, ceea ce explică menținerea unei politici monetare restrictive. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul următoarelor decizii, concluzia operațională rămâne că, pe termen scurt, costul finanțării în lei este susținut în continuare de o dobândă-cheie neschimbată, chiar dacă scenariul de bază al BNR indică dezinflație din a doua parte a anului. [...]
Declarațiile despre euro reintroduc o miză de politică monetară în dezbaterea publică , după ce Călin Georgescu a legat adoptarea monedei unice de pierderea „suveranității”, pe fondul mesajului președintelui Nicușor Dan privind existența unui „acord politic” pentru trecerea la euro, potrivit HotNews . Reacția lui Georgescu vine la trei zile după declarația lui Nicușor Dan despre „acordul politic pentru trecerea la euro” și este prima intervenție de acest tip a fostului candidat la prezidențiale, în contextul în care, notează publicația, președintele a transmis în ultima perioadă mesaje către electoratul conservator. În postarea sa, Georgescu susține că anunțarea trecerii la euro fără „o dezbatere națională reală” și fără exprimarea „limpede” a voinței populației „nu este reformă” și ar echivala „politic și moral” cu „trădarea leului”. El argumentează că o astfel de decizie ar afecta direct veniturile și prețurile. „Renunți la leu, renunți la suveranitate. O țară este stăpână pe soarta ei atunci când are control deplin asupra propriei monede.” Argumentele invocate: suveranitate, exemple din UE și riscul de scumpiri Georgescu afirmă că euro „nu este garanția prosperității” și invocă exemplul Marii Britanii, care a fost membră a construcției europene fără să adopte moneda unică. În același registru, el enumeră state UE care nu folosesc euro: România, Polonia, Cehia, Ungaria, Suedia și Danemarca. Pe componenta economică, susține că adoptarea euro ar duce la „o scumpire generalizată”, în timp ce „veniturile vor rămâne la fel”, iar costurile vieții ar „exploda”, cu impact asupra „omului de rând” și a „micului producător”. Ce a spus Nicușor Dan despre pașii următori În declarațiile făcute sâmbătă, după decizia agenției Fitch de a menține ratingul României, președintele Nicușor Dan a afirmat că „există acord politic pentru trecerea la euro ” și că viitorul guvern, împreună cu Banca Națională, ar urma să întocmească o „foaie de parcurs” cu acțiunile necesare pentru adoptarea monedei unice, conform relatării HotNews . [...]
