Știri
Știri din categoria Politică monetară
Banca Națională a României a decis să mențină neschimbată dobânda de politică monetară la 6,50%, conform BNR. Această decizie vine în contextul în care indicele ROBOR la 3 luni a scăzut ușor la 5,97%, iar indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) rămâne stabil la 5,68% pentru trimestrul al treilea din 2025.
Ratele dobânzilor interbancare ROBID și ROBOR au înregistrat modificări minore. Pentru data de 20 ianuarie 2026, ROBOR la 3 luni a fost de 5,97%, în scădere față de 5,98% în ziua precedentă. Această scădere reflectă o ușoară relaxare a condițiilor de creditare pe termen scurt.
| Perioada | O/N | T/N | 1W | 1M | 3M | 6M | 12M |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 20.01.2026 | 5,35 | 5,34 | 5,37 | 5,39 | 5,67 | 5,75 | 5,91 |
| 19.01.2026 | 5,35 | 5,35 | 5,36 | 5,40 | 5,68 | 5,75 | 5,93 |
Decizia BNR de a menține dobânda de politică monetară la 6,50% a fost luată în cadrul ultimei ședințe a Consiliului de Administrație pe probleme de politică monetară, desfășurată pe 19 ianuarie 2026. Această stabilitate a dobânzii este văzută ca un semnal de menținere a unei politici monetare prudente, în contextul unei inflații care încă necesită monitorizare atentă.
Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) a rămas la nivelul de 5,68% pentru trimestrul al treilea din 2025. Acest indice este utilizat pentru calcularea dobânzilor la creditele de consum și este reglementat de OUG 19/2019. Stabilitatea IRCC oferă o anumită previzibilitate pentru consumatori în ceea ce privește costurile de creditare.
Pe piața monetară interbancară, volumul mediu zilnic al tranzacțiilor a fost de 300,8 milioane lei la o rată a dobânzii de 5,52% pentru data de 19 ianuarie 2026. Aceste cifre indică o activitate moderată pe piața interbancară, reflectând condițiile actuale de lichiditate.
În concluzie, decizia BNR de a menține dobânda de politică monetară neschimbată subliniază o abordare precaută în fața incertitudinilor economice. Evoluția ratelor ROBOR și stabilitatea IRCC sunt aspecte cheie care influențează costurile de creditare și, implicit, deciziile financiare ale consumatorilor și companiilor.
Recomandate
Dobânzile pe piața interbancară rămân stabile la final de ianuarie 2026 , iar indicele IRCC trimestrial indică o menținere a condițiilor restrictive de creditare. Potrivit Băncii Naționale a României , ratele ROBOR la 3 luni și 6 luni, utilizate frecvent ca referință pentru creditele în lei, se situează la 5,89% și respectiv 5,99%, în ușoară scădere față de valorile din ziua precedentă. În paralel, IRCC aferent trimestrului al treilea din 2025 este de 5,68%, ceea ce confirmă o tendință de platou în costurile reale ale împrumuturilor. Ratele ROBID/ROBOR la 28 ianuarie 2026: Maturitate ROBID (%) ROBOR (%) O/N 5,35 5,64 T/N 5,35 5,64 1W 5,36 5,65 1M 5,39 5,68 3M 5,59 5,89 6M 5,65 5,99 12M 5,80 6,13 Această stabilitate a ratelor este în linie cu decizia recentă a Consiliului de Administrație al BNR din 19 ianuarie 2026, care a menținut dobânda-cheie la 6,5%, cu o marjă de facilități între 5,5% (facilitate de depozit) și 7,5% (facilitate de creditare). Acest cadru indică o prudență în relaxarea politicii monetare, în contextul unei inflații aflate încă peste ținta anuală. Alte date relevante: Pe piața interbancară, volumul mediu zilnic al depozitelor tranzacționate pe 27 ianuarie a fost de 668,2 milioane lei, cu o rată medie de dobândă de 5,59%. La nivel de lichiditate injectată prin operațiuni repo, ultima licitație majoră a avut loc pe 30 iunie 2025, cu o sumă adjudecată de 1,5 miliarde lei la o dobândă de 6,5%. În ceea ce privește operațiunile valutare, în decembrie 2025 s-au înregistrat vânzări către clienți în valoare de peste 3 miliarde euro, confirmând o activitate comercială robustă. Situația titlurilor de stat: Pe 28 ianuarie 2026, Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni în lei cu scadențe în 2029 și 2034, la randamente medii de 6,22% și 6,67%. Aceste randamente ridicate indică o cerere solidă din partea investitorilor, dar și un cost semnificativ de finanțare pentru statul român. Indicele de referință al titlurilor de stat pe 10 ani, la ora 12:00, este de 6,73% la BID și 6,54% la ASK, sugerând o ușoară volatilitate în percepția riscului pe termen lung. Concluzie: Setul actual de date publicate de BNR evidențiază o menținere a politicii monetare restrictive , cu dobânzi ridicate în continuare, menite să țină sub control presiunile inflaționiste. Lipsa unor modificări majore ale ROBOR sau IRCC semnalează că, cel puțin pentru începutul anului 2026, direcția politicii monetare rămâne orientată spre prudență și stabilitate. [...]
Datele publicate de BNR la început de martie 2026 conturează o piață monetară stabilă, dar ferm ancorată într-un regim restrictiv. Mișcările zilnice sunt marginale, însă semnalul de fond este clar: costul banilor rămâne ridicat, iar segmentul lung al curbei randamentelor începe să încorporeze prime de risc suplimentare. ROBOR și piața monetară: stabilitate la niveluri restrictive ROBOR 3M a urcat la 5,76%, iar 6M la 5,79%, în timp ce 12M rămâne la 5,92%. Variațiile sunt de doar 1 punct de bază, dar poziționarea aproape de 6% confirmă că piața nu pricează reduceri de dobândă în trimestrul următor. Scadență 02.03.2026 03.03.2026 1M 5,64% 5,65% 3M 5,75% 5,76% 6M 5,78% 5,79% 12M 5,92% 5,92% Diferența față de facilitatea de depozit (5,50%) arată că lichiditatea nu este excesivă, dar nici tensionată. Este un echilibru controlat. Lichiditatea interbancară: volum în creștere, fără presiune pe dobândă Indicator Feb. 2026 (medie) 2 martie 2026 Stoc mediu zilnic 2.360 mil. lei 2.401 mil. lei Tranzacții zilnice 444 mil. lei 819 mil. lei Rata medie 5,68% 5,68% Volumul tranzacțiilor aproape s-a dublat față de media lunii februarie, dar rata a rămas identică. Aceasta este o indicație clară că sistemul bancar are lichiditate funcțională, fără presiuni de funding. Titluri de stat: curbă în mișcare ascendentă Segmentul lung transmite un mesaj mai relevant decât piața monetară. La ultimele licitații: Scadență Randament mediu 2030 ~6,08–6,09% 2040 ~6,64% În paralel, randamentul de referință la 10 ani a urcat de la 6,32% la 6,49% în câteva zile. Avem o deplasare ascendentă a curbei și o ușoară accentuare a pantei. Aceasta sugerează: creșterea primei de termen ajustarea anticipațiilor privind inflația percepție mai prudentă asupra riscului fiscal Pe termen scurt, BNR controlează partea frontală a curbei. Pe termen lung, piața începe să ceară o compensație mai mare. Politica monetară: fără spațiu imediat de relaxare Dobânda-cheie rămâne la 6,50%, cu coridor 5,50% – 7,50%. IRCC este la 5,68%. Transmisia monetară este complet funcțională, iar costul creditării rămâne ridicat pentru populație și companii. În lipsa unei dezinflații accelerate, reducerea dobânzii-cheie în următoarele luni pare improbabilă. Concluzie Piața monetară este stabilă, dar nu relaxată. Curba randamentelor urcă pe segmentul lung, iar investitorii cer o primă suplimentară pentru maturități îndepărtate. Mesajul agregat al datelor este unul de prudență: regimul restrictiv continuă, iar scenariul de bază rămâne „dobânzi ridicate pentru mai mult timp”. [...]
Lichiditatea din piața monetară rămâne ridicată, iar randamentele pe termen lung se stabilizează sub 6,5% , potrivit datelor transmise de Banca Națională a României . Setul de informații publicat la 18 februarie 2026 indică o ușoară comprimare a cotațiilor ROBOR pe scadențe medii, în paralel cu o curbă a randamentelor încă înclinată pozitiv, semn că piața anticipează menținerea unei politici monetare restrictive pe termen scurt, dar fără presiuni suplimentare majore. 1. Piața monetară: stabilizare în jurul ratei-cheie ROBOR vs. dobânda de politică monetară Dobânda-cheie este 6,50%, iar coridorul facilităților permanente rămâne 5,50% – 7,50%. Cotațiile interbancare se poziționează sub rata-cheie, reflectând un excedent de lichiditate. Scadență ROBOR 17 feb. ROBOR 18 feb. Variație 3M 5,81% 5,80% -0,01 pp 6M 5,85% 5,84% -0,01 pp 12M 6,03% 6,01% -0,02 pp Interpretare: piața monetizează deja o primă de risc redusă, iar spread-ul față de facilitatea de creditare (7,50%) sugerează absența tensiunilor de funding. IRCC pentru T3 2025 este 5,68%, ceea ce va ancora costurile creditelor populației în trimestrele următoare sub nivelul ROBOR la 3 luni. 2. Lichiditate și tranzacții interbancare Volumul mediu zilnic al depozitelor a scăzut în 17 februarie la 339,7 mil. lei, față de media din ianuarie (505,3 mil. lei), iar rata medie a coborât la 5,52%. Această dinamică indică: normalizarea fluxurilor de numerar post-început de an; o poziție structurală confortabilă a sistemului bancar; presiune redusă pe piața repo, unde ultimele operațiuni BNR (la 6,50%) confirmă rolul ratei-cheie drept pivot al curbei scurte. 3. Piața titlurilor de stat: cerere solidă pe maturități lungi La licitațiile din 18 februarie 2026: Scadență Valoare totală Randament mediu Cupon iulie 2031 616,8 mil. lei 6,11% 7,65% iulie 2040 421,7 mil. lei 6,64% 7,25% Randamentele sub nivelul cupoanelor indică tranzacționare peste paritate (prețuri >100), ceea ce semnalează apetit investițional consistent și aplatizarea segmentului lung al curbei. Pe piața secundară, fixing-ul la 10 ani a coborât la 6,42% (BID), în scădere față de 6,45% cu o zi înainte. Curba rămâne ascendentă (6 luni: 5,84% vs. 10 ani: 6,42%), reflectând o primă de termen moderată. 4. Piața valutară: echilibru al fluxurilor Volumul total mediu zilnic în ianuarie 2026 a fost 3,44 mld. euro, relativ stabil față de decembrie. Diferența redusă între cumpărări și vânzări sugerează absența unor presiuni direcționale asupra cursului. Concluzie de analist Indicatorii sugerează un regim de politică monetară „higher for longer”, dar fără stres de lichiditate. Elemente-cheie: ROBOR sub rata-cheie → lichiditate excedentară; randamente suverane în ușoară comprimare → percepție de risc stabilă; volum solid pe piața secundară (4,93 mld. lei în 17 feb.) → piață funcțională și adâncă. În absența unui șoc extern sau a unei deteriorări fiscale, scenariul de bază rămâne unul de stabilitate a costurilor de finanțare pe termen scurt, cu posibilă aplatizare suplimentară a curbei dacă inflația continuă traiectoria descendentă în 2026. [...]
Potrivit BNR , ratele dobânzilor ROBID și ROBOR s-au menținut aproape neschimbate în data de 10 februarie 2026 , semnalând o perioadă de echilibru pe piața monetară interbancară. ROBOR la 3 luni a rămas la 5,84%, iar ROBID la aceeași maturitate la 5,55%. Nivelurile sunt identice cu cele din ziua anterioară, iar variațiile pe celelalte scadențe sunt neglijabile. Pentru o imagine completă a ratelor curente, iată valorile anunțate de BNR la ora 11: Scadență ROBID (%) ROBOR (%) Overnight (O/N) 5,35 5,64 Tomorrow/Next (T/N) 5,35 5,64 1 săptămână 5,36 5,65 1 lună 5,39 5,68 3 luni 5,55 5,84 6 luni 5,57 5,90 12 luni 5,74 6,08 În paralel, indicele IRCC, utilizat pentru creditele acordate populației, a fost stabilit la 5,68% pentru trimestrul III din 2025 , fără modificări față de nivelul anterior. BNR nu a adus schimbări nici în ceea ce privește politica monetară. Dobânda-cheie rămâne la 6,50% , neschimbată din 8 august 2024, în timp ce facilitatea de creditare este la 7,50% și facilitatea de depozit la 5,50%. Ultima ședință de politică monetară a avut loc pe 19 ianuarie 2026, fără ajustări suplimentare. Tip dobândă Nivel actual (%) În vigoare din Dobânda de politică monetară 6,50 8 aug. 2024 Facilitate de creditare 7,50 8 aug. 2024 Facilitate de depozit 5,50 8 aug. 2024 Pe piața monetară interbancară, în 9 februarie 2026 s-a înregistrat un volum mediu zilnic de 2.298,6 milioane lei , la o rată medie de 5,68% . Tranzacțiile au totalizat 416,1 milioane lei, cu o dobândă medie ușor mai redusă, de 5,52%. Comparativ, în ianuarie volumul mediu a fost mai ridicat, de 2.477,6 milioane lei, iar rata medie de 5,71%. Perioadă Volum mediu (mil. lei) Dobândă medie (%) 9 feb. 2026 2.298,6 5,68 Tranzacții 416,1 5,52 ian. 2026 2.477,6 5,71 Tranzacții 505,3 5,58 Pe piața valutară, activitatea s-a menținut ridicată. În ianuarie 2026, cumpărările de la clienți au însumat 3.160,3 milioane euro, iar vânzările 3.188 milioane euro. Operațiunile interbancare s-au situat la 238,4 milioane euro, pentru un total mediu zilnic de 3.436,1 milioane euro, în creștere față de decembrie. Ministerul Finanțelor a organizat pe 11 februarie 2026 două licitații de titluri de stat, reușind să atragă 1.920,8 milioane lei . Obligațiunile, cu scadențe în 2029 și 2035, au fost emise cu o rată a cuponului de 6,75% , iar randamentele medii au fost de 6,11% , respectiv 6,40% . Scadență Valoare adjudecată (mil. lei) Randament mediu (%) Rată cupon (%) 29 oct. 2029 1.030,0 6,11 6,75 25 apr. 2035 890,8 6,40 6,75 La ultima licitație de preschimbare, din 30 ianuarie, au fost tranzacționate obligațiuni cu scadență în iulie 2030 în valoare de 300 milioane lei, la un randament mediu de 6,22% și un preț de adjudecare de 102,36. Alte serii, cu maturitate în 2026, nu au avut date publicate privind randamentul. Activitatea pe piața secundară interbancară s-a intensificat. În data de 9 februarie, s-au înregistrat 319 tranzacții în lei , cu un volum total de 7.820,6 milioane lei. Pentru comparație, în luna ianuarie volumul mediu zilnic a fost de 6.690,7 milioane lei, rezultat al unui număr mai redus de tranzacții – 231. Aceste date indică o menținere a lichidității în sistemul bancar , un interes ridicat pentru instrumentele de stat și o orientare continuă spre stabilitate în politica monetară. [...]
Potrivit Băncii Naționale a României , indicatorii-cheie ai pieței monetare interbancare și ai titlurilor de stat indică o relativă stabilitate a costurilor de finanțare în prima parte a lunii februarie 2026 , în ciuda unui context macroeconomic marcat de incertitudini la nivel european. Datele prezentate de BNR acoperă nivelurile dobânzilor interbancare, volumul tranzacțiilor pe piața monetară, operațiunile BNR, emisiunile de titluri de stat și activitatea pe piața valutară. 1. Dobânzile ROBOR și IRCC La data de 3 februarie 2026, dobânzile interbancare ROBOR și ROBID au înregistrat niveluri aproape identice cu cele din ziua precedentă: Perioadă ROBOR (%) ROBID (%) O/N (overnight) 5,64 5,35 1M 5,68 5,39 3M 5,87 5,57 6M 5,95 5,62 12M 6,11 5,77 În ceea ce privește IRCC-ul trimestrial , utilizat pentru creditele cu dobândă variabilă acordate populației, nivelul comunicat pentru trimestrul III din 2025 este 5,68% , valoare neschimbată față de publicările anterioare. 2. Dobânda de politică monetară BNR menține dobânda de politică monetară la 6,50% încă din 8 august 2024. Acest nivel rămâne valabil și după ședința din 19 ianuarie 2026 , nefiind anunțate modificări. Facilitățile asociate rămân: Facilitatea de creditare : 7,50% Facilitatea de depozit : 5,50% 3. Operațiuni pe piața monetară și valutară În 2 februarie 2026, volumul mediu zilnic al tranzacțiilor interbancare în lei a fost: Depozite atrase : 2.242,3 mil. lei, cu o dobândă medie de 5,69% Depozite plasate : 529,8 mil. lei, cu o dobândă medie de 5,53% Pe piața valutară, în ianuarie 2026, volumul total al operațiunilor a fost de 3.436,1 mil. euro , cu o ușoară creștere față de decembrie 2025. 4. Titluri de stat și operațiuni ale BNR La licitația din 4 februarie 2026 , Ministerul Finanțelor a adjudecat: 999,5 mil. lei cu scadență în 2030, la o dobândă medie de 6,21% 304 mil. lei cu scadență în 2038, la o dobândă medie de 6,66% BNR a realizat operațiuni REPO în iunie 2025 la o dobândă de 6,50% , fără modificări semnificative. 5. Ratele de referință pentru titlurile de stat La 2 februarie 2026, randamentele BID pentru titluri de stat în lei au fost: 6 luni : 5,92% 12 luni : 6,06% 10 ani : 6,70% Iar cele ASK (de vânzare) s-au situat ușor mai jos, semnalând o ușoară tendință de stabilizare. PE SCURT: Datele publicate de BNR arată un context stabil pentru costurile de finanțare în România , cu o volatilitate scăzută a dobânzilor interbancare și menținerea politicii monetare actuale. În lipsa presiunilor inflaționiste majore sau a șocurilor externe, este de așteptat ca aceste niveluri să rămână apropiate în perioada următoare. [...]
Banca Centrală Europeană va face „tot ce este necesar” pentru a menține inflația sub control , în contextul tensiunilor generate de războiul din Orientul Mijlociu. Declarația a fost făcută de președinta instituției, Christine Lagarde , care citează informații transmise de AFP. Lagarde a subliniat că banca centrală este pregătită să acționeze pentru a preveni o nouă spirală a inflației, similară celei declanșate în anii 2022–2023 după invazia Rusiei în Ucraina. Oficialul a afirmat că obiectivul BCE este ca europenii să nu se confrunte din nou cu creșteri accelerate ale prețurilor. Incertitudini generate de conflict Președinta BCE a evitat să spună dacă instituția va majora dobânzile, însă a recunoscut că evoluțiile din Orientul Mijlociu creează un nivel ridicat de incertitudine și volatilitate pe piețele internaționale. Următoarea ședință de politică monetară a BCE este programată pentru 19 martie 2026 , la o zi după reuniunea Rezervei Federale a SUA (Fed). Lagarde a precizat că situația actuală diferă de criza inflaționistă din urmă cu câțiva ani, deoarece inflația din zona euro este în prezent sub control, iar economia europeană se dovedește relativ rezistentă. Evoluția inflației în zona euro Datele publicate de Eurostat indică o scădere a inflației în zona euro: inflația anuală: 1,7% în ianuarie 2026, față de 2% în decembrie 2025 inflația de bază: 2,2%, în scădere de la 2,3% Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale energiei și alimentelor, este indicatorul urmărit atent de BCE atunci când decide politica monetară. Volatilitate pe piața petrolului Declarațiile vin într-un moment în care piața petrolului este puternic afectată de tensiunile geopolitice. Prețul petrolului Brent a crescut recent cu aproape 30% , apropiindu-se de 120 de dolari pe baril , înainte de a coborî din nou spre aproximativ 87,8 dolari . Fluctuațiile accentuate ale cotațiilor energetice sunt unul dintre principalele riscuri pentru evoluția inflației în Europa. [...]
