Știri
Știri din categoria Politică monetară
Banca Națională a României a decis să mențină neschimbată dobânda de politică monetară la 6,50%, conform BNR. Această decizie vine în contextul în care indicele ROBOR la 3 luni a scăzut ușor la 5,97%, iar indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) rămâne stabil la 5,68% pentru trimestrul al treilea din 2025.
Ratele dobânzilor interbancare ROBID și ROBOR au înregistrat modificări minore. Pentru data de 20 ianuarie 2026, ROBOR la 3 luni a fost de 5,97%, în scădere față de 5,98% în ziua precedentă. Această scădere reflectă o ușoară relaxare a condițiilor de creditare pe termen scurt.
| Perioada | O/N | T/N | 1W | 1M | 3M | 6M | 12M |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 20.01.2026 | 5,35 | 5,34 | 5,37 | 5,39 | 5,67 | 5,75 | 5,91 |
| 19.01.2026 | 5,35 | 5,35 | 5,36 | 5,40 | 5,68 | 5,75 | 5,93 |
Decizia BNR de a menține dobânda de politică monetară la 6,50% a fost luată în cadrul ultimei ședințe a Consiliului de Administrație pe probleme de politică monetară, desfășurată pe 19 ianuarie 2026. Această stabilitate a dobânzii este văzută ca un semnal de menținere a unei politici monetare prudente, în contextul unei inflații care încă necesită monitorizare atentă.
Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) a rămas la nivelul de 5,68% pentru trimestrul al treilea din 2025. Acest indice este utilizat pentru calcularea dobânzilor la creditele de consum și este reglementat de OUG 19/2019. Stabilitatea IRCC oferă o anumită previzibilitate pentru consumatori în ceea ce privește costurile de creditare.
Pe piața monetară interbancară, volumul mediu zilnic al tranzacțiilor a fost de 300,8 milioane lei la o rată a dobânzii de 5,52% pentru data de 19 ianuarie 2026. Aceste cifre indică o activitate moderată pe piața interbancară, reflectând condițiile actuale de lichiditate.
În concluzie, decizia BNR de a menține dobânda de politică monetară neschimbată subliniază o abordare precaută în fața incertitudinilor economice. Evoluția ratelor ROBOR și stabilitatea IRCC sunt aspecte cheie care influențează costurile de creditare și, implicit, deciziile financiare ale consumatorilor și companiilor.
Recomandate
BNR avertizează că o eventuală sancționare a mecanismului ROBOR ar atinge indirect autonomia politicii monetare , în condițiile în care indicele este încadrat strict între facilitățile băncii centrale și evoluează în jurul ratei-cheie, potrivit Economedia . Guvernatorul Mugur Isărescu respinge premisele investigației Consiliului Concurenței privind posibile înțelegeri între bănci la stabilirea ROBOR și spune că, dacă se susține că ROBOR a crescut dintr-o practică neconcurențială, atunci este vizată implicit și decizia BNR de a crește rata de politică monetară. Întrebat dacă BNR cooperează cu Consiliul Concurenței, Isărescu a răspuns: „Nu colaborăm. Mi-am spus punctul de vedere.” De ce contează: ancheta pe ROBOR se intersectează cu transmisia politicii monetare Guvernatorul argumentează că ROBOR nu este un indicator „liber”, ci unul „suprareglementat”, care „nu poate să funcționeze decât între facilitatea de depozit și facilitatea de Lombard”, într-un coridor de „plus-minus unu la sută față de rata de politică monetară”. În acest cadru, o acuzație că băncile ar fi „crescut ROBOR” pentru a majora costurile creditării ar ignora faptul că indicele a urmat majorarea ratei-cheie. Isărescu a formulat explicit legătura dintre ROBOR și rata stabilită de banca centrală: „Dacă tot timpul ROBOR a stat plus-minus unu în jurul ratei de politică monetară și rata de politică monetară pe care o stabilește BNR a crescut de la 1,5% la 7% și dumneata spui că a crescut ROBOR datorită unei practici neconcurențiale, înseamnă că te referi la Banca Națională, nu?” În aceeași logică, guvernatorul respinge distincția potrivit căreia ancheta „nu vizează BNR, ci ROBOR”, susținând că ROBOR este „un indicator al pieței monetare, controlate de BNR”. Ce instrumente spune BNR că are dacă ROBOR „iese din limite” Isărescu afirmă că, dacă indicele ar depăși coridorul definit de instrumentele BNR, există mecanisme de corecție, inclusiv intervenții prin comunicare publică („moral suasion” – influențarea pieței prin declarații) sau prin supraveghere. „Fie face guvernatorul o declarație și zice: «Măi, ați sărit calul.» (...) Sau trimit direcția de supraveghere și îi trage de ureche.” Guvernatorul a invocat și un precedent din 2008, când, potrivit relatării sale, BNR a intervenit în piață după ce unele bănci ar fi încercat să obțină lichiditate fără a avea titluri de stat necesare pentru accesarea facilității de depozit. Miza de reglementare: autonomia băncii centrale în cadrul UE Isărescu a invocat Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care interzice transmiterea de instrucțiuni către băncile centrale din Sistemul European al Băncilor Centrale. În interpretarea sa, dacă ROBOR a crescut ca urmare a creșterii ratei de politică monetară, atunci o sancțiune îndreptată spre mecanismul ROBOR ar afecta indirect autonomia instituției. „Ne apărăm, nu cu dinții, cu tărie, piața monetară, că altfel nu am putea să funcționăm. (...) Nu avem alt mecanism de a transmite politica monetară.” Unde este ancheta Consiliului Concurenței și ce urmează Investigația a început în 2022, după controale inopinate la mai multe bănci, pe fondul unor niveluri ale ROBOR considerate neobișnuit de ridicate. Raportul investigației (500 de pagini și 300 de anexe) a fost transmis celor zece bănci vizate pe 6 aprilie, care au 30 de zile pentru observații, urmate de audieri. O decizie finală era așteptată înainte de finalul primului semestru. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a spus că ancheta nu vizează cadrul de reglementare, ci comportamentul băncilor – suspiciunea fiind că acestea nu ar fi cotat independent în procedura de fixing. Băncile vizate au transmis că s-au conformat prevederilor legale. [...]
Conducerea BNR avertizează că acuzațiile despre ROBOR pot afecta independența politicii monetare , într-un moment în care Consiliul Concurenței investighează posibile înțelegeri între bănci la stabilirea indicelui, potrivit Economedia . Cristian Popa , membru al Consiliului de administrație al BNR, a susținut că ROBOR s-a poziționat „în ultimii 30 de ani” în jurul ratei-cheie, în interiorul coridorului format de facilitatea de depozit și cea de credit, iar evoluția lui trebuie citită împreună cu contextul macroeconomic și cu lichiditatea din piață. În opinia sa, creșterea ROBOR din 2021–2022 a fost sincronizată cu mișcări similare din regiune (Cehia, Ungaria, Polonia) și cu majorările de dobândă operate de marile bănci centrale, pe fondul inflației. De ce contează: ancheta de concurență riscă să se suprapună peste deciziile de dobândă Oficialul BNR a argumentat că ROBOR a crescut „în mare parte” pentru că banca centrală a crescut dobânda-cheie în lupta cu inflația, în cadrul mandatului de stabilitate a prețurilor. În acest context, căutarea unor „vinovați” pentru creșterea ROBOR ar pune în discuție independența băncii centrale, pe care Popa o descrie drept esențială pentru stabilirea dobânzilor și, implicit, pentru controlul inflației. „Ne afectează pe noi, la Banca Centrală, pentru că se pune în discuţie, până la urmă, independenţa băncii centrale.” Cum descrie BNR mecanismul ROBOR: indice „transparent”, format pe o piață Popa a insistat că ROBOR este un indice calculat zilnic „în mod transparent”, pe baza cotațiilor a 10 contributori, și a comparat formarea prețului cu mecanismele de pe bursă (cotații de cumpărare și vânzare). În aceeași logică, a spus că transparența și schimbul de informații sunt elemente structurale în formarea prețurilor pe piețele financiare și că mecanismele indicilor de referință nu ar trebui, prin ele însele, să ducă la prezumția unei coordonări anticoncurențiale. „Simplul fapt că o instituţie verifică ulterior dacă propriile cotaţii sunt afişate şi accesibile, nu demonstrează existenţa unor practici anticoncurenţiale.” Context: investigația Consiliului Concurenței și pașii următori Investigația Consiliului Concurenței a început în 2022, după controale inopinate la mai multe bănci, pe fondul unor niveluri ale ROBOR considerate neobișnuit de ridicate. Raportul (500 de pagini și 300 de anexe) a fost transmis celor zece bănci vizate pe 6 aprilie; acestea au 30 de zile pentru observații, după care urmează audieri. O decizie finală era așteptată înainte de finele primului semestru, conform informațiilor prezentate. În aprilie, președintele autorității de concurență, Bogdan Chirițoiu, a declarat că investigația nu vizează cadrul de reglementare, ci comportamentul băncilor și că eventualele amenzi ar fi „substanțiale”, având în vedere domeniul și dimensiunea companiilor implicate. În același subiect, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a transmis recent o poziție critică față de premisele anchetei și a avertizat că orice concluzie care ar trata creșterea ROBOR drept practică neconcurențială ar ajunge, implicit, să vizeze deciziile de politică monetară ale BNR. Pentru context suplimentar, Economedia trimite la articolul „BNR, săgeți către Consiliul Concurenței în ancheta ROBOR. Isărescu: Nu trebuia să ridicăm rata de politică monetară? Nu avem dreptul ăsta? Ne apărăm, cu tărie, piața monetară” . [...]
BNR avertizează că venitul real al populației va fi lovit în S1/2026 de consolidarea bugetară și inflația ridicată , iar efectul se vede deja în slăbirea puterii de cumpărare și în scăderea PIB, potrivit Ziarul Financiar . În minuta ședinței de politică monetară din mai, banca centrală notează că puterea de cumpărare a continuat să se erodeze în primul trimestru din 2026, pe fondul încetinirii creșterii veniturilor și al nivelului încă înalt al inflației. În același timp, PIB-ul a scăzut, „mai ales pe seama descreșterii consumului privat”, ceea ce indică o frânare a principalului motor al economiei. Ce transmite BNR despre următoarele luni Mesajul central al BNR este că presiunea asupra veniturilor reale nu s-a încheiat. Instituția anticipează că activitatea economică va „resimți intens” în prima jumătate a anului impactul măsurilor de consolidare bugetară (adică reducerea deficitului prin tăieri de cheltuieli și/sau creșteri de venituri fiscale) și al dinamicii ridicate a inflației, cu efect prioritar asupra venitului disponibil real al populației. Când ar putea veni redresarea și de ce contează BNR vede o redresare „ulterior, mai cu seamă în 2027”, în principal pe fondul utilizării fondurilor europene, în special cele din PNRR , dar și în contextul unei posibile detensionări a conflictului din Orientul Mijlociu și al revigorării cererii externe. „Activitatea economică se va redresa ulterior, mai cu seamă în 2027, în principal pe fondul utilizării fondurilor europene, îndeosebi a celor din programul PNRR, precum şi în contextul detensionării conflictului din Orientul Mijlociu şi al revigorării cererii externe.“ Pentru companii, semnalul este că cererea internă poate rămâne sub presiune pe termen scurt, într-un context în care consumul privat a început deja să tragă economia în jos, iar revenirea este împinsă mai degrabă spre 2027 decât spre finalul lui 2026. [...]
BCE este împinsă spre o majorare a dobânzilor în iunie, chiar dacă tensiunile cu Iranul se reduc , pe fondul unui șoc energetic care începe să se transmită în restul economiei și riscă să alimenteze o spirală a prețurilor, potrivit Agerpres , care citează un interviu Reuters cu Isabel Schnabel , membru în Comitetul Executiv al Băncii Centrale Europene . BCE a menținut dobânzile neschimbate în ultimul an, însă la reuniunea de luna trecută a fost discutată o majorare, după ce costurile semnificativ mai mari la energie au împins inflația „mult peste” ținta de 2% a instituției, iar mai mulți decidenți au semnalat nevoia de acțiune. „Având în vedere amploarea și persistența șocului actual, ignorarea acestei situații nu mai este o opțiune, în opinia mea. Din perspectiva de astăzi, cred că va fi necesară o majorare a dobânzilor în iunie.” De ce un acord de pace nu ar schimba automat decizia Deși SUA au semnalat progrese în discuțiile de pace cu Iranul, Schnabel spune că BCE ar putea fi trecut de un „punct fără întoarcere”, deoarece infrastructura energetică a fost deteriorată, iar efectele prețurilor ridicate la energie se propagă în economie. „Chiar dacă războiul s-ar încheia astăzi, infrastructura energetică și lanțurile globale de aprovizionare au fost deja afectate semnificativ. Așadar, chiar și în această situație, cred că ar fi necesară o reacție de politică monetară.” Riscul de „efecte de runda a doua” și inflație mai mare Inflația în zona euro a ajuns la 3% luna trecută, iar Schnabel anticipează că sunt probabile noi creșteri. O preocupare centrală este ca energia scumpă să împingă în sus și alte prețuri, prin așa-numitele „efecte de runda a doua” (când scumpirile inițiale se transmit în lanț către bunuri și servicii), ceea ce ar putea declanșa o spirală inflaționistă dificil de oprit. Oficialul BCE afirmă că unele dintre aceste efecte ar putea fi deja vizibile, potrivit unor sondaje, inclusiv Sondajul BCE privind așteptările consumatorilor, indicatorul PMI și Indicatorul de Sentiment Economic (ESI) al Comisiei Europene. Ce urmează după iunie: fără „pilot automat”, dar cu scenariu de două majorări Dincolo de ședința din iunie, Schnabel susține că BCE nu ar trebui să se angajeze dinainte pe o traiectorie fixă, ci să își reevalueze poziția la fiecare reuniune, pe baza datelor. Totuși, ea subliniază că scenariul de bază al BCE include două majorări ale dobânzilor, ceea ce sugerează că o singură creștere ar putea să nu fie suficientă. În același timp, perspectiva de înăsprire este complicată de slăbiciunea economiei zonei euro. Comisia Europeană a prognozat recent o creștere economică de 0,9% în 2026, dar Schnabel avertizează că impactul negativ al șocului energetic asupra creșterii ar putea fi mai puternic, invocând o scădere accentuată a indicatorilor de încredere, mai ales în rândul consumatorilor. [...]
BCE ar putea intra într-un ciclu de înăsprire a politicii monetare din iunie , pe fondul riscului ca scumpirea energiei să se transmită în restul economiei și să alimenteze o spirală inflaționistă, potrivit Economica , care citează declarațiile Isabel Schnabel , membru în Comitetul Executiv al BCE. Oficialul BCE susține că o majorare a dobânzilor în iunie ar fi necesară „având în vedere amploarea și persistența șocului actual”, în condițiile în care inflația a urcat la 3% în zona euro luna trecută, peste ținta de 2% a băncii centrale. „Din perspectiva de astăzi, cred că va fi necesară o majorare a dobânzilor în iunie.” De ce „pacea” nu ar schimba automat decizia BCE Chiar dacă SUA au semnalat progrese în discuțiile de pace cu Iranul, Schnabel spune că BCE ar putea fi trecut de un „punct fără întoarcere”, deoarece infrastructura energetică și lanțurile globale de aprovizionare au fost deja afectate, iar prețurile ridicate la energie se propagă în economie. „Chiar dacă războiul s-ar încheia astăzi, infrastructura energetică și lanțurile globale de aprovizionare au fost deja afectate semnificativ. Așadar, chiar și în această situație, cred că ar fi necesară o reacție de politică monetară.” În plus, ea afirmă că zona euro a depășit scenariul negativ care presupunea o normalizare rapidă a prețurilor petrolului, ceea ce întărește argumentul pentru o reacție de politică monetară. Riscul de „efecte de runda a doua” și semnalele din sondaje BCE se teme că energia scumpă va împinge în sus și prețurile altor bunuri și servicii prin așa-numitele „efecte de runda a doua” (când scumpirile inițiale se transferă în salarii și în prețuri mai largi), ceea ce poate declanșa o spirală inflaționistă greu de oprit. Schnabel spune că unele dintre aceste efecte ar putea fi deja vizibile, invocând o serie de sondaje și indicatori, între care: Sondajul BCE privind așteptările consumatorilor; indicatorul PMI (indice al activității în industrie și servicii); Indicatorul de Sentiment Economic (ESI) calculat de Comisia Europeană. „Observăm semne tot mai mari că șocul se extinde și la alte părți ale coșului de consum.” Ce urmează după iunie: decizii „din ședință în ședință” Dincolo de reuniunea din iunie, Schnabel afirmă că BCE nu ar trebui să se angajeze din timp pe o traiectorie fixă, ci să își reevalueze poziția la fiecare ședință, în funcție de date. Totuși, ea amintește că scenariul de bază al BCE include două majorări ale dobânzilor, ceea ce sugerează că o singură creștere ar putea să nu fie suficientă. În același timp, spațiul de manevră este complicat de slăbiciunea economiei: Comisia Europeană a prognozat recent o creștere de 0,9% în 2026, iar Schnabel avertizează că impactul negativ asupra creșterii ar putea fi mai puternic, pe fondul scăderii indicatorilor de încredere, mai ales în rândul consumatorilor. [...]
Republica Moldova ar putea avea o creștere economică de circa 2% în 2026, dar cu o inflație medie estimată la 8,1%, ceea ce menține presiunea pe politica monetară , potrivit declarațiilor Ancăi Dragu, citate de Economica . Anca Dragu a spus că Banca Națională a Moldovei a început reducerea ratei de politică monetară în vara lui 2025, coborând-o la 5%, însă un nou șoc pe prețurile la energie și petrol a dus la accelerarea inflației în martie și aprilie. În aprilie, inflația a ajuns la 6,7%, iar banca centrală a majorat dobânda-cheie; după ultima decizie, rata de politică monetară este 6,5%. Inflația, revizuită puternic în sus după șocuri externe Cele mai recente estimări indică o inflație medie în 2026 „puțin peste 8%”, respectiv 8,1%, în creștere semnificativă față de prognoza inițială de 4,7%, realizată înainte de conflictul din Iran, conform declarațiilor citate. În acest context, Dragu a indicat că, deși 2025 a început cu o criză, economia a continuat să crească, iar anul s-a încheiat cu o creștere economică de 2,4% și investiții de 22%. Pentru 2026, estimarea avansată este de aproximativ 2% creștere economică, concomitent cu inflația medie de 8,1%. Criza energetică din 2025 și efectul asupra dobânzilor Dragu a mai arătat că, în 2025, Republica Moldova a trecut printr-o criză energetică, în condițiile în care aprovizionarea cu energie electrică „se schimbă total”, cu trecerea de la surse din zona Transnistriei la importuri din Uniunea Europeană și din România, potrivit Agerpres. Ea a indicat scumpiri puternice la începutul lui 2025: energie electrică: +75% în ianuarie 2025; gaze naturale: +27%; energie termică: +40%. În fața acestor șocuri, Banca Națională a Moldovei „aproape a dublat” rata de politică monetară, iar efectele s-au resimțit în primul trimestru din 2025. Context: decizia BNR și semnale despre reintrarea în țintă În același cadru, Dan Costin Nițescu, consilier al guvernatorului BNR, a declarat că inflația din România a fost influențată de șocuri exogene și că fundamentele deciziei de politică monetară din mai arată reintrarea în ținta de inflație atât anul viitor, cât și în anul următor. Din perspectiva creditării, el a spus că sectorul privat accelerează ușor, iar ponderea componentei în lei s-a stabilizat la 67,8%. Totodată, Consiliul de Administrație al BNR a decis în ședința din 15 mai menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. [...]
