Știri
Știri din categoria Politică & Externe

Declarațiile lui Donald Trump despre un final „foarte aproape” al războiului din Ucraina ridică miza diplomatică pentru SUA , într-un moment în care Moscova transmite, prin vocea Kremlinului, că ar saluta continuarea medierii americane, dar fără să ofere detalii concrete despre o eventuală înțelegere, potrivit Digi24 . Donald Trump a spus marți, înainte de a pleca de la Casa Albă într-o călătorie în China, că războiul este „foarte aproape de final” și că el crede că se va ajunge la o înțelegere între Rusia și Ucraina. Informația este relatată de Reuters , preluată de Digi24. „Sfârșitul războiului din Ucraina cred cu adevărat că se apropie foarte mult.” Ecoul de la Moscova: disponibilitate declarată, condiții și lipsă de detalii Declarațiile lui Trump vin după ce Vladimir Putin a afirmat sâmbătă că războiul „se îndreaptă spre final” și că s-ar întâlni față în față cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski doar dacă ar fi finalizat un acord de pace. Ulterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susținut că „datele disponibile” permit deja concluzia că războiul se apropie de final, însă „nu există încă detalii concrete”. În același timp, el a indicat că operațiunea militară s-ar încheia atunci când Kievul „își va asuma responsabilitatea și va lua deciziile necesare”. Peskov a mai declarat că Rusia rămâne deschisă la contacte și că ar saluta continuarea eforturilor de mediere din partea Statelor Unite. Poziția Kievului: presiune pentru negocieri, dar lupte intense continuă De cealaltă parte, Volodimir Zelenski a afirmat că Ucraina l-a „împins” pe Putin să fie dispus să negocieze, în condițiile în care Rusia continuă atacurile intense pe linia frontului. În lipsa unor detalii despre parametrii unui acord, mesajele publice ale Washingtonului și Moscovei conturează mai degrabă un cadru de poziționare politică și diplomatică decât un calendar verificabil al încheierii conflictului. [...]

Președintele Nicușor Dan exclude alegerile anticipate și mizează pe o soluție rapidă la criza politică, într-un context în care întârzierea formării unui nou guvern este legată direct de riscul pierderii unor fonduri europene, potrivit Libertatea . În declarații făcute marți, la Palatul Cotroceni, după convorbirile oficiale cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki , șeful statului a spus că actuala criză „se va rezolva” într-o direcție prooccidentală și „într-un termen” pe care îl apreciază „destul de rapid”. Anticipatele, scoase din calcul: „Este relativ complicat” Nicușor Dan a exclus categoric scenariul alegerilor anticipate, argumentând că procedura este dificilă și că România nu a mai trecut printr-un astfel de proces după 1989. „Este relativ complicat. Nu am avut alegeri anticipate după 1989 şi de asta excludem acest scenariu.” Ce condiții pune președintele pentru numirea premierului Președintele a arătat că are „o variantă sau mai multe” de premier, fără a oferi nume, și a reiterat condiția esențială: viitorul prim-ministru trebuie să aibă susținere parlamentară. „În mintea mea eu am o variantă sau mai multe de premier, dar nu vă pot spune.” Totodată, Nicușor Dan nu exclude varianta unui premier tehnocrat, ca soluție de deblocare a crizei. În spațiul public, Digi24 a vehiculat numele lui Radu Burnete (consilier prezidențial, fost director executiv al Confederației Concordia) și al lui Șerban Matei (expert BNR cu experiență în relația cu FMI și instituții financiare internaționale). Pe de altă parte, surse din Administrația Prezidențială au declarat pentru Libertatea că „nu se pune problema” ca Radu Burnete să fie luat în calcul pentru funcția de premier. Miza economică: avertisment privind PNRR și „miliarde de euro” Presiunea pentru formarea rapidă a guvernului este alimentată și de componenta financiară. Președintele UDMR, Kelemen Hunor , a spus la Digi24 că un nou guvern ar trebui instalat până la finalul lunii mai sau începutul lunii iunie, invocând obligațiile asumate de România prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și riscul de a pierde „miliarde de euro” dacă jaloanele și reformele nu sunt îndeplinite. El a dat ca exemplu Codul urbanistic, unde a indicat o miză de „un miliard”. Blocaje politice: poziția PNL față de PSD În paralel, președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că PNL nu va intra „în niciun Guvern alături de PSD”, indiferent dacă premierul ar fi tehnocrat, precizând că decizia este a Biroului Politic Național al partidului. În acest cadru, mesajul președintelui – excluderea anticipatelor și promisiunea unei soluții rapide – devine relevant nu doar politic, ci și operațional: calendarul pentru instalarea unui guvern influențează capacitatea României de a respecta termenele și reformele asociate finanțărilor din PNRR. [...]