Știri
Știri din categoria Externe
Valul de căldură împinge UE spre importuri mai mari de aer condiționat din China, exact în momentul în care Bruxelles încearcă să reducă deficitul comercial record cu Beijingul, potrivit HotNews. Creșterea bruscă a cererii scoate în evidență cât de greu este pentru Uniune să-și diminueze dependența de produse chinezești, mai ales în segmente unde producția europeană este slabă.
UE și China au publicat luni o declarație comună prin care își propun să „reechilibreze” relațiile comerciale și să abordeze dispute legate de accesul pe piață, controale la export și proprietate intelectuală. Comisarul european pentru Comerț, Maros Sefcovic, a spus că părțile și-au fixat termen până în octombrie pentru „rezultate concrete” și vor crea un grup de lucru care să monitorizeze fluxurile comerciale. Beijingul a dat asigurări că restricțiile la export pentru pământurile rare și magneții permanenți nu vor afecta lanțurile europene de aprovizionare.
„Exporturile Chinei către Uniunea Europeană continuă să crească, în timp ce cota noastră de piaţă din China continuă să scadă. Această evoluţie nu este sustenabilă”, a declarat Sefcovic.
Deficitul comercial al UE cu China a crescut anul trecut cu 15%, până la 360 de miliarde de euro, iar în primul trimestru din 2026 a ajuns la 98 de miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din 2022. Echipamentele electrice și utilajele sunt printre cele mai importate produse.
În paralel, temperaturile de peste 40°C au accelerat achizițiile de aparate de aer condiționat, o piață dominată aproape integral de producători asiatici. Agenția Internațională pentru Energie estimează că doar aproximativ 20% dintre locuințele europene au aer condiționat, față de aproape 90% în Statele Unite, ceea ce indică un potențial de creștere semnificativ pentru furnizorii din Asia.
Conform Euromonitor International, niciuna dintre cele mai bine vândute cinci mărci de aparate de aer condiționat din Europa nu aparține unei companii din UE. Primele trei poziții sunt ocupate de Haier, Gree și Midea, care controlează împreună aproximativ 32% din piața europeană; urmează Beko (Turcia) și Daikin (Japonia).
Midea a anunțat că comenzile pentru modelul PortaSplit, proiectat pentru piața europeană, au depășit 200.000 de unități în acest an, dublu față de ritmul din 2025. În Germania, un site care urmărește stocurile în timp real a devenit viral după ce a indicat epuizarea majorității produselor.
Modelul PortaSplit este prezentat ca exemplu de adaptare la constrângerile locale: unitatea exterioară poate fi montată fără găurirea fațadei și este clasificată drept mobilier, nu instalație fixă, ceea ce o ajută să respecte reguli stricte în orașe precum Paris. Totodată, cantitatea de agent frigorific este menținută sub limita impusă de legislația franceză.
Analiștii citați în material avertizează că situația evidențiază slăbiciunea industrială a Europei în domenii tehnologice importante.
„Jumătate din importurile europene din China sunt produse tehnologice, de la automobile până la echipamente industriale sofisticate. Este o inversare a tendinţei din ultimele decenii şi reprezintă un motiv de îngrijorare pentru industria europeană”, a declarat Denis Depoux, director global la Roland Berger.
Economista Alicia García Herrero (Natixis) consideră că progresele din negocieri sunt limitate și că Beijingul nu și-a asumat angajamente reale privind reducerea dezechilibrului comercial sau mecanisme de implementare.
Comisia Europeană a transmis că „status quo-ul nu mai este o opțiune” și a început să aplice măsuri mai ferme, inclusiv restricționarea finanțării proiectelor solare care folosesc componente fabricate în China și eliminarea scutirilor fiscale pentru coletele de mică valoare utilizate de platforme precum Temu și Shein. În același timp, Bruxelles încearcă să păstreze un echilibru între protejarea industriei europene și accesul consumatorilor la produse mai ieftine, evitând declanșarea unui război comercial de amploare cu Beijingul.
Recomandate
China a respins acuzațiile că ar fi instruit trupe ruse pe teritoriul său , calificând informațiile drept „nefondate” și „pur fabricate”, într-un episod care adaugă presiune diplomatică asupra relației Beijing–Berlin pe fondul războiului din Ucraina, potrivit Global Times . Declarațiile au fost făcute luni de purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning , la o conferință de presă, ca răspuns la o întrebare legată de o întâlnire între ambasadorul Chinei în Germania și oficiali ai Ministerului german de Externe, precum și de tema discuției. Mao Ning a spus că ambasadorul chinez s-a întâlnit recent cu reprezentanți ai diplomației germane la solicitarea acestora, iar cele două părți au făcut un schimb de opinii despre relațiile China–Germania și „chestiuni de interes comun”. În ceea ce privește criza din Ucraina, Beijingul susține că a menținut „o poziție obiectivă și imparțială”, că rămâne angajat în promovarea unei soluții politice și că încurajează discuțiile de pace „în felul său”. În acest context, partea chineză a cerut Germaniei să privească poziția Chinei „într-o manieră obiectivă și rațională”. [...]
Turcia pune în circulație o monedă comemorativă de 5 lire ca mijloc legal de plată , într-o mișcare care combină simbolistica diplomatică a summitului NATO cu un instrument concret de vizibilitate internă și externă, potrivit TVR Info . Direcția Generală de Monetărie și Imprimare a Timbrelor din Turcia a emis luni moneda, special concepută pentru a marca cel de-al 36-lea summit al NATO , programat la Ankara în această săptămână. Conform agenției turce Anadolu, moneda este în ediție limitată și are un design creat pentru eveniment. În prima etapă, vor fi emise 100.000 de monede, însă producția totală este așteptată să ajungă la o jumătate de milion de unități, relatează EFE. O campanie de imagine în jurul summitului Emiterea monedei este prezentată ca parte a unei campanii a guvernului turc, care folosește summitul NATO din 7 și 8 iulie pentru a proiecta o imagine favorabilă a Ankarei și a țării, notează EFE. În pregătirea reuniunii, autoritățile au luat și măsuri logistice și de amenajare urbană, inclusiv: pregătirea unei baze aeriene militare pentru primirea liderilor străini; văruirea fațadelor clădirilor de pe ruta oficială dintre aeroport și centrul orașului; renovarea spațiilor verzi din Ankara, ca parte a unui efort de „înfrumusețare” a capitalei. Context: tensiuni legate de proteste și accesul presei EFE mai amintește că, înaintea summitului, peste 200 de activiști anti-NATO au fost arestați, iar zeci de jurnaliști critici la adresa guvernului nu au primit acreditare pentru a relata despre eveniment. [...]
Apărarea aeriană a Ucrainei nu a interceptat nicio rachetă balistică în timpul unui atac nocturn de amploare asupra Kievului, un semnal de vulnerabilitate operațională cu efect direct asupra riscului pentru infrastructura civilă și continuitatea activităților din capitală, potrivit Kyiv Post . Atacul a început duminică seara, în jurul orei 18:00, și a vizat în principal Kievul, fiind descris de Forțele Aeriene ucrainene drept un „atac combinat” cu drone și rachete lansate din aer, de pe uscat și de pe mare. În total, radarele ucrainene au urmărit 419 ținte aeriene: 68 de rachete și 351 de drone de diverse tipuri. Conform datelor preliminare, apărarea ucraineană a distrus sau a „suprimat” (neutralizat prin mijloace precum bruiajul) 363 de ținte: 37 de rachete de croazieră și 326 de drone. Interceptările confirmate includ 31 de rachete de croazieră Kh-101, șase rachete Kalibr și 326 de drone. Nicio interceptare pentru rachetele balistice și antinavă Forțele Aeriene au precizat că nu a fost interceptată nicio rachetă balistică Iskander-M/S-400 și nicio rachetă antinavă de tip Zircon/Onyx folosită în atac. În total, Rusia a lansat, potrivit aceleiași surse: 23 de rachete balistice Iskander-M/S-400; 6 rachete antinavă 3M22 Zircon/Onyx; 33 rachete de croazieră Kh-101; 6 rachete de croazieră Kalibr; 351 de drone (Shahed, Gerbera, Italmas și drone-momeală). Forțele Aeriene au raportat „impacturi” ale 29 de rachete balistice (inclusiv rachete antinavă) și ale 18 drone de atac în 34 de locații, în timp ce fragmente din drone interceptate au căzut în alte 16 puncte. Un canal ucrainean de monitorizare militară de pe Telegram, Nikolaevsky Vanek, a descris atacul ca fiind fără precedent și a susținut că Rusia pare să se bazeze tot mai mult pe rachete balistice în loviturile de mare amploare. Victime și pagube în cartiere rezidențiale; zi de doliu pe 7 iulie Bilanțul oficial citat indică 11 persoane ucise și 46 rănite, inclusiv trei copii; 27 dintre răniți au fost spitalizați. Cele mai mari distrugeri au fost raportate în districtul Podilskyi, unde au fost distruse apartamente între etajele cinci și nouă ale unui bloc. În districtul Darnytskyi, loviturile au afectat două clădiri rezidențiale înalte: una de 25 de etaje a fost grav avariată între etajele doi și cinci, iar un bloc de 30 de etaje a luat foc după ce a fost lovit de resturi. Pagube au mai fost raportate în districtele Obolonskyi și Holosiivskyi. Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a anunțat că 7 iulie va fi zi de doliu în oraș: drapelele vor fi coborâte în bernă, iar evenimentele de divertisment vor fi anulate. Operațiunile de salvare continuau, iar bilanțul final al victimelor nu era încă confirmat la momentul publicării. [...]
Zelenski cere aliaților să trimită rapid interceptoare Patriot din stocuri, susținând că deficitul actual lasă Ucraina vulnerabilă la rachetele balistice și permite Rusiei să provoace pierderi civile mari la Kiev, potrivit Kyiv Post . Într-un mesaj publicat pe Telegram luni, 6 iulie, președintele ucrainean a spus că Rusia a lansat peste noapte un atac de amploare asupra Kievului și a zonei din jur, cu 68 de rachete și 351 de drone. Bilanțul indicat de Zelenski: cel puțin 14 morți (11 în Kiev și trei în regiunea Kiev) și aproximativ 76 de răniți (circa 60 în capitală și 16 în regiune). Miza: apărarea antiaeriană împotriva rachetelor balistice Zelenski a afirmat că apărarea aeriană ucraineană a avut rezultate bune în doborârea dronelor și a rachetelor de croazieră, dar nu a reușit să intercepteze toate rachetele balistice din cauza lipsei de interceptoare Patriot (muniția folosită de sistemele antiaeriene Patriot). „Militarii noștri au arătat rezultate bune în doborârea dronelor și a rachetelor de croazieră astăzi, dar, din păcate, nu și a rachetelor balistice rusești. Motivul este aprovizionarea insuficientă cu rachete interceptoare.” În același mesaj, liderul ucrainean a susținut că, atâta timp cât rachetele Patriot „rămân în depozitele aliaților”, Rusia va continua să lovească zone rezidențiale, adăugând că SUA și Europa ar avea capacitatea de a opri aceste atacuri. Presiune înaintea summitului NATO Zelenski a cerut adoptarea unor „decizii puternice” privind întărirea apărării aeriene a Ucrainei la summitul NATO care urmează să aibă loc la Ankara, conform aceleiași surse. Operațiuni de salvare și amploarea pagubelor După atac, autoritățile au continuat operațiunile de intervenție pe parcursul zilei. La Kiev, echipele de urgență au salvat 64 de persoane, inclusiv doi copii, din clădiri avariate, iar pagube au fost raportate în peste 10 locații din oraș, inclusiv la imobile rezidențiale. În regiunea Kiev, Zelenski a menționat un incendiu în desfășurare la locul unei lovituri cu rachetă în suburbia Vișneve, unde se făceau evacuări din locuințele din apropiere. În total, peste 400 de salvatori și polițiști au fost implicați în intervenție. Context: atacuri aeriene combinate tot mai mari Kyiv Post notează că Rusia a extins în ultimele luni amploarea atacurilor aeriene combinate, folosind tot mai des rachete balistice împreună cu sute de drone într-un singur atac nocturn. Oficialii ucraineni avertizează că, deși Ucraina și-a îmbunătățit capacitatea de a intercepta drone și rachete de croazieră, sisteme Patriot suplimentare și interceptoare rămân esențiale pentru apărarea orașelor împotriva rachetelor balistice. [...]
Absența lui Mojtaba Khamenei de la funeralii alimentează incertitudinea privind conducerea Iranului , într-un moment în care regimul încearcă să proiecteze continuitate după războiul declanșat la finalul lui februarie, potrivit news.ro , care citează Reuters. Duminică, televiziunea de stat i-a arătat pe trei dintre fiii ayatollahului Ali Khamenei — Mostafa, Meysam și Masoud — rugându-se lângă sicriul acestuia și lângă cele ale altor patru membri ai familiei, în curtea complexului religios „Imam Khomeini Grand Mosalla” din Teheran. În schimb, Mojtaba Khamenei, fiul despre care materialul menționează că i-a urmat în funcția de lider suprem al Iranului, nu a fost prezent. Ce se știe despre absența lui Mojtaba Până acum nu a existat nicio apariție publică și nu au fost difuzate imagini cu Mojtaba, notează Reuters. Potrivit unor persoane apropiate cercului său restrâns, citate de agenție, acesta ar fi fost rănit în atacul aerian din 28 februarie în care au fost uciși tatăl său și alți membri ai familiei, în contextul bombardamentelor lansate de Israel și SUA asupra unor ținte iraniene la începutul războiului. Aceleași surse au declarat pentru Reuters că fața lui Mojtaba Khamenei ar fi fost desfigurată și că ar fi suferit o leziune gravă la unul sau la ambele picioare. Informațiile nu sunt prezentate în material ca fiind confirmate oficial. Funeralii de masă, într-un armistițiu „fragil” În paralel, Republica Islamică organizează o săptămână de procesiuni funerare în masă pentru Ali Khamenei, inclusiv transportarea rămășițelor sale la lăcașuri de cult șiite din Irakul vecin. Sicriul a fost expus inițial în interior pentru vizite ale liderilor iranieni și ale oficialilor străini, apoi sâmbătă în aer liber, sub un capac de sticlă, alături de sicriele fiicei sale, ginerelui, norei și nepoatei sale în vârstă de 14 luni. Duminică, zeci de mii de persoane — inclusiv soldați, studenți la seminar și civili — s-au adunat la Mosalla pentru a-și prezenta omagiile, fluturând steaguri cu promisiuni de răzbunare împotriva Americii și a Israelului, mai arată relatarea. Conflictul, care a cuprins regiunea timp de câteva săptămâni înainte de un armistițiu descris ca „fragil”, a provocat moarte și distrugere și a menținut la putere guvernul teocratic al Iranului, susținut de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice , potrivit Reuters. [...]
Comisia Europeană pregătește intervenții operative pentru a reduce cozile din aeroporturi , după ce implementarea Sistemului de Intrare/Ieșire (EES) a dus la timpi mari de așteptare pentru călătorii din afara UE, potrivit Economedia . Miza este una direct operațională, în plin sezon de vară: evitarea blocajelor care afectează fluxurile de pasageri și capacitatea aeroporturilor. EES este un sistem de control la frontieră care înlocuiește ștampilarea tradițională a pașapoartelor cu colectarea de date biometrice (fotografie și amprente) pentru cetățenii din afara UE. Regulile au fost pregătite timp de opt ani, însă implementarea – aflată în responsabilitatea guvernelor naționale – a fost afectată de probleme tehnice, ceea ce a dus la creșterea timpilor de așteptare pentru vizitatorii străini. Într-o scrisoare obținută de Politico , comisarul european pentru migrație, Magnus Brunner, le-a transmis șefilor de aeroporturi și companiilor aeriene că EES, introdus treptat din octombrie anul trecut, urmărește „menținerea siguranței cetățenilor noștri, fără un disconfort nejustificat pentru vizitatorii din afara spațiului Schengen”. Presiune din partea industriei și recunoașterea problemelor tehnice Grupuri comerciale din aviație, inclusiv Airlines for Europe și Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA), au avertizat Comisia Europeană, prin scrisori, asupra cozilor lungi la frontieră și a întârzierilor pentru pasagerii care călătoresc spre și dinspre UE. Deși Bruxelles-ul a negat anterior deficiențe pe scară largă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a admis că rezolvarea „problemelor tehnice” va necesita eforturi semnificative. Ce măsuri sunt posibile: suspendări temporare și sprijin pentru statele cu blocaje Brunner susține că EES „funcționează bine” în majoritatea statelor membre și pe majoritatea aeroporturilor, dar recunoaște întârzieri în anumite destinații, pe care le pune pe seama unor factori precum „personalul insuficient sau lipsa unei infrastructuri adecvate”. În prezent, statele membre pot suspenda temporar cerința de colectare a datelor biometrice pentru a accelera procesarea la frontieră. În paralel, Comisia anunță eforturi suplimentare pentru a ajuta statele care se confruntă încă cu probleme, prin colaborare cu guvernele pentru eliminarea blocajelor. Efecte și calendar: obligatoriu din 10 aprilie pentru călătorii din afara UE Potrivit cifrelor transmise Politico, de la implementarea EES din octombrie 2025, 43.728 de persoane au fost oprite la intrarea în UE pentru încălcarea regulilor. Dintre acestea, aproximativ 16.383 ar fi călătorit fără motive întemeiate, 8.739 ar fi depășit limita de timp permisă, iar peste 400 ar fi încercat să treacă frontiera cu documente falsificate. După perioada de introducere treptată, EES a devenit obligatoriu începând cu 10 aprilie pentru toți călătorii din afara UE care intră în spațiul Schengen pentru șederi scurte. În perioada următoare, eficiența măsurilor discutate la nivelul Comisiei va fi testată direct în aeroporturi, în funcție de capacitatea fiecărui stat de a asigura personal și infrastructură adecvate. [...]
