Știri
Știri din categoria Diverse
Diferența dintre cifrele anunțate de Kremlin și evaluările independente ridică miza războiului informațional și complică lectura reală a situației de pe front, inclusiv pentru actorii externi implicați în negocieri, potrivit Digi24, care citează o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Putin a susținut că, de la începutul anului, Rusia ar fi capturat în Ucraina peste 3.000 km² și 133 de localități. Șeful Statului Major General, Valeri Gherasimov, a declarat la rândul său că în iunie au fost capturate 636 km² și 29 de localități.
ISW contrazice aceste afirmații și estimează că trupele ruse au capturat sau au pătruns pe un teritoriu de 621,7 km² de la începutul anului — aproape de cinci ori mai puțin decât cifra avansată de Putin. La capitolul localități, institutul a numărat 64, „cu puțin peste două ori mai puține” decât susține liderul de la Kremlin.
În cazul raportării pentru luna iunie, discrepanța este și mai mare: potrivit ISW, „pierderile reale” ale ucrainenilor (definite aici inclusiv ca pătrunderea unor grupuri izolate) ar fi de 30,42 km² și 20 de localități, ceea ce ar însemna că Gherasimov a exagerat indicatorul teritorial de 21 de ori.
Analiza ISW indică faptul că Moscova ar fi încercat, pe 3 și 4 iulie, să amplifice în spațiul public discuțiile despre capturarea unor localități mici, pentru a „satura spațiul informațional și a îngreuna infirmarea acestor declarații”. Institutul leagă aceste exagerări de un „război verbal” menit să proiecteze ideea că victoria Rusiei ar fi inevitabilă, iar apărarea ucraineană s-ar apropia de colaps.
În același registru, ISW notează că Putin și comandanții săi ar fi folosit o întâlnire din 3 iulie pentru a afirma „în mod fals” că au capturat localitatea Konstantinovka și că ar fi început străpungerea cordonului defensiv ucrainean în regiunea Donețk.
ISW estimează că, în iunie, trupele ruse ar fi pierdut în medie 1.298 de soldați pentru fiecare kilometru pătrat de teritoriu ocupat sau în care au pătruns. Pe baza acestui ritm, institutul face un calcul potrivit căruia, pentru cucerirea celor 5.065,17 km² rămași din regiunea Donețk, Rusia ar pierde 6.574.590 de militari.
Materialul notează că Putin și Donald Trump au avut o convorbire telefonică pe 4 iulie. Potrivit consilierului lui Putin, Iurii Ușakov, partea americană ar fi propus discuția, iar Trump și-ar fi confirmat disponibilitatea de a contribui la încetarea rapidă a ostilităților; emisarii Steve Whitcoff și Jared Kushner ar urma să continue eforturile de mediere și ar putea veni la Moscova „la un moment oportun”.
În paralel, Washingtonul continuă sprijinul militar pentru Kiev. Financial Times citează oficiali ucraineni care afirmă că armata ucraineană ar beneficia de sprijin al serviciilor de informații americane pentru stabilirea rutelor dronelor, inclusiv pentru evitarea apărării antiaeriene ruse și pentru alegerea altitudinii și a momentului atacurilor.
În acest context, vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a declarat într-un interviu pentru The Times că Rusia și-ar fi epuizat aproape posibilitățile de a continua ofensiva și că plătește „un preț foarte mare pentru fiecare kilometru pătrat” câștigat.
Recomandate
Kremlinul acuză lideri occidentali că împing spre escaladare, pe fondul discuțiilor despre lovituri în adâncimea Rusiei , după ce președintele Finlandei, Alexander Stubb , a susținut public extinderea capacității Ucrainei de a ataca ținte din interiorul teritoriului rus, potrivit Digi24 . Reacția Moscovei indică o înăsprire a retoricii și menține ridicat riscul de tensiuni suplimentare în relația Rusia–NATO, într-un moment în care tema loviturilor „în profunzime” rămâne una dintre cele mai sensibile linii de demarcație ale conflictului. Stubb a declarat, la o conferință de presă la Kiev, că partenerii Ucrainei ar trebui să o ajute să-și extindă capacitatea de a lovi „în profunzime” în interiorul Rusiei, argumentând că o astfel de abordare ar crește costul războiului pentru Moscova și ar putea influența opinia publică rusă în direcția încheierii conflictului. În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că afirmațiile liderului finlandez au surprins Moscova și l-a acuzat pe Stubb, alături de prim-ministrul britanic Andy Burnham, că ar dori continuarea războiului din Ucraina. „Acest lucru nu provoacă nicio altă reacţie în afară de surpriză (...). Dar acum vedem că retorica escaladării a prevalat în cele din urmă”, a spus Peskov într-o conferinţă de presă telefonică. Peskov a mers mai departe, susținând că Stubb ar fi un „reprezentant proeminent” al unei așa-numite „partide a războiului” și că liderii occidentali ar „înșela” alegătorii atunci când vorbesc despre posibilitatea de a învinge Rusia. „Domnul Stubb este, de asemenea, un reprezentant proeminent la partida războiului, alături de prim-ministrul britanic. Ei îşi înşeală alegătorii susţinând că este posibil să învingă Rusia (...) şi par să refuze să ia în considerare realităţile de pe teren”, a afirmat Peskov. Context: Finlanda în NATO și sensibilitatea „loviturilor în profunzime” Finlanda, descrisă ca aliat fidel al Kievului, a intrat în NATO în 2023, decizie care a pus capăt unei perioade de aproximativ șapte decenii de nealiniere militară și a dus, practic, la dublarea lungimii frontierei comune NATO–Rusia, conform informațiilor din material. În acest cadru, reacția Kremlinului la declarațiile lui Stubb arată că Moscova tratează sprijinul politic pentru atacuri ucrainene pe teritoriul rus drept un element de escaladare, cu potențial de a amplifica tensiunile cu statele NATO care susțin Kievul. [...]
O serie de incidente la fabrici de armament din Europa ridică riscuri operaționale pentru lanțul de aprovizionare militar al NATO , pe fondul unor evaluări ale serviciilor de informații occidentale potrivit cărora Rusia ar urmări să perturbe producția fără a trece pragul care ar putea declanșa Articolul 5 , relatează Digi24 . Potrivit materialului, care citează The Daily Telegraph prin intermediul novinite.com , Kremlinul ar recruta membri ai grupărilor infracționale locale pentru acte de sabotaj împotriva companiilor din domeniul apărării. Scopul ar fi ca operațiunile să rămână „sub pragul” ce ar putea conduce la invocarea Articolului 5 (clauza de apărare colectivă a NATO). Incidentele invocate: Estonia, Bulgaria, Italia Cel mai recent caz menționat este în Estonia, unde Letonia a reținut în această săptămână trei cetățeni letoni, suspectați că au incendiat o fabrică de drone din Estonia. Clădirea, deținută de Milrem Robotics (Tallinn), a fost incendiată în noaptea de 15 august. Compania furnizează arme Ucrainei și este prezentată ca una dintre cele două companii străine care livrează vehicule terestre fără pilot forțelor armate ucrainene. Premierul estonian Kristen Michal a declarat, după incident, că anchetatorii verifică dacă a fost vorba despre sabotaj și dacă Rusia ar fi putut fi implicată. În paralel, articolul indică explozii la producători din domeniul apărării din Italia și Bulgaria, la începutul lunii, considerate parte dintr-un tipar mai larg analizat de serviciile de informații occidentale pentru posibile legături cu operațiuni rusești. Cazul Bulgariei: explozia de la EMCO și limitele informațiilor publice În Bulgaria, o explozie majoră a avut loc pe 10 august la o fabrică operată de EMCO, descrisă drept unul dintre cei mai mari producători privați de arme din țară. Compania produce muniție de artilerie de 155 mm pentru Ucraina. Conform informațiilor prezentate, un incendiu izbucnit într-un camion parcat lângă un depozit s-a extins și a dus, în final, la explozie. Autoritățile bulgare au anunțat la câteva ore după incident, în timp ce incendiul era încă stins, că nu există dovezi privind o interferență din exterior. În text se precizează și că explozia rămâne „oficial neexplicată” dincolo de această succesiune de evenimente. De ce contează: presiune pe producția europeană de apărare, fără escaladare formală Evaluarea citată susține că Rusia ar încerca să perturbe producția europeană de apărare, evitând totodată acțiuni care ar oferi NATO o bază clară pentru invocarea Articolului 5. Utilizarea unor intermediari locali ar îngreuna atribuirea responsabilității și ar permite Moscovei să se distanțeze de incidente, provocând în același timp perturbări companiilor implicate în sprijinirea Ucrainei. În același timp, materialul subliniază explicit o limitare importantă: informațiile disponibile nu demonstrează că exploziile din Bulgaria sau Italia au fost operațiuni rusești, iar autoritățile care investighează nu au prezentat public dovezi de sabotaj străin. [...]
Ucraina spune că a primit „câteva” rachete Patriot, dar fără detalii despre furnizor sau volum , o opacitate care complică evaluarea capacității reale de apărare aeriană și a ritmului de reconstituire a stocurilor, potrivit Digi24 . Informația este atribuită de publicație site-ului Ukrainskaia Pravda , care citează o declarație a președintelui Volodimir Zelenski consemnată de Interfax-Ucraina . Zelenski a spus că au sosit rachete pentru sistemele de apărare aeriană Patriot, însă nu a indicat nici țara furnizoare, nici numărul livrat și nici tipul rachetelor. Declarația a fost făcută la Kiev, pe 25 august, în cadrul unei conferințe de presă susținute împreună cu președintele Estoniei, Alar Karis. „Sincer să fiu, au sosit și câteva rachete Patriot. Nu pot spune câte, dar sunt câteva. Avem nevoie de mai multe.” Ce a mai primit Kievul și ce urmează Pe lângă rachetele Patriot, Ucraina ar fi primit și sisteme de apărare aeriană Crotale, precum și rachete pentru acestea, plus rachete AIM, destinate interceptării rachetelor rusești. Zelenski a adăugat că Ucraina a primit confirmarea că vor fi livrate suplimentar sisteme Crotale și muniție aferentă. Crotale NG este descris ca un sistem francez sol-aer cu rază scurtă, destinat țintelor aeriene la altitudini joase și foarte joase; Franța a furnizat anterior Ucrainei două astfel de sisteme, conform informațiilor din articol. Context tehnic: tipuri de rachete și platforme de lansare Potrivit Ministerului Apărării din Ucraina , sistemele Patriot pot folosi trei tipuri de rachete: PAC-2, PAC-3 CRI și PAC-3 MSE. În același material se precizează că PAC-2 sunt orientate în principal către aeronave și rachete de croazieră, în timp ce PAC-3 CRI și PAC-3 MSE pot intercepta rachete balistice. Ministerul mai arată că rachetele AIM se află de mai mulți ani în dotarea forțelor ucrainene și pot fi lansate atât de pe avioane F-16, cât și de pe sistemele terestre NASAMS. Ucraina folosește AIM-9 Sidewinder, AIM-120 AMRAAM și AIM-7 Sparrow împotriva țintelor aeriene. Anterior, Zelenski declarase că Statele Unite vor furniza Ucrainei rachete pentru Patriot în fiecare lună, mai notează articolul. [...]
Google Pixel 11 Pro XL arată o rezistență mai bună la uzură , un detaliu care poate reduce costurile de service și rata de retururi pentru retaileri, potrivit unui material publicat de Android Headlines , care susține că modelul „stă bine” atât la zgârieturi, cât și la îndoire. Informația este relevantă comercial pentru un telefon din zona premium, unde diferențele de durabilitate se traduc direct în cheltuieli de garanție și în percepția de calitate la raft. În practică, rezistența la zgârieturi și la deformare (îndoire) este una dintre cauzele frecvente ale reclamațiilor, mai ales în primele luni de utilizare. De ce contează: costuri mai mici și risc mai redus de retur Dacă afirmațiile din material se confirmă în utilizare reală, efectele pot fi vizibile pe două paliere: pentru utilizatori : mai puține avarii cosmetice și structurale în utilizarea de zi cu zi; pentru comercianți și service-uri : presiune mai mică pe reparații și înlocuiri, inclusiv în cazurile disputate (de tip „defect” vs. „deteriorare accidentală”). Limitări: nu sunt oferite detalii tehnice în textul disponibil În conținutul furnizat aici nu apar detalii despre metodologia testelor, materialele folosite sau praguri măsurabile (de exemplu, niveluri de duritate ori forțe aplicate). Prin urmare, concluzia rămâne una de context, bazată pe relatarea publicației, fără posibilitatea de a evalua comparabilitatea cu alte modele sau cu standarde de testare. [...]
Guvernul mizează pe producția internă și stocuri ca să evite o criză a gazelor, dar industria rămâne expusă la scumpiri , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile secretarului de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi . Mesajul central: aprovizionarea populației este „protejată” printr-un mecanism reglementat, însă consumatorii industriali vor resimți creșterea prețurilor din piața liberă. Bușoi susține că România este „mai bine pregătită” decât alte state europene pentru perioada de tensiuni de pe piața gazelor, invocând producția internă și nivelul de înmagazinare. Oficialul afirmă că România are în prezent cea mai mare producție de gaze naturale din Uniunea Europeană și că situația ar urma să fie consolidată odată cu începerea exploatării proiectului Neptun Deep , în 2027. Protecția pentru populație: preț reglementat și contracte deja încheiate Secretarul de stat arată că furnizorii care deservesc consumatorii casnici și producătorii de energie termică au contractat deja cantitățile necesare, în principal prin Romgaz. În sprijinul acestei afirmații, Bușoi invocă OUG nr. 12/2026, care introduce un mecanism reglementat: producătorii sunt obligați să livreze anumite cantități de gaze din producția internă la 110 lei/MWh către furnizorii pentru consumatorii casnici și către producătorii de energie termică. Depozitele și noile reguli europene: pragul de 90% devine mai flexibil Bușoi afirmă că România este peste media UE la gradul de umplere a depozitelor și că trebuie să constituie un stoc de cel puțin 90% din capacitatea de înmagazinare. În același timp, el punctează că regulile europene au introdus o fereastră mai largă pentru atingerea țintei: nivelul poate fi atins în orice moment între 1 octombrie și 1 decembrie 2026 , nu neapărat la 1 noiembrie. Totodată, potrivit explicațiilor sale, există și marje de flexibilitate: statul membru poate coborî cu până la 10 puncte procentuale (practic până la 80%) în condiții dificile de umplere; Comisia Europeană poate permite încă până la 5 puncte procentuale dacă persistă condiții nefavorabile de piață. Presiune pe consum și recomandare către companii: înmagazinare peste minimul legal Bușoi avertizează că consumul intern ar putea crește după intrarea în sistem a unor noi capacități de producție a energiei și prin conectarea unor noi gospodării la rețelele de gaze. El enumeră proiecte precum Mintia, Iernut (noua centrală), Constanța și Arad (proiecte PNRR), precum și conectări realizate prin programul Anghel Saligny. În acest context, la „Comandamentul pe gaz” din august, companiilor cu obligații de înmagazinare li s-a recomandat să accelereze ritmul și să depășească obligația minimă legală. Industria, între piața liberă și posibile scheme de sprijin În timp ce populația este acoperită de mecanismul reglementat, consumatorii industriali rămân expuși prețurilor din piața liberă. Bușoi spune că autoritățile trebuie să identifice forme de sprijin compatibile cu regulile europene privind ajutorul de stat și cu posibilitățile bugetare, inclusiv folosind surse europene disponibile. Ca indicator al presiunii din piață, Bușoi menționează că la 25 august cotația gazelor pe hubul european TTF era în jur de 68 euro/MWh (aprox. 340 lei/MWh) , cu circa 16% peste nivelul de acum o lună și aproape dublu față de aceeași perioadă a anului trecut. El pune scumpirea pe seama unor factori externi, între care conflictul cu Iranul și perturbarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz, probleme la exporturile de gaz natural lichefiat din Qatar și competiția Europa–Asia pentru livrările de LNG, în special din SUA, pe fondul stocurilor europene mai reduse și al eliminării treptate a importurilor de gaze rusești. [...]
Legea promulgată anulează unele obligații de TVA stabilite retroactiv pentru contribuabilii cărora li s-a anulat codul de TVA, iar firmele care au plătit deja sumele pot cere restituirea de la ANAF , potrivit Digi24 . Măsura include și dobânzi și penalități, dar nu se aplică dacă TVA a fost evidențiată separat în facturi sau a fost încasată de la clienți. Actul normativ vizează situațiile în care, după anularea codului de TVA, administrația fiscală a stabilit ulterior, retroactiv, obligații de TVA prin decizii de impunere, deși contribuabilul nu ar fi facturat distinct și nu ar fi colectat TVA de la clienți. Președintele Nicușor Dan a susținut că acumularea acestor obligații pentru perioade fiscale anterioare a creat o povară financiară care a afectat direct activitatea unor întreprinderi. Cine intră sub incidența anulării și cine rămâne obligat la plată Legea anulează obligațiile fiscale principale și accesoriile aferente (dobânzi și penalități) doar în cazurile expres prevăzute. În schimb, rămân în vigoare obligațiile acolo unde TVA a fost transferată către client. Concret, legea nu se aplică operațiunilor pentru care contribuabilul: a înscris distinct TVA în facturi sau în documente echivalente; sau a colectat, integral sau parțial, taxa de la beneficiari. În aceste situații, obligația fiscală „rămâne”, conform explicațiilor președintelui. Cum se aplică: anulare din oficiu și restituiri la cerere Aplicarea se face pe două paliere: anulare din oficiu : obligațiile care intră sub incidența legii vor fi anulate de administrația fiscală fără solicitare din partea contribuabilului; restituire : contribuabilii care au achitat deja sumele stabilite prin decizii de impunere vor putea solicita restituirea lor. Legea acoperă atât obligațiile deja stabilite prin decizii de impunere, cât și cazurile în care deciziile au fost emise, dar nu au fost comunicate, precum și situațiile în care organul fiscal nu a emis încă decizia pentru perioadele vizate. Termen pentru ANAF: 30 de zile pentru procedură ANAF are la dispoziție 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru a aproba procedura de aplicare, potrivit președintelui. În practică, acest pas este esențial pentru modul în care contribuabilii vor depune cererile de restituire și pentru calendarul efectiv al rambursărilor. [...]
