Știri
Știri din categoria Diverse
Diferența dintre cifrele anunțate de Kremlin și evaluările independente ridică miza războiului informațional și complică lectura reală a situației de pe front, inclusiv pentru actorii externi implicați în negocieri, potrivit Digi24, care citează o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Putin a susținut că, de la începutul anului, Rusia ar fi capturat în Ucraina peste 3.000 km² și 133 de localități. Șeful Statului Major General, Valeri Gherasimov, a declarat la rândul său că în iunie au fost capturate 636 km² și 29 de localități.
ISW contrazice aceste afirmații și estimează că trupele ruse au capturat sau au pătruns pe un teritoriu de 621,7 km² de la începutul anului — aproape de cinci ori mai puțin decât cifra avansată de Putin. La capitolul localități, institutul a numărat 64, „cu puțin peste două ori mai puține” decât susține liderul de la Kremlin.
În cazul raportării pentru luna iunie, discrepanța este și mai mare: potrivit ISW, „pierderile reale” ale ucrainenilor (definite aici inclusiv ca pătrunderea unor grupuri izolate) ar fi de 30,42 km² și 20 de localități, ceea ce ar însemna că Gherasimov a exagerat indicatorul teritorial de 21 de ori.
Analiza ISW indică faptul că Moscova ar fi încercat, pe 3 și 4 iulie, să amplifice în spațiul public discuțiile despre capturarea unor localități mici, pentru a „satura spațiul informațional și a îngreuna infirmarea acestor declarații”. Institutul leagă aceste exagerări de un „război verbal” menit să proiecteze ideea că victoria Rusiei ar fi inevitabilă, iar apărarea ucraineană s-ar apropia de colaps.
În același registru, ISW notează că Putin și comandanții săi ar fi folosit o întâlnire din 3 iulie pentru a afirma „în mod fals” că au capturat localitatea Konstantinovka și că ar fi început străpungerea cordonului defensiv ucrainean în regiunea Donețk.
ISW estimează că, în iunie, trupele ruse ar fi pierdut în medie 1.298 de soldați pentru fiecare kilometru pătrat de teritoriu ocupat sau în care au pătruns. Pe baza acestui ritm, institutul face un calcul potrivit căruia, pentru cucerirea celor 5.065,17 km² rămași din regiunea Donețk, Rusia ar pierde 6.574.590 de militari.
Materialul notează că Putin și Donald Trump au avut o convorbire telefonică pe 4 iulie. Potrivit consilierului lui Putin, Iurii Ușakov, partea americană ar fi propus discuția, iar Trump și-ar fi confirmat disponibilitatea de a contribui la încetarea rapidă a ostilităților; emisarii Steve Whitcoff și Jared Kushner ar urma să continue eforturile de mediere și ar putea veni la Moscova „la un moment oportun”.
În paralel, Washingtonul continuă sprijinul militar pentru Kiev. Financial Times citează oficiali ucraineni care afirmă că armata ucraineană ar beneficia de sprijin al serviciilor de informații americane pentru stabilirea rutelor dronelor, inclusiv pentru evitarea apărării antiaeriene ruse și pentru alegerea altitudinii și a momentului atacurilor.
În acest context, vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a declarat într-un interviu pentru The Times că Rusia și-ar fi epuizat aproape posibilitățile de a continua ofensiva și că plătește „un preț foarte mare pentru fiecare kilometru pătrat” câștigat.
Recomandate
Schimbarea de limbaj a Kremlinului riscă să întărească narațiunea de „economie de război” și să justifice noi măsuri interne , după ce purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov , a vorbit despre un „război real” în Ucraina, potrivit Bild . Peskov a făcut declarația într-un interviu acordat lui Pavel Zarubin pentru agenția de știri de stat Vesti, după ce, timp de peste patru ani, Kremlinul a evitat termenul „război” și a folosit aproape exclusiv formula „operațiune militară specială”. În Rusia, utilizarea cuvântului „război” în legătură cu Ucraina a fost, în mod oficial, interzisă și putea atrage pedepse cu închisoarea pentru cetățeni, notează publicația. „Este război – un război real.” De ce contează: semnal politic pentru o mobilizare mai largă În logica internă a regimului, trecerea de la „operațiune” la „război” poate funcționa ca o recalibrare a mesajului public: conflictul este prezentat ca fiind mai amplu și mai greu de „izolat” de viața de zi cu zi, ceea ce poate pregăti terenul pentru decizii mai dure și pentru acceptarea unor costuri economice mai mari. În același timp, Peskov a pus explicit responsabilitatea pe sprijinul occidental pentru Kiev, susținând că, deși „totul a început ca o operațiune militară specială”, acum „merge mai departe ca război” deoarece mai multe capitale occidentale „stau în spatele Kievului”. El a mai afirmat că statele occidentale ar ajuta la identificarea țintelor „prin sateliți” și la ghidarea armelor străine către ținte rusești „folosind întreaga lor infrastructură”. Context operațional: atacurile Ucrainei lovesc infrastructura energetică a Rusiei Bild leagă schimbarea de limbaj și de efectele tot mai vizibile ale războiului în interiorul Rusiei, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra instalațiilor de petrol și gaze. Publicația susține că aceste lovituri ating „inima economiei de război” a Rusiei și fac mai dificilă menținerea unei retorici care minimizează conflictul. Concret, articolul menționează: penurie de combustibil la benzinării și cozi de kilometri; întreruperi de curent tot mai frecvente; presiune accentuată asupra Crimeei , pe fondul atacurilor asupra bazelor militare, rafinăriilor și podurilor; dificultăți de aprovizionare pe frontul din Donbas, aflat „practic sub foc constant”. Escaladare reciprocă: cifrele invocate de Zelenski În paralel, Rusia continuă atacurile zilnice asupra Ucrainei, iar Bild citează o evaluare atribuită președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski: în decurs de o săptămână, Rusia ar fi folosit aproximativ 2.200 de drone de atac, peste 1.730 de bombe ghidate și 106 rachete de diferite tipuri împotriva Ucrainei. Tot potrivit aceleiași relatări, în aceeași perioadă ar fi fost uciși peste 70 de oameni, iar sute ar fi fost răniți. Publicația enumeră zone aflate aproape zilnic sub atac, între care Sumî, Zaporijjea, Herson, Harkiv și Dnipro, precum și comunități de la graniță și din proximitatea frontului. Ce urmează Dacă termenul „război” intră în vocabularul oficial al Kremlinului, miza nu este doar semantică: poate fi un pas spre normalizarea publică a unei stări de conflict prelungit, cu efecte directe asupra economiei și asupra vieții cotidiene din Rusia, pe măsură ce atacurile asupra infrastructurii și presiunea logistică se intensifică. [...]
Ucraina cere accelerarea livrărilor Patriot pe fondul riscului de escaladare aeriană , după ce președintele Volodimir Zelenski a avertizat, potrivit Digi24 , că Rusia pregătește un „nou atac de amploare” și a cerut populației să urmărească alertele de raid aerian. În discursul său de seară, Zelenski a spus că serviciile de informații ucrainene indică planuri ale Moscovei pentru un nou val de atacuri, la doar câteva zile după cel mai amplu atac aerian asupra Kievului de la începutul invaziei pe scară largă. Potrivit informațiilor citate, acel atac s-a soldat cu moartea a cel puțin 31 de persoane și rănirea a peste 100. „Informațiile indică din nou faptul că rușii pregătesc un nou atac de amploare.” Zelenski a legat momentul de calendarul politic internațional, afirmând că ar fi „tipic pentru Putin” ca un astfel de atac să fie pregătit „imediat după Ziua Independenței Statelor Unite și înainte de summitul NATO de la Ankara”. Presiune pe aliați pentru rachete Patriot Miza imediată, din perspectiva Kievului, este întărirea apărării aeriene. Zelenski a reiterat apelul pentru rachete suplimentare pentru sistemele Patriot (sisteme de apărare antiaeriană folosite pentru interceptarea rachetelor și a altor amenințări), avertizând că întârzierile în livrări au consecințe directe. „Orice întârziere în livrarea rachetelor pentru apărarea noastră aeriană — rachetele pentru sistemul Patriot — înseamnă pierderea de vieți omenești și încurajează Rusia să continue războiul.” El a susținut că există suficiente mijloace de apărare aeriană la nivel global, însă problema ține de decizii politice și de transferul efectiv al rachetelor din stocuri către unitățile ucrainene. Context: semnale de continuare a campaniei ruse și discuții la NATO În același context, Digi24 notează că președintele rus Vladimir Putin s-a angajat să continue campania de atacuri cu rachete și drone la scară largă asupra orașelor ucrainene. Totodată, un înalt oficial american a declarat că președintele SUA, Donald Trump, urmează să se întâlnească cu Zelenski în timpul vizitei în Turcia din această săptămână, în marja summitului NATO, pentru un nou efort de a avansa discuțiile privind încheierea războiului. Informațiile despre avertismentul lui Zelenski sunt relatate de Kyiv Independent , citat de Digi24. [...]
Lukașenko reafirmă că Belarus nu va trimite trupe în Ucraina , într-un mesaj menit să reducă presiunea internă și să gestioneze riscul de escaladare regională, potrivit Digi24 . Președintele Belarusului a făcut declarația la ceremonia de onorare a absolvenților instituțiilor de învățământ militar superior și a ofițerilor de rang înalt, insistând că militarii belaruși nu vor fi trimiși „în acest măcel” și că Minsk „susține soluționarea pașnică a problemelor”, citat de agenția BelTA. Acuzații la adresa UE și „război hibrid” împotriva Belarusului În același discurs, Lukașenko a susținut că un „partid al războiului” internațional ar urmări prelungirea conflictului din Ucraina și a indicat Uniunea Europeană drept actor care „a adoptat în mod deschis o politică de militarizare”. El a vorbit despre cheltuieli de „miliarde” pentru armament ofensiv și despre o „isterie” legată de o pretinsă „amenințare din est”. Totodată, liderul de la Minsk a afirmat că împotriva Belarusului s-ar desfășura un „război hibrid”, care ar include „dictat economic”, precum și presiuni politice și informaționale. Context: presiuni rusești și avertismentul lui Macron Articolul amintește că surse descrise drept „bine informate” de The Wall Street Journal au susținut anterior că Moscova ar fi început să facă presiuni asupra Minskului pentru a obține permisiunea de a folosi teritoriul belarus pentru lovituri asupra Ucrainei și pentru operațiuni hibride împotriva țărilor NATO. Potrivit acelorași surse, discuțiile ar fi fost conduse de ambasadorul Rusiei în Belarus, Boris Gryzlov. În acest context, președintele Franței, Emmanuel Macron , l-ar fi sunat pe Lukașenko și l-ar fi avertizat să nu intre în război. Mesaje repetate către Kremlin și episodul cu retransmițătoarele La finalul lunii iunie, Lukașenko a declarat, într-o întâlnire cu Gryzlov și cu guvernatorul regiunii Moscovei, Andrei Vorobiev, că Belarus nu intenționează să se alăture acțiunilor militare împotriva Ucrainei, recunoscând public că Rusia ar fi încercat să convingă Minsk să participe mai activ la conflict. Separat, Digi24 notează că în iunie președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a cerut lui Lukașenko să demonteze retransmițătoarele rusești care ar ghida atacurile asupra orașelor ucrainene, amenințând că, în caz de refuz, Ucraina va acționa pe cont propriu. La câteva zile, Zelenski a anunțat că retransmițătoarele și-au încetat activitatea, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat cererea Kievului drept „o amenințare agresivă” și o ingerință în afacerile interne ale Belarusului. [...]
Ucraina arată în teren cum folosește Skynex pentru interceptări , într-un semnal despre trecerea de la promisiuni de livrare la integrare operațională a apărării antiaeriene, potrivit Digi24 . Un videoclip publicat de personal militar ucrainean surprinde utilizarea sistemului german Skynex, produs de Rheinmetall , pentru doborârea unei rachete de croazieră ruse. În material, Andrii, comandantul unei baterii echipate cu Skynex, spune că forțele ucrainene de apărare au fost printre primele care au primit acest sistem. Racheta de croazieră ar fi fost interceptată în timpul unuia dintre atacurile Rusiei asupra Ucrainei, conform Ukrainska Pravda . Ce arată videoclipul despre funcționarea sistemului Militarul descrie modul de lucru al Skynex: sistemul măsoară distanța, altitudinea și viteza țintei, iar proiectilul este programat în momentul în care părăsește țeava, printr-un programator amplasat în compensatorul frânei de gură. Tot el afirmă că sistemul urmărește automat ținta, calculează punctul de interceptare, iar proiectilul detonează în imediata apropiere a țintei. Rezultate raportate și ce include Skynex Comandamentul Aerian Vest, citat în articol, susține că sistemul Skynex prezentat în videoclip a doborât 34 de drone de atac de tip Shahed și două rachete de croazieră Kh-101. Skynex este descris ca un sistem de artilerie antiaeriană cu rază scurtă de acțiune, destinat combaterii dronelor și interceptării rachetelor, muniției de artilerie și de mortier. În configurația prezentată, sistemul include: sistemul de gestionare a luptei Oerlikon Skymaster; dispozitivul tactic de achiziție a datelor radar Oerlikon X-TAR3D; până la patru tunuri antiaeriene Oerlikon Revolver Gun Mk3 (Ucraina folosește modele cu patru tunuri). În noiembrie 2025, forțele de apărare ale Ucrainei aveau în dotare patru unități Skynex, mai notează articolul. [...]
Convorbirea Putin–Trump mută presiunea pe summitul NATO de la Ankara , într-un moment în care Rusia își intensifică ofensiva în estul Ucrainei, potrivit Știrile Pro TV . Mesajele transmise de Moscova către Washington vizează direct rolul Europei și al Kievului și pot influența discuțiile despre sprijinul militar și politic pentru Ucraina. Consilierul Kremlinului Iuri Ușakov a declarat, într-un briefing, că Vladimir Putin i-ar fi spus lui Donald Trump că „Europa și Kievul mizează pe prelungirea conflictului și chiar pe escaladarea acestuia”, inclusiv prin „acte de terorism împotriva populației civile”, afirmații atribuite de sursă agenției ruse TASS. Tot Ușakov susține că Putin ar fi acuzat Kievul și capitalele europene că pornesc de la „o percepție falsă asupra situației de pe linia frontului”. Ce a comunicat Moscova despre discuție Potrivit Ministerului rus de Externe, citat de CNN în materialul preluat de Știrile Pro TV, convorbirea telefonică a durat aproape 90 de minute și a fost a patra discuție dintre cei doi lideri în acest an. Ministerul a descris dialogul drept „de lucru și extrem de constructiv” și a transmis că Trump „și-a reafirmat disponibilitatea de a facilita încetarea cât mai rapidă a ostilităților”. În același timp, partea rusă a reiterat că preferă „o soluționare politică și diplomatică” și a susținut că pe câmpul de luptă forțele ruse „avansează cu încredere”. Ministerul rus mai afirmă că Putin l-a felicitat pe Trump și „întregul popor american” cu ocazia împlinirii a 250 de ani de la Declarația de Independență a SUA. De ce contează momentul: înainte de summitul NATO Discuția are loc înaintea summitului NATO de la Ankara, considerat „crucial”, care începe marți și la care Trump intenționează să participe. Contextul este amplificat de intensificarea ofensivei ruse pentru ocuparea unei părți mai mari din regiunea Donețk, obiectiv indicat ca prioritar pentru Kremlin. Pentru aliați, sincronizarea convorbirii adaugă presiune asupra agendei summitului: poziționarea SUA, coeziunea europeană și calibrul sprijinului pentru Ucraina pot fi influențate de semnalele politice transmise public după discuția dintre cei doi lideri. Reacția Kievului: „determinarea americană va fi crucială” Și Kievul a anunțat o discuție telefonică între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și Donald Trump. Zelenski a descris conversația drept „foarte fructuoasă” și a spus că au discutat despre situația de pe front. „Există o perspectivă reală de a pune capăt acestui război, iar determinarea americană va fi crucială.” Materialul nu oferă detalii suplimentare despre eventuale angajamente concrete rezultate din aceste convorbiri, astfel că rămâne neclar ce pași ar urma să fie propuși la summitul NATO sau în format bilateral SUA–Rusia/SUA–Ucraina. [...]
Escaladarea retoricii în USR riscă să complice repoziționarea partidului față de Cotroceni , după ce senatorul USR Cristian Ghinea a lansat un atac direct la adresa președintelui României, Nicușor Dan , potrivit Digi24 . Ghinea l-a catalogat pe șeful statului drept „tăntălău” și a criticat strategia lui Nicușor Dan din campania pentru prezidențiale. Senatorul USR susține că președintele ar fi folosit „o strategie cinică”, prezentându-se drept singurul candidat proeuropean capabil să intre în turul al doilea. Declarațiile au fost făcute la podcastul Comunitatea Liberală, unde Ghinea a formulat și o caracterizare mai amplă a președintelui: „Este un personaj greșit pentru România. Nu cred că este un personaj diabolic. Cred că este un tăntălău ajuns în locuri greșite, care este foarte bun să facă niște planuri și să se folosească cinic de oameni, fără un scop ultim, altul decât să fie el moțul acolo.” În același context, senatorul USR a adăugat: „Este un personaj tragic, până la urmă.” Din informațiile disponibile în materialul Digi24 nu rezultă o reacție a președintelui Nicușor Dan sau o poziție oficială a conducerii USR la aceste afirmații. [...]
