Știri
Știri din categoria Externe
Zelenski cere aliaților să trimită rapid interceptoare Patriot din stocuri, susținând că deficitul actual lasă Ucraina vulnerabilă la rachetele balistice și permite Rusiei să provoace pierderi civile mari la Kiev, potrivit Kyiv Post.
Într-un mesaj publicat pe Telegram luni, 6 iulie, președintele ucrainean a spus că Rusia a lansat peste noapte un atac de amploare asupra Kievului și a zonei din jur, cu 68 de rachete și 351 de drone. Bilanțul indicat de Zelenski: cel puțin 14 morți (11 în Kiev și trei în regiunea Kiev) și aproximativ 76 de răniți (circa 60 în capitală și 16 în regiune).
Zelenski a afirmat că apărarea aeriană ucraineană a avut rezultate bune în doborârea dronelor și a rachetelor de croazieră, dar nu a reușit să intercepteze toate rachetele balistice din cauza lipsei de interceptoare Patriot (muniția folosită de sistemele antiaeriene Patriot).
„Militarii noștri au arătat rezultate bune în doborârea dronelor și a rachetelor de croazieră astăzi, dar, din păcate, nu și a rachetelor balistice rusești. Motivul este aprovizionarea insuficientă cu rachete interceptoare.”
În același mesaj, liderul ucrainean a susținut că, atâta timp cât rachetele Patriot „rămân în depozitele aliaților”, Rusia va continua să lovească zone rezidențiale, adăugând că SUA și Europa ar avea capacitatea de a opri aceste atacuri.
Zelenski a cerut adoptarea unor „decizii puternice” privind întărirea apărării aeriene a Ucrainei la summitul NATO care urmează să aibă loc la Ankara, conform aceleiași surse.
După atac, autoritățile au continuat operațiunile de intervenție pe parcursul zilei. La Kiev, echipele de urgență au salvat 64 de persoane, inclusiv doi copii, din clădiri avariate, iar pagube au fost raportate în peste 10 locații din oraș, inclusiv la imobile rezidențiale.
În regiunea Kiev, Zelenski a menționat un incendiu în desfășurare la locul unei lovituri cu rachetă în suburbia Vișneve, unde se făceau evacuări din locuințele din apropiere. În total, peste 400 de salvatori și polițiști au fost implicați în intervenție.
Kyiv Post notează că Rusia a extins în ultimele luni amploarea atacurilor aeriene combinate, folosind tot mai des rachete balistice împreună cu sute de drone într-un singur atac nocturn. Oficialii ucraineni avertizează că, deși Ucraina și-a îmbunătățit capacitatea de a intercepta drone și rachete de croazieră, sisteme Patriot suplimentare și interceptoare rămân esențiale pentru apărarea orașelor împotriva rachetelor balistice.
Recomandate
Rusia își mută accentul pe rachete balistice , profitând de lipsa interceptoarelor Patriot din apărarea aeriană a Ucrainei, într-un moment în care atacurile combinate cu drone și rachete cresc presiunea asupra Kievului, potrivit HotNews . În noaptea atacului, Rusia a lansat un val masiv: 68 de rachete (inclusiv 23 balistice și șase rachete „super și hipersonice”) și 351 de drone, iar principala țintă a fost Kievul, conform datelor forțelor aeriene ucrainene. Autoritățile au raportat cel puțin 11 morți și 46 de răniți , după ce loviturile au venit la câteva zile de la un alt atac sângeros soldat cu 31 de decese. Vulnerabilitatea: interceptoare insuficiente pentru Patriot Apărarea ucraineană a reușit să doboare sau să neutralizeze 37 de rachete și 326 de drone, însă nu a interceptat nicio rachetă balistică și nici rachetele „super și hipersonice”, potrivit datelor citate de Reuters și Ukrainska Pravda. Colonelul Iurii Ihnat, purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene, a legat direct rezultatul de lipsa muniției pentru Patriot (interceptoarele PAC-2 și PAC-3), singurele considerate eficiente împotriva rachetelor balistice. Declarația sa indică o schimbare de tactică a Moscovei, care ar exploata deficitul global de astfel de interceptoare. „Rata de succes a fost scăzută, ca să spunem așa. Pentru a doborî rachete balistice, ai nevoie de resursele necesare. Avem suficiente sisteme, dar ceea ce ne trebuie este o aprovizionare constantă cu rachete. Rusia exploatează faptul că Ucraina – și, într-adevăr, întreaga lume – se confruntă cu o lipsă gravă de rachete interceptoare PAC-2 și PAC-3. De aceea, se concentrează din ce în ce mai mult pe atacuri cu rachete balistice.” Miza operațională: presiune pe Kiev înainte de summitul NATO Atacul a avut loc în ajunul summitului NATO (7-8 iulie, Ankara), unde este așteptată și o discuție bilaterală între Volodimir Zelenski și Donald Trump. În acest context, Zelenski a reluat public solicitarea de armament, argumentând că menținerea rachetelor Patriot în stocurile aliaților „încurajează” Rusia să continue loviturile asupra zonelor rezidențiale. „Atâta timp cât rachetele Patriot rămân în stocurile aliaților noștri, Rusia nu face decât să fie încurajată să continue să «distrugă» clădiri rezidențiale. Statele Unite și Europa au suficientă putere pentru a pune capăt acestei terori.” Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , s-a alăturat apelului pentru înzestrare și a transmis că UE „va continua să intensifice presiunea până când Rusia va pune capăt vărsării de sânge”. Ce urmează Din informațiile prezentate, direcția imediată depinde de două variabile: capacitatea Ucrainei de a-și reface stocurile de interceptoare Patriot și ritmul în care Rusia va continua atacurile cu rachete balistice, pe fondul unei apărări aeriene constrânse de muniție. În paralel, summitul NATO și întâlnirile bilaterale anunțate pot influența deciziile de livrare de armament în perioada următoare. [...]
Kievul cere accelerarea livrărilor de apărare antiaeriană, pe fondul unui deficit de interceptoare , după un nou atac rusesc soldat cu 11 morți, iar miza imediată se mută pe deciziile politice și logistice pe care aliații le pot lua la summitul NATO de la Ankara , relatează HotNews . Volodimir Zelenski a cerut NATO „decizii ferme” la reuniunea din această săptămână, argumentând că Ucraina reușește să intercepteze drone și rachete de croazieră, dar are dificultăți în fața rachetelor balistice din cauza „stocului insuficient de rachete de interceptare”. Într-un mesaj publicat pe X, președintele ucrainean a legat direct protecția populației de întărirea apărării aeriene. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, Rusia a lansat în noaptea de duminică spre luni 68 de rachete și 351 de drone asupra Ucrainei, iar sistemele de apărare aeriană au doborât sau neutralizat 37 de rachete și 326 de drone. În acest context, Zelenski a insistat că sprijinul aliat trebuie să se traducă în livrări concrete de armament pentru a susține rezistența la atacuri. „Atâta timp cât rachetele Patriot rămân în stocurile aliaților noștri, Rusia nu face decât să fie încurajată să continue să «distrugă» clădiri rezidențiale. Statele Unite și Europa au suficientă putere pentru a pune capăt acestei terori.” Reacția UE: bani pentru drone și un nou pachet de sancțiuni Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a susținut public apelul pentru înzestrare și a transmis că UE va continua să crească presiunea asupra Rusiei. Ea a anunțat că săptămâna trecută a fost acordată prima tranșă de 4 miliarde de euro dintr-un împrumut de 90 de miliarde de euro, destinat consolidării apărării Ucrainei cu tehnologie avansată de drone, și că „urmează și alte tranșe în curând”. Totodată, von der Leyen a precizat că se lucrează la finalizarea acordului privind al 21-lea pachet de sancțiuni „în zilele următoare”. Ce urmează la Ankara Summitul NATO are loc pe 7-8 iulie, la Ankara. În marja reuniunii, Zelenski și Donald Trump sunt așteptați să aibă o discuție bilaterală, într-un moment în care Kievul încearcă să transforme sprijinul politic în decizii operaționale rapide privind apărarea antiaeriană. [...]
Ursula von der Leyen pune pe agenda NATO suplimentarea apărării antiaeriene a Ucrainei , după atacul rusesc asupra Kievului, și indică faptul că discuția va avea loc „săptămâna aceasta” la summitul Alianței de la Ankara, potrivit Mediafax . Președinta Comisiei Europene a transmis, într-un mesaj publicat pe platforma X, că atacul a vizat civili și a inclus „peste 400 de drone și rachete” îndreptate spre capitala Ucrainei. În acest context, von der Leyen a susținut că Ucraina are nevoie „urgentă” de mai multe capacități de apărare aeriană. „Ucraina are nevoie urgentă de mai multe capacități de apărare aeriană. Vom discuta despre acest lucru săptămâna aceasta, la Ankara, în cadrul summitului NATO.” Componenta financiară: tranșă de 4 miliarde de euro și împrumut de 90 de miliarde de euro În același mesaj, șefa executivului de la Bruxelles a precizat că, săptămâna trecută, UE a acordat „prima tranșă de 4 miliarde de euro” dintr-un împrumut de „90 de miliarde de euro”, pentru consolidarea apărării Ucrainei „cu tehnologie avansată pentru drone”. Von der Leyen a adăugat că „vor urma și alte măsuri, foarte curând”. Presiune de reglementare: pachetul 21 de sancțiuni, în lucru Von der Leyen a mai spus că se depun „eforturi intense” pentru finalizarea acordului privind „ cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni ” în „zilele următoare”, fără a detalia conținutul acestuia. Contextul atacului și miza summitului de la Ankara Reacția vine după un atac masiv al Rusiei asupra Kievului în noaptea de duminică spre luni. Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că a fost vorba despre un atac combinat cu rachete balistice, rachete de croazieră și drone. Potrivit Kyiv Post , în urma atacului au murit 14 persoane și alte zece au fost rănite, iar primarul Kievului a anunțat că marți va fi zi de doliu. Mediafax notează că atacul a avut loc cu o zi înainte de deschiderea summitului NATO de la Ankara, unde președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, urmează să se întâlnească cu președintele SUA, Donald Trump, pentru discuții despre posibile soluții de încheiere a războiului. [...]
Deficitul de interceptoare Patriot a lăsat Ucraina fără apărare în fața unui val de rachete balistice , după ce Kievul nu a reușit să doboare niciuna dintre cele 29 de rachete lansate de Rusia în noaptea de 5 spre 6 iulie, potrivit Mediafax , care citează Forțele Aeriene ucrainene și Euronews. Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, colonelul Iurii Ihnat, a descris rata de interceptare drept „scăzută” și a indicat cauza: lipsa unui flux constant de rachete interceptoare. El a susținut că Rusia cunoaște deficitul de rachete PAC-2 și PAC-3 pentru sistemele Patriot și își adaptează atacurile pentru a exploata această vulnerabilitate. Patriot, „singura soluție eficientă” pentru balistice, dar cu stocuri la limită Autoritățile ucrainene afirmă că sistemele Patriot furnizate de Statele Unite sunt, în acest moment, singura opțiune eficientă pentru interceptarea rachetelor balistice rusești. Problema, potrivit Kievului, este că stocurile de interceptoare au ajuns la un nivel critic, ceea ce reduce direct capacitatea de apărare antiaeriană. Ambasadorul Ucrainei la Uniunea Europeană, Vsevolod Cențov, a declarat pentru Euronews că atacurile Rusiei transmit mesajul că Moscova intenționează să continue războiul, adăugând că Ucraina își intensifică, la rândul ei, loviturile asupra unor ținte militare din Rusia și din teritoriile ocupate. Presiune pe summitul NATO: cerere de decizii și livrări Președintele Volodimir Zelenski a spus că unul dintre obiectivele principale ale summitului NATO de la Ankara este consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei. „Este extrem de important ca lumea – în primul rând Statele Unite și partenerii noștri europeni – să iasă din summitul NATO de la Ankara cu decizii puternice privind sprijinul pentru apărarea aeriană a Ucrainei și, implicit, pentru protejarea vieții oamenilor” Zelenski a mai afirmat că, atât timp cât aliații mai au rachete Patriot în stoc, Rusia este încurajată să continue atacurile asupra zonelor rezidențiale. Cererea depășește producția, pe fondul tensiunilor globale În material se arată că Patriot sunt produse în SUA de Raytheon și Lockheed Martin și sunt folosite atât de Ucraina, cât și de mai mulți aliați ai Washingtonului. Potrivit presei internaționale citate, războiul dintre Israel și Iran a redus semnificativ stocurile globale de interceptoare, după utilizarea intensă în Orientul Mijlociu. Zelenski a indicat că Lockheed Martin produce aproximativ 600 de interceptoare Patriot pe an (circa 60–65 pe lună), în timp ce oficiali ucraineni estimează că Rusia produce aproximativ 120 de rachete balistice lunar. În acest context, discuțiile despre suplimentarea sprijinului militar, inclusiv livrări de interceptoare Patriot, sunt așteptate să fie pe agenda summitului NATO de la Ankara. [...]
Întâlnirea Trump–Zelenski la summitul NATO de la Ankara repune pe agendă atât blocajul din Ucraina, cât și presiunea SUA pentru creșterea bugetelor de apărare , potrivit news.ro . Casa Albă indică drept miză relansarea eforturilor de încheiere a războiului, într-un moment în care „frontul este în mod evident blocat de câteva luni”. Donald Trump urmează să ajungă la summit marți, iar prima întâlnire programată este cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan , gazda reuniunii. Tot atunci, Trump ar urma să aibă discuții cu președintele sirian Ahmed al Charaa și să susțină o conferință de presă, conform detaliilor prezentate de Casa Albă. Ucraina: discuții despre „cum putem pune capăt războiului” Un oficial american de rang înalt, citat de AFP și vorbind sub protecția anonimatului, a declarat că întâlnirea Trump–Zelenski este programată pentru miercuri și va viza „modul în care putem pune capăt războiului”. Același oficial a descris situația de pe front ca fiind blocată, fără progrese semnificative de partea niciuneia dintre tabere, și a spus că președintele american consideră „urgent” să se încerce oprirea conflictului. În weekend, atât Vladimir Putin, cât și Volodimir Zelenski au avut convorbiri telefonice separate cu Donald Trump, în contextul aniversării a 250 de ani de la fondarea Statelor Unite, mai notează publicația. NATO: presiune pentru majorarea cheltuielilor de apărare Pe lângă dosarul ucrainean, Trump va face presiuni asupra aliaților din NATO să își majoreze cheltuielile de apărare, potrivit aceluiași oficial american. Pentru statele membre, subiectul are implicații bugetare directe, într-un moment în care cerințele de finanțare pentru apărare concurează cu alte priorități fiscale. Context regional: Siria, Liban și armistițiul „fragil” În ceea ce privește întâlnirea cu președintele sirian Ahmed al Charaa, news.ro consemnează că acesta a negat în iunie intenția de a interveni militar în Liban împotriva Hezbollah, după ce Trump sugerase contrariul. Ahmed al Charaa a afirmat că urmărește „căi de colaborare economică între Liban și Siria, nu căi militare”. Materialul menționează și că un protocol de acord semnat pe 17 iunie între Statele Unite și Iran a permis intrarea în vigoare a unui armistițiu fragil în Liban începând cu 21 iunie, înaintea semnării, pe 26 iunie, a unui acord-cadru între Liban și Israel pentru o „pace durabilă”. [...]
Întâlnirile programate de Donald Trump la summitul NATO din Turcia pot influența direct agenda de securitate și cheltuielile militare ale alianței. Potrivit The Jerusalem Post , care citează Reuters și declarațiile unui oficial american de rang înalt, președintele SUA urmează să se vadă în această săptămână cu liderii Ucrainei și Siriei, în marja reuniunii NATO, într-un demers descris ca o „împingere reînnoită” pentru încheierea războiului din Ucraina. Donald Trump este programat să ajungă la summit marți, iar prima întâlnire va fi cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan , gazda reuniunii. Casa Albă a transmis că Trump se va întâlni și cu președintele Siriei, Ahmed al‑Sharaa, și va susține o conferință de presă. Ucraina: discuții despre „cum putem opri războiul” Conform oficialului american citat, Trump se va întâlni miercuri cu președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, pentru a discuta „cum putem pune capăt războiului”. Același oficial a susținut că, în ultimele luni, frontul „a înghețat”, iar niciuna dintre părți nu înregistrează progrese semnificative, motiv pentru care președintele SUA ar resimți „un real sentiment de urgență” pentru a opri conflictul. NATO: presiune pentru creșterea cheltuielilor de apărare În paralel cu discuțiile legate de Ucraina, Trump va cere aliaților NATO să își majoreze cheltuielile de apărare, potrivit aceleiași informări. În termeni practici, mesajul poate amplifica presiunea politică asupra guvernelor europene privind bugetele militare și prioritățile de achiziții, într-un moment în care războiul din Ucraina rămâne principalul test de securitate pentru alianță. [...]
