Știri
Știri din categoria Externe
Comisia Europeană pregătește intervenții operative pentru a reduce cozile din aeroporturi, după ce implementarea Sistemului de Intrare/Ieșire (EES) a dus la timpi mari de așteptare pentru călătorii din afara UE, potrivit Economedia. Miza este una direct operațională, în plin sezon de vară: evitarea blocajelor care afectează fluxurile de pasageri și capacitatea aeroporturilor.
EES este un sistem de control la frontieră care înlocuiește ștampilarea tradițională a pașapoartelor cu colectarea de date biometrice (fotografie și amprente) pentru cetățenii din afara UE. Regulile au fost pregătite timp de opt ani, însă implementarea – aflată în responsabilitatea guvernelor naționale – a fost afectată de probleme tehnice, ceea ce a dus la creșterea timpilor de așteptare pentru vizitatorii străini.
Într-o scrisoare obținută de Politico, comisarul european pentru migrație, Magnus Brunner, le-a transmis șefilor de aeroporturi și companiilor aeriene că EES, introdus treptat din octombrie anul trecut, urmărește „menținerea siguranței cetățenilor noștri, fără un disconfort nejustificat pentru vizitatorii din afara spațiului Schengen”.
Grupuri comerciale din aviație, inclusiv Airlines for Europe și Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA), au avertizat Comisia Europeană, prin scrisori, asupra cozilor lungi la frontieră și a întârzierilor pentru pasagerii care călătoresc spre și dinspre UE.
Deși Bruxelles-ul a negat anterior deficiențe pe scară largă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a admis că rezolvarea „problemelor tehnice” va necesita eforturi semnificative.
Brunner susține că EES „funcționează bine” în majoritatea statelor membre și pe majoritatea aeroporturilor, dar recunoaște întârzieri în anumite destinații, pe care le pune pe seama unor factori precum „personalul insuficient sau lipsa unei infrastructuri adecvate”.
În prezent, statele membre pot suspenda temporar cerința de colectare a datelor biometrice pentru a accelera procesarea la frontieră. În paralel, Comisia anunță eforturi suplimentare pentru a ajuta statele care se confruntă încă cu probleme, prin colaborare cu guvernele pentru eliminarea blocajelor.
Potrivit cifrelor transmise Politico, de la implementarea EES din octombrie 2025, 43.728 de persoane au fost oprite la intrarea în UE pentru încălcarea regulilor. Dintre acestea, aproximativ 16.383 ar fi călătorit fără motive întemeiate, 8.739 ar fi depășit limita de timp permisă, iar peste 400 ar fi încercat să treacă frontiera cu documente falsificate.
După perioada de introducere treptată, EES a devenit obligatoriu începând cu 10 aprilie pentru toți călătorii din afara UE care intră în spațiul Schengen pentru șederi scurte. În perioada următoare, eficiența măsurilor discutate la nivelul Comisiei va fi testată direct în aeroporturi, în funcție de capacitatea fiecărui stat de a asigura personal și infrastructură adecvate.
Recomandate
Negocierile pentru bugetul multianual al UE intră într-o fază critică, pe fondul presiunii Comisiei de a introduce „resurse proprii” (taxe la nivel european) și de a crește contribuțiile statelor membre , în timp ce tabăra țărilor „frugale” cere limitarea cheltuielilor, potrivit Antena 3 . Miza este un buget pe termen lung de 2 trilioane de euro, iar discuția se mută tot mai mult de la „cât cheltuim” la „de unde vin banii”. Comisia Europeană cere guvernelor să avanseze pe tema noilor venituri, numite „resurse proprii”, adică impozite colectate la nivelul UE pentru finanțarea bugetului, în locul dependenței de contribuțiile naționale. Subiectul este sensibil politic, iar lipsa progreselor devine o problemă de calendar: țări-cheie precum Franța, Italia și Polonia intră în ciclul electoral din 2027, ceea ce crește presiunea pentru un acord până la finalul acestui an. De ce contează: fără venituri noi, bugetul „ambițios” devine greu de finanțat La Conferința anuală privind bugetul UE, comisarul european pentru buget, Piotr Serafin , a criticat abordarea țărilor „frugale”, argumentând că un buget prea mic la nivel european nu înseamnă automat costuri mai mici pentru contribuabili, deoarece cheltuielile ar putea fi împinse în bugetele naționale, cu riscuri de suprapunere și ineficiență. „Trebuie să fim conștienți de legătura dintre un buget frugal și un buget modern.” În paralel, comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a legat direct discuția bugetară de nevoile de securitate ale Europei, cerând statelor să trateze apărarea ca prioritate strategică în viitorul buget. „Luăm în serios un potențial război?” Faliile dintre state: „frugalii” vs „prietenii coeziunii” Discuțiile au împărțit statele UE în două tabere: Țările „frugale” , care vor reducerea dimensiunii totale a bugetului și reorientarea către priorități noi; „Prietenii coeziunii” , care cer mai mulți bani pentru agricultură și programe regionale . Comisia a prezentat pentru prima dată, în iulie 2025, un buget de aproape 2 trilioane de euro, cu accent pe competitivitate economică și apărare, dar cu reduceri pentru agricultură și programe regionale, potrivit materialului. Următorul moment cu miză ridicată este Consiliul European din octombrie , unde Comisia încearcă să obțină sprijin pentru un buget mai „ambițios”, inclusiv pentru finanțarea apărării. Ce taxe europene sunt pe masă și cine se opune În propunerea inițială, Comisia a avansat mai multe surse potențiale de venit, între care: venituri din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii ; mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon ; taxe legate de deșeuri electronice necolectate ; accize la tutun ; o taxă pe profit . Toate au întâmpinat opoziție semnificativă din partea guvernelor, notează articolul. În negocieri, Parlamentul European a venit cu idei suplimentare, inclusiv: taxă pe jocurile de noroc , taxă digitală , taxă pe câștigurile de capital aferente activelor în criptomonede . Comisia a estimat că aceste taxe ar putea aduce până la 11 miliarde de euro pe an (aprox. 55 miliarde lei). În tabăra scepticilor, Suedia este menționată ca fiind împotriva oricărui tip de „resurse proprii”, pe motiv că ar împinge o povară disproporționată către cele mai bogate state membre. Ce urmează: un „pachet” de compromis Potrivit unor surse diplomatice citate în material, o ieșire din blocaj ar putea veni sub forma unui pachet care să echilibreze interesele naționale, deoarece statele tind să susțină sau să respingă fiecare taxă în funcție de efectul asupra propriei economii și de comparația cu contribuția națională actuală. La conferință, președinta Băncii Europene de Investiții, Nadia Calviño, a susținut explicit includerea resurselor proprii într-un acord final. „De data aceasta, dacă liderii noștri vor să fie ambițioși în ceea ce privește bugetul european, vor trebui să fie hotărâți și să aprobe cu adevărat un nou pachet de resurse proprii.” [...]
Kievul cere accelerarea livrărilor de apărare antiaeriană, pe fondul unui deficit de interceptoare , după un nou atac rusesc soldat cu 11 morți, iar miza imediată se mută pe deciziile politice și logistice pe care aliații le pot lua la summitul NATO de la Ankara , relatează HotNews . Volodimir Zelenski a cerut NATO „decizii ferme” la reuniunea din această săptămână, argumentând că Ucraina reușește să intercepteze drone și rachete de croazieră, dar are dificultăți în fața rachetelor balistice din cauza „stocului insuficient de rachete de interceptare”. Într-un mesaj publicat pe X, președintele ucrainean a legat direct protecția populației de întărirea apărării aeriene. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, Rusia a lansat în noaptea de duminică spre luni 68 de rachete și 351 de drone asupra Ucrainei, iar sistemele de apărare aeriană au doborât sau neutralizat 37 de rachete și 326 de drone. În acest context, Zelenski a insistat că sprijinul aliat trebuie să se traducă în livrări concrete de armament pentru a susține rezistența la atacuri. „Atâta timp cât rachetele Patriot rămân în stocurile aliaților noștri, Rusia nu face decât să fie încurajată să continue să «distrugă» clădiri rezidențiale. Statele Unite și Europa au suficientă putere pentru a pune capăt acestei terori.” Reacția UE: bani pentru drone și un nou pachet de sancțiuni Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a susținut public apelul pentru înzestrare și a transmis că UE va continua să crească presiunea asupra Rusiei. Ea a anunțat că săptămâna trecută a fost acordată prima tranșă de 4 miliarde de euro dintr-un împrumut de 90 de miliarde de euro, destinat consolidării apărării Ucrainei cu tehnologie avansată de drone, și că „urmează și alte tranșe în curând”. Totodată, von der Leyen a precizat că se lucrează la finalizarea acordului privind al 21-lea pachet de sancțiuni „în zilele următoare”. Ce urmează la Ankara Summitul NATO are loc pe 7-8 iulie, la Ankara. În marja reuniunii, Zelenski și Donald Trump sunt așteptați să aibă o discuție bilaterală, într-un moment în care Kievul încearcă să transforme sprijinul politic în decizii operaționale rapide privind apărarea antiaeriană. [...]
Turcia pune în circulație o monedă comemorativă de 5 lire ca mijloc legal de plată , într-o mișcare care combină simbolistica diplomatică a summitului NATO cu un instrument concret de vizibilitate internă și externă, potrivit TVR Info . Direcția Generală de Monetărie și Imprimare a Timbrelor din Turcia a emis luni moneda, special concepută pentru a marca cel de-al 36-lea summit al NATO , programat la Ankara în această săptămână. Conform agenției turce Anadolu, moneda este în ediție limitată și are un design creat pentru eveniment. În prima etapă, vor fi emise 100.000 de monede, însă producția totală este așteptată să ajungă la o jumătate de milion de unități, relatează EFE. O campanie de imagine în jurul summitului Emiterea monedei este prezentată ca parte a unei campanii a guvernului turc, care folosește summitul NATO din 7 și 8 iulie pentru a proiecta o imagine favorabilă a Ankarei și a țării, notează EFE. În pregătirea reuniunii, autoritățile au luat și măsuri logistice și de amenajare urbană, inclusiv: pregătirea unei baze aeriene militare pentru primirea liderilor străini; văruirea fațadelor clădirilor de pe ruta oficială dintre aeroport și centrul orașului; renovarea spațiilor verzi din Ankara, ca parte a unui efort de „înfrumusețare” a capitalei. Context: tensiuni legate de proteste și accesul presei EFE mai amintește că, înaintea summitului, peste 200 de activiști anti-NATO au fost arestați, iar zeci de jurnaliști critici la adresa guvernului nu au primit acreditare pentru a relata despre eveniment. [...]
Apărarea aeriană a Ucrainei nu a interceptat nicio rachetă balistică în timpul unui atac nocturn de amploare asupra Kievului, un semnal de vulnerabilitate operațională cu efect direct asupra riscului pentru infrastructura civilă și continuitatea activităților din capitală, potrivit Kyiv Post . Atacul a început duminică seara, în jurul orei 18:00, și a vizat în principal Kievul, fiind descris de Forțele Aeriene ucrainene drept un „atac combinat” cu drone și rachete lansate din aer, de pe uscat și de pe mare. În total, radarele ucrainene au urmărit 419 ținte aeriene: 68 de rachete și 351 de drone de diverse tipuri. Conform datelor preliminare, apărarea ucraineană a distrus sau a „suprimat” (neutralizat prin mijloace precum bruiajul) 363 de ținte: 37 de rachete de croazieră și 326 de drone. Interceptările confirmate includ 31 de rachete de croazieră Kh-101, șase rachete Kalibr și 326 de drone. Nicio interceptare pentru rachetele balistice și antinavă Forțele Aeriene au precizat că nu a fost interceptată nicio rachetă balistică Iskander-M/S-400 și nicio rachetă antinavă de tip Zircon/Onyx folosită în atac. În total, Rusia a lansat, potrivit aceleiași surse: 23 de rachete balistice Iskander-M/S-400; 6 rachete antinavă 3M22 Zircon/Onyx; 33 rachete de croazieră Kh-101; 6 rachete de croazieră Kalibr; 351 de drone (Shahed, Gerbera, Italmas și drone-momeală). Forțele Aeriene au raportat „impacturi” ale 29 de rachete balistice (inclusiv rachete antinavă) și ale 18 drone de atac în 34 de locații, în timp ce fragmente din drone interceptate au căzut în alte 16 puncte. Un canal ucrainean de monitorizare militară de pe Telegram, Nikolaevsky Vanek, a descris atacul ca fiind fără precedent și a susținut că Rusia pare să se bazeze tot mai mult pe rachete balistice în loviturile de mare amploare. Victime și pagube în cartiere rezidențiale; zi de doliu pe 7 iulie Bilanțul oficial citat indică 11 persoane ucise și 46 rănite, inclusiv trei copii; 27 dintre răniți au fost spitalizați. Cele mai mari distrugeri au fost raportate în districtul Podilskyi, unde au fost distruse apartamente între etajele cinci și nouă ale unui bloc. În districtul Darnytskyi, loviturile au afectat două clădiri rezidențiale înalte: una de 25 de etaje a fost grav avariată între etajele doi și cinci, iar un bloc de 30 de etaje a luat foc după ce a fost lovit de resturi. Pagube au mai fost raportate în districtele Obolonskyi și Holosiivskyi. Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a anunțat că 7 iulie va fi zi de doliu în oraș: drapelele vor fi coborâte în bernă, iar evenimentele de divertisment vor fi anulate. Operațiunile de salvare continuau, iar bilanțul final al victimelor nu era încă confirmat la momentul publicării. [...]
Zelenski cere aliaților să trimită rapid interceptoare Patriot din stocuri, susținând că deficitul actual lasă Ucraina vulnerabilă la rachetele balistice și permite Rusiei să provoace pierderi civile mari la Kiev, potrivit Kyiv Post . Într-un mesaj publicat pe Telegram luni, 6 iulie, președintele ucrainean a spus că Rusia a lansat peste noapte un atac de amploare asupra Kievului și a zonei din jur, cu 68 de rachete și 351 de drone. Bilanțul indicat de Zelenski: cel puțin 14 morți (11 în Kiev și trei în regiunea Kiev) și aproximativ 76 de răniți (circa 60 în capitală și 16 în regiune). Miza: apărarea antiaeriană împotriva rachetelor balistice Zelenski a afirmat că apărarea aeriană ucraineană a avut rezultate bune în doborârea dronelor și a rachetelor de croazieră, dar nu a reușit să intercepteze toate rachetele balistice din cauza lipsei de interceptoare Patriot (muniția folosită de sistemele antiaeriene Patriot). „Militarii noștri au arătat rezultate bune în doborârea dronelor și a rachetelor de croazieră astăzi, dar, din păcate, nu și a rachetelor balistice rusești. Motivul este aprovizionarea insuficientă cu rachete interceptoare.” În același mesaj, liderul ucrainean a susținut că, atâta timp cât rachetele Patriot „rămân în depozitele aliaților”, Rusia va continua să lovească zone rezidențiale, adăugând că SUA și Europa ar avea capacitatea de a opri aceste atacuri. Presiune înaintea summitului NATO Zelenski a cerut adoptarea unor „decizii puternice” privind întărirea apărării aeriene a Ucrainei la summitul NATO care urmează să aibă loc la Ankara, conform aceleiași surse. Operațiuni de salvare și amploarea pagubelor După atac, autoritățile au continuat operațiunile de intervenție pe parcursul zilei. La Kiev, echipele de urgență au salvat 64 de persoane, inclusiv doi copii, din clădiri avariate, iar pagube au fost raportate în peste 10 locații din oraș, inclusiv la imobile rezidențiale. În regiunea Kiev, Zelenski a menționat un incendiu în desfășurare la locul unei lovituri cu rachetă în suburbia Vișneve, unde se făceau evacuări din locuințele din apropiere. În total, peste 400 de salvatori și polițiști au fost implicați în intervenție. Context: atacuri aeriene combinate tot mai mari Kyiv Post notează că Rusia a extins în ultimele luni amploarea atacurilor aeriene combinate, folosind tot mai des rachete balistice împreună cu sute de drone într-un singur atac nocturn. Oficialii ucraineni avertizează că, deși Ucraina și-a îmbunătățit capacitatea de a intercepta drone și rachete de croazieră, sisteme Patriot suplimentare și interceptoare rămân esențiale pentru apărarea orașelor împotriva rachetelor balistice. [...]
Absența lui Mojtaba Khamenei de la funeralii alimentează incertitudinea privind conducerea Iranului , într-un moment în care regimul încearcă să proiecteze continuitate după războiul declanșat la finalul lui februarie, potrivit news.ro , care citează Reuters. Duminică, televiziunea de stat i-a arătat pe trei dintre fiii ayatollahului Ali Khamenei — Mostafa, Meysam și Masoud — rugându-se lângă sicriul acestuia și lângă cele ale altor patru membri ai familiei, în curtea complexului religios „Imam Khomeini Grand Mosalla” din Teheran. În schimb, Mojtaba Khamenei, fiul despre care materialul menționează că i-a urmat în funcția de lider suprem al Iranului, nu a fost prezent. Ce se știe despre absența lui Mojtaba Până acum nu a existat nicio apariție publică și nu au fost difuzate imagini cu Mojtaba, notează Reuters. Potrivit unor persoane apropiate cercului său restrâns, citate de agenție, acesta ar fi fost rănit în atacul aerian din 28 februarie în care au fost uciși tatăl său și alți membri ai familiei, în contextul bombardamentelor lansate de Israel și SUA asupra unor ținte iraniene la începutul războiului. Aceleași surse au declarat pentru Reuters că fața lui Mojtaba Khamenei ar fi fost desfigurată și că ar fi suferit o leziune gravă la unul sau la ambele picioare. Informațiile nu sunt prezentate în material ca fiind confirmate oficial. Funeralii de masă, într-un armistițiu „fragil” În paralel, Republica Islamică organizează o săptămână de procesiuni funerare în masă pentru Ali Khamenei, inclusiv transportarea rămășițelor sale la lăcașuri de cult șiite din Irakul vecin. Sicriul a fost expus inițial în interior pentru vizite ale liderilor iranieni și ale oficialilor străini, apoi sâmbătă în aer liber, sub un capac de sticlă, alături de sicriele fiicei sale, ginerelui, norei și nepoatei sale în vârstă de 14 luni. Duminică, zeci de mii de persoane — inclusiv soldați, studenți la seminar și civili — s-au adunat la Mosalla pentru a-și prezenta omagiile, fluturând steaguri cu promisiuni de răzbunare împotriva Americii și a Israelului, mai arată relatarea. Conflictul, care a cuprins regiunea timp de câteva săptămâni înainte de un armistițiu descris ca „fragil”, a provocat moarte și distrugere și a menținut la putere guvernul teocratic al Iranului, susținut de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice , potrivit Reuters. [...]
