Politică24 sept. 2026
Președintele Nicușor Dan cere creșterea cheltuielilor militare la 5% din PIB - avertizează la ONU că Europa este ținta unui război hibrid al Rusiei
România își asumă creșterea cheltuielilor militare spre 5% din PIB și leagă această direcție de intensificarea amenințărilor hibride atribuite Federației Ruse, de la atacuri cibernetice la sabotaje asupra infrastructurilor critice, potrivit declarațiilor președintelui Nicușor Dan la Adunarea Generală a ONU , relatate de news.ro . În intervenția sa, șeful statului a susținut că Rusia, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, „a renunțat în mod deliberat” la obligația de a menține pacea și securitatea internațională și urmărește „o agendă revizionistă”, în contextul „al cincilea an” al războiului împotriva Ucrainei. De ce contează: bugetul apărării și ținta de 5% din PIB Nicușor Dan a afirmat că „Europa este ținta unui război hibrid”, care include atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, sabotaje și perturbări ale infrastructurilor critice, cu scopul de a „submina încrederea cetățenilor în instituțiile democratice” și de a descuraja sprijinul pentru Ucraina. În acest cadru, președintele a spus că descurajarea amenințării ruse „nu o putem face decât prin creșterea cheltuielilor militare”. România ar susține „echilibrarea cheltuielilor militare” și „ținta de 5%” raportat la PIB, menționând că nivelul este „3,7% în acest an”. Efecte directe invocate: incidente la frontieră și presiune de securitate Președintele a arătat că România, ca stat membru al UE cu „cea mai lungă frontieră cu Ucraina”, a resimțit direct efectele războiului prin „încălcări repetate” ale spațiului aerian. A menționat și un incident recent, în care „o dronă s-a prăbușit peste o clădire rezidențială” pe teritoriul României, rănind persoane și provocând pagube materiale. „Am mai spus-o şi o spunem din nou: România va fi alături de Ucraina şi de poporul său, care acţionează în legitima sa apărare, atât timp cât este nevoie.” Măsuri operaționale: cereale, mine marine, hub de securitate maritimă În același discurs, Nicușor Dan a prezentat acțiuni pe care România le leagă de stabilizarea regională: asistență pentru refugiații din Ucraina; coordonare cu Ucraina pentru tranzitul cerealelor prin România, „pe calea ferată și pe cale navigabilă”, ca răspuns la atacurile asupra porturilor și infrastructurii de cereale; participarea, alături de Bulgaria și Turcia, la Grupul operativ pentru contramăsuri împotriva minelor marine în Marea Neagră, cu misiuni de detectare și neutralizare a minelor și protecția infrastructurii critice submarine; înființarea, împreună cu Bulgaria, a unui „hub pentru securitate maritimă” pentru consolidarea capacității de cunoaștere a situației din teren. Republica Moldova, în ecuația de securitate Președintele a spus că România va continua să susțină „capacitatea de reziliență” a Republicii Moldova, pe care a numit-o „a doua țară cea mai afectată” de război, invocând „șocul economic” și o „campanie hibridă susținută” (dezinformare, presiuni energetice și încercări de destabilizare a instituțiilor democratice). România ar rămâne „cel mai puternic avocat” al Chișinăului în UE, oferind sprijin politic, tehnic și diplomatic pentru parcursul european. [...]
