Știri
Știri din categoria Diverse
Rusia ar putea folosi Osetia de Sud ca alternativă militară dacă își pierde baza din Armenia, pe fondul semnalelor că Erevanul își reevaluează relația de securitate cu Moscova, potrivit unei analize citate de Digi24. Un fost analist CIA, Paul Goble, susține că Rusia „pregătește terenul” pentru o posibilă anexare a regiunii separatiste georgiene, iar calculele ar fi tot mai strâns legate de incertitudinea privind viitorul bazei militare ruse din Gyumri (Armenia).
Goble, asociat senior la Carnegie Endowment for International Peace, a vorbit pentru TVP World după alegerile prezidențiale organizate de autoritățile susținute de Moscova în Osetia de Sud, un teritoriu a cărui apartenență este disputată.
Potrivit lui Goble, viitorul Bazei Militare nr. 102 a Rusiei din Gyumri a devenit un element central al strategiei Moscovei. În acest context, el afirmă că Rusia ar putea crește miza în Osetia de Sud, inclusiv printr-o mișcare către anexare.
Prim-ministrul armean Nikol Pașinian a declarat săptămâna trecută că Armenia nu mai are nevoie de baza rusă, deși, conform informațiilor prezentate, Erevanul nu a cerut oficial Moscovei retragerea. Schimbarea vine pe fondul reevaluării de către Armenia a dependenței sale de garanțiile de securitate oferite de Rusia.
Uniunea Europeană a declarat „nul și neavenit” votul din 18 septembrie și a avertizat că demersurile Rusiei de a integra teritoriul sunt pași către o posibilă anexare ilegală.
În evaluarea lui Goble:
„Cred că ceea ce se întâmplă în Osetia de Sud prefigurează, fără îndoială, o mișcare către anexare.”
El mai susține că Moscova a preferat până acum să controleze Osetia de Sud fără anexare formală, inclusiv pentru a nu complica o eventuală apropiere viitoare de Georgia. Totuși, incertitudinea legată de baza din Gyumri ar fi crescut valoarea militară a Osetiei de Sud pentru Rusia.
Goble descrie folosirea pașapoartelor rusești și organizarea de alegeri în teritorii disputate sau ocupate ca parte a unui efort mai amplu de a testa reacția internațională la modificarea frontierelor recunoscute.
„Ceea ce face el acolo este o testare a terenului pentru a vedea până unde poate merge.”
Rusia a recunoscut Osetia de Sud și Abhazia ca state independente după războiul din 2008 cu Georgia, însă majoritatea comunității internaționale consideră în continuare că ambele teritorii aparțin Georgiei.
Recomandate
Rusia a transmis SUA că își menține obiectivele de război în Ucraina , în discuțiile directe dintre secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, desfășurate la New York, potrivit Digi24 . Mesajul reduce spațiul de negociere pentru un acord rapid, în timp ce Washingtonul și Kievul încearcă să împingă discuțiile de pace înainte de iarnă. Întâlnirea Rubio–Lavrov a avut loc miercuri, în marja Adunării Generale a ONU , în aceeași zi cu discursul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la ONU. Cei doi oficiali s-au văzut într-un hotel din New York și nu au răspuns întrebărilor jurnaliștilor, inclusiv despre posibilitatea unui moratoriu al atacurilor asupra instalațiilor energetice. Pe teren, tensiunea a rămas ridicată: Rusia a atacat Kievul miercuri dimineața cu drone, lovind infrastructura feroviară, depozite și benzinării, la câteva ore după întâlnirea dintre Zelenski și președintele american Donald Trump, dedicată eforturilor de pace. Moratoriul energetic, condiționat de reciprocitate Kievul și Washingtonul vor ca războiul să se încheie înainte de iarnă, potrivit unui comunicat al președintelui ucrainean, publicat marți în marja Adunării Generale a ONU. Zelenski a indicat că a discutat cu Trump despre măsuri de „dezescaladare” și despre un posibil moratoriu privind atacurile asupra infrastructurii energetice, condiționat de un angajament similar din partea Moscovei. „Am discutat cu președintele american despre un moratoriu energetic”, a declarat marți șeful statului ucrainean. Versiunea Moscovei: obiectivele rămân, dar „soluția politico-diplomatică” nu e exclusă Potrivit publicației ua.news, citată de Digi24, Rusia a prezentat propria versiune a discuțiilor, susținând că și-a confirmat intenția de a-și atinge obiectivele războiului împotriva Ucrainei, „fără a exclude” o soluție „politico-diplomatică”. În același cadru, părțile ar fi discutat și despre relațiile bilaterale și agenda internațională, inclusiv dosare din Orientul Mijlociu, Caucazul de Sud, America Latină și Caraibe, precum și pregătirile pentru viitorul summit G20. Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a indicat, totodată, că există un acord pentru continuarea contactelor la nivelul ministerelor de Externe. G20 la Miami: Putin, invitat oficial, spune Rubio Marco Rubio a confirmat că Vladimir Putin a fost invitat oficial la summitul G20, programat în decembrie, la Miami. În contextul în care Rusia își reafirmă public obiectivele de război, invitația și discuțiile la nivel înalt sugerează că următoarele săptămâni vor aduce mai degrabă negocieri dificile decât o apropiere rapidă de un compromis. [...]
Rusia respinge ideea unui armistițiu energetic, iar mesajul transmis de Serghei Lavrov la ONU indică o prelungire a riscului operațional pentru infrastructura din Ucraina și, implicit, pentru stabilitatea energetică regională, potrivit Digi24 . Ministrul rus de Externe a declarat miercuri, în Consiliul de Securitate al ONU, că Moscova „nu va face pauză” în ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială”, respingând astfel perspectiva unei opriri temporare a ostilităților. Declarația vine la o zi după ce Kievul și Washingtonul evocaseră un „moratoriu” privind atacurile asupra infrastructurii energetice. „Nu vom face pauză în operaţiunea noastră militară specială.” Lavrov a susținut că „Europa vrea să obţină o pauză pentru a se aprovizoona cu armament”, fără a indica vreo condiție concretă în care Rusia ar accepta o suspendare a acțiunilor militare. Ce înseamnă pentru discuțiile despre „moratoriu” energetic În același context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus marți că este „pregătit” pentru un „moratoriu” al atacurilor împotriva instalațiilor energetice, dacă Moscova ar face la fel. Din informațiile prezentate, poziția exprimată de Lavrov la ONU contrazice această direcție și reduce, cel puțin pe termen scurt, șansele unui acord limitat pe energie. Contextul diplomatic: presiune pentru un acord rapid Tot marți, președintele american Donald Trump a afirmat, într-un discurs la Adunarea Generală a ONU, că un acord între Ucraina și Rusia ar urma să se întâmple „mai repede decât am crede”. Declarația lui Lavrov introduce însă un semnal de rigiditate din partea Moscovei, care complică scenariul unei dezescaladări rapide, inclusiv pe componenta energetică. [...]
UE condiționează noi fonduri pentru Ucraina de ritmul reformelor , iar acest lucru a ieșit la suprafață într-o întâlnire descrisă ca „tensionată” între Volodimir Zelenski și Ursula von der Leyen , la New York, potrivit Digi24 , care citează Bloomberg și o sursă familiarizată cu discuțiile. Miza imediată: sprijin financiar și militar suplimentar, pe fondul îngrijorărilor Kievului privind intensificarea atacurilor rusești în iarnă și deficitul de rachete pentru apărarea antiaeriană. Ucraina a cerut un sprijin european mai consistent, în condițiile riscului unor atacuri asupra infrastructurii și sistemului energetic în sezonul rece. În același timp, potrivit relatării Bloomberg, tensiunile au fost alimentate de discuțiile despre ritmul reformelor din Ucraina și condițiile atașate de UE pentru acordarea unor noi fonduri. Un alt punct sensibil a fost reacția Kievului la decizia UE de a ridica sancțiunile împotriva a doi oligarhi ruși, măsură luată ca parte a unui acord privind extinderea regimului mai amplu de sancțiuni. Ce bani sunt în joc și cum sunt legați de reforme După întâlnire, Ursula von der Leyen a transmis pe X că Europa își intensifică sprijinul pentru apărarea Ucrainei și a legat explicit sprijinul bugetar de avansul reformelor în Parlamentul ucrainean (Rada): „Noul nostru program antibalistic poate contribui la creșterea rapidă a producției. Urmează mai mult sprijin în domeniul apărării. Și, pe măsură ce reformele din Rada (n.r. Parlamentul ucrainean) avansează, va veni și mai mult sprijin bugetar. Mai avem 37 de miliarde de euro disponibile în acest an calendaristic.” Separat, Comisia Europeană anunțase deja în septembrie noi fonduri pentru apărarea Ucrainei: pe 11 septembrie, o finanțare suplimentară de 6,1 miliarde de euro pentru achiziția de sisteme de apărare aeriană și antirachetă, muniție, drone și echipamente pentru războiul electronic; pe 18 septembrie, plata a 3,3 miliarde de euro pentru achiziții în domeniul apărării, inclusiv drone și rachete. De ce contează: condiționalitatea poate încetini fluxul de finanțare Discuțiile despre reformele interne au loc în paralel cu negocierile privind sprijinul financiar european. Potrivit unei relatări Bloomberg, oficialii UE vor să vadă progrese înainte de a aproba fonduri suplimentare, în special în: legislația privind economia subterană; colectarea veniturilor fiscale; alinierea legislației ucrainene la normele europene. În acest context, la 22 septembrie, viceprim-ministrul Ucrainei pentru integrare europeană și euro-atlantică, Vsevolod Chentsov, a prezentat Grupului de lucru pentru extindere și țărilor care negociază aderarea la UE stadiul îndeplinirii obligațiilor asumate de Ucraina în procesul de negociere pentru aderare. Totodată, von der Leyen a indicat și o direcție de cooperare pe termen mai lung: dezvoltarea împreună cu Ucraina a unui sistem modular de apărare antirachetă, în cadrul proiectului Freya. [...]
Vizita lui Xi la Washington deschide o nouă rundă de negocieri SUA–China cu miză pe comerț și tehnologie , după ce liderul chinez a cerut public „cooperare” și o relație „stabilă” între cele două puteri, potrivit Digi24 . Xi Jinping a ajuns miercuri seara la Washington, fiind întâmpinat personal, la scara avionului, de președintele american Donald Trump și de soția acestuia, Melania, într-o ceremonie rară la baza aeriană Andrews. Într-o notă publicată de agenția oficială Xinhua, Xi a transmis că „cele două țări ale noastre ar trebui să fie partenere, nu rivale” și a susținut că interesele celor două societăți sunt „strâns legate”. Mesajul vine cu câteva ore înaintea unor discuții bilaterale descrise drept „foarte așteptate”. Ce se negociază și de ce contează Potrivit informațiilor prezentate, agenda discuțiilor dintre cei doi lideri include trei teme cu impact direct asupra economiei și companiilor: comerțul ; concurența tehnologică , cu accent pe inteligența artificială ; sprijinul acordat de Beijing Iranului . Xi a mai spus că își dorește „discuții aprofundate” cu Donald Trump despre relațiile bilaterale și „situația mondială”, iar, conform relatării citate de Digi24, a pledat pentru o formulă de relație bazată pe cooperare, competiție „în limite rezonabile” și „divergențe gestionabile”. Semnalul politic: de la rivalitate la „cooperare ca pilon” În același mesaj, Xi a făcut o trimitere la sloganul preferat al lui Donald Trump, afirmând că „marea renaștere a națiunii chineze” și obiectivul de „a reda Americii măreția sa” pot „merge perfect mână în mână”. Liderul chinez a adăugat că se așteaptă ca vizita să producă „rezultate fructuoase”, inclusiv pentru „pacea mondială”. Din informațiile disponibile în material nu reiese un calendar al întâlnirilor sau eventuale rezultate concrete deja agreate; miza imediată rămâne conținutul discuțiilor anunțate pentru perioada următoare. [...]
Suspendarea cursurilor în patru localități din Suceava, după prăbușirea unei drone, arată cum alertele aeriene încep să producă efecte operaționale directe în educație și în serviciile publice locale , pe fondul intensificării incidentelor raportate în zona de graniță, potrivit Digi24 . O dronă s-a prăbușit în dimineața de 24 septembrie în județul Suceava, în apropierea localității Solca, într-o pădure. Conform Ministerului Apărării Naționale (MApN) , ținta aeriană a evoluat aproximativ patru minute în spațiul aerian național, după care s-a prăbușit „fără a produce victime sau pagube materiale”. Ce măsuri au fost luate la nivel local În urma incidentului, școlile din patru localități din zonă au suspendat cursurile până la ora 10:00. Decizia a fost luată în baza unor recomandări transmise anterior de Ministerul Educației către inspectoratele școlare, recomandări „gândite de Departamentul pentru Situații de Urgență”, care prevăd suspendarea orelor în cazul unei alerte legate de drone. În situația în care alerta apare în timpul programului, procedurile menționate în material indică faptul că profesorii trebuie să îi ghideze pe elevi într-un spațiu sigur, fără ferestre, până la încetarea alertei. Alertare RO-Alert și ridicarea avioanelor F-16 În paralel, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis un mesaj RO-Alert în județul Botoșani, după ce radarele MApN au detectat o țintă aeriană care evolua pe teritoriul Ucrainei, aproape de granița cu România. MApN precizează că, potrivit semnalelor radar, ținta a pătruns în spațiul aerian național prin nordul județului Botoșani. Pentru monitorizarea situației, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au decolat de pe Baza 86 Aeriană Borcea . De asemenea, la ora 07:21, un elicopter IAR-330 SOCAT a decolat de pe Baza 95 Aeriană Bacău pentru monitorizarea zonei. Mesajul RO-Alert transmis populației din județul Botoșani a fost încadrat ca „Alertă Extremă” și include recomandări de adăpostire (în beciuri sau adăposturi de protecție civilă, iar în lipsa acestora, în interior, departe de geamuri și pereți exteriori). Context: frecvența alertelor crește Potrivit informațiilor din articol, acesta este al treilea mesaj RO-Alert privind dronele transmis în județele din nordul Moldovei în ultimele două săptămâni. MApN a precizat că „situația este în dinamică” și că va reveni cu detalii pe măsură ce acestea devin disponibile. [...]
Adrian Veștea cere un vot rapid pentru Guvern, invocând riscul de incertitudine economică potrivit Digi24 . Președintele Consiliului Județean Brașov susține că parlamentarii PNL „au responsabilitatea” să voteze cabinetul care urmează să fie prezentat de premierul desemnat Siegfried Mureșan , pe fondul unei perioade prelungite de instabilitate politică. Într-o postare pe Facebook, Veștea argumentează că România are nevoie de „un Guvern legitim”, nu de „improvizații” sau „experimente politice prelungite”, și că PNL trebuie să își asume guvernarea „cu puteri depline”, nu „decorativ” sau doar „când este comod”. „România are nevoie de un Guvern legitim. Nu de improvizații, nu de calcule personale, nu de experimente politice prelungite la nesfârșit.” Miza: stabilitate pentru economie și semnal către agențiile de rating Veștea leagă direct întârzierea unei soluții politice de efecte economice și de percepția externă, sugerând că lunile de blocaj au amplificat incertitudinea și au alimentat îngrijorări în rândul partenerilor externi și al agențiilor de rating. „Poate că economia nu ar fi fost împinsă și mai adânc în incertitudine. Poate că partenerii externi și agențiile de rating nu ar fi privit cu atâta îngrijorare spre București.” Tensiuni interne în PNL și referința la episodul din iunie Un alt punct al mesajului vizează dinamica internă din PNL. Veștea spune că este „un semn îmbucurător” că liderul partidului, Ilie Bolojan, a acceptat „în cele din urmă” ideea ca un alt liberal să conducă Guvernul, dar se întreabă ce s-ar fi întâmplat dacă aceeași deschidere ar fi existat în luna iunie. În iunie, Veștea a fost desemnat de președintele Nicușor Dan să formeze Guvernul, însă cabinetul propus nu a obținut votul Parlamentului, după ce conducerea PNL a decis să nu îl susțină, amintește publicația. Argumentul administrațiilor locale: proiecte blocate fără sprijin de la centru Veștea mai afirmă că poziția sa este împărtășită de „marea majoritate a aleșilor locali liberali”, care ar avea nevoie de sprijin „real” de la nivel central pentru continuarea proiectelor de dezvoltare. În logica sa, un guvern cu puteri depline ar reduce întârzierile de finanțare și amânările decizionale care se resimt în teritoriu. În final, Veștea susține că „timpul pierdut nu mai poate fi recuperat prin explicații”, ci prin „decizii responsabile”, iar PNL „are obligația” să ofere stabilitate. [...]
