Știri
Știri din categoria Politică
Siegfried Mureșan mizează pe voturile tuturor parlamentarilor PNL, inclusiv ale celor aflați în conflict cu conducerea partidului, într-o încercare de a reduce riscul ca învestirea Guvernului să fie blocată de tensiunile interne, potrivit news.ro.
Premierul desemnat a spus că se bazează inclusiv pe liberalii care contestă în instanță decizii luate în PNL și care sunt în conflict cu actuala conducere, respingând eticheta de „puciști” pentru aceștia.
„Nu le-aş spune pucişti, sunt colegii noştri în Partidul Naţional Liberal. Sunt convins că fiecare coleg din grupul parlamentar al PNL de la Senat şi din grupul din Camera Deputaţilor va vota acest guvern (...)”, a afirmat Siegfried Mureşan, miercuri seară, la B1 TV.
Mureșan a indicat că, din partea PNL, USR și UDMR, Guvernul pe care îl va propune are „170 de voturi”. El a adăugat că existența unei majorități suficiente se va vedea în momentul votului din Parlament.
În acest context, mesajul către liberalii aflați în dispută cu conducerea partidului are o miză operațională directă: limitarea riscului de defecțiuni la votul de învestitură, într-un moment în care numărul de voturi anunțat nu garantează, în sine, trecerea Guvernului.
Recomandate
Premierul desemnat Siegfried Mureșan își construiește majoritatea fără PSD , mizând pe refacerea fostei coaliții și pe un mesaj intern către PNL că „noi vom fi la guvernare, nu PSD-ul”, potrivit HotNews . Marți, 22 septembrie, Mureșan a avut prima întâlnire pentru prezentarea programului de guvernare partidelor din Parlament. Primele discuții au fost cu PNL, USR și UDMR, adică formațiunile din fosta coaliție de guvernare. În mesajul transmis „în spatele ușilor închise” către PNL, premierul desemnat a insistat pe ideea că viitoarea guvernare ar urma să fie formată fără PSD, conform relatării publicației. HotNews mai notează că discuțiile vizează și poziționarea PNL în eventualitatea în care cabinetul propus va trece de votul Parlamentului, însă articolul nu detaliază, în fragmentul disponibil, conținutul complet al „deciziei clare” și al celor „trei motive” invocate. [...]
Alina Gorghiu își asumă votul pentru Guvernul Mureșan ca pariu pe stabilitate , într-un moment în care aritmetica din Parlament face incertă strângerea majorității necesare, iar blocajul politic începe să se vadă în întârzierea rectificării bugetare și în amânarea investițiilor, potrivit G4Media . Deputata PNL spune că va vota Cabinetul Mureșan, iar dacă acesta nu va trece de Parlament, va susține „și următoarea formulă” care ar putea oferi României „un Guvern stabil, pro-european și cu puteri depline”. Mesajul a fost transmis pe Facebook și este redat de Agerpres , preluat de publicație. Miza: deblocarea deciziilor cu impact bugetar și a investițiilor În argumentația sa, Gorghiu leagă explicit instabilitatea guvernamentală de efecte administrative și economice: rectificarea bugetară întârzie, iar „investițiile și proiectele comunităților rămân în așteptare”. În acest context, ea susține că votul său nu este „un cec în alb” și că nu înseamnă uitarea conflictelor interne sau a „greșelilor din ultimele luni”. Majoritatea de 233 de voturi și rolul PSD Gorghiu admite că este „complicat” ca Guvernul Mureșan să strângă 233 de voturi pentru a fi învestit. În același timp, avertizează că „aritmetica nu poate fi ocolită”: fără voturi din partea PSD sau fără o susținere parlamentară la fel de largă, pragul nu poate fi atins. Ea respinge ideea alegerilor anticipate ca soluție rapidă, argumentând că acestea ar însemna „alte luni de incertitudine” și ar prelungi criza politică. Poziționare internă în PNL: continuitate, nu numele premierului Deputata afirmă că poziția sa „nu depinde de numele premierului”, ci de obligația de a scoate țara din criză. În același mesaj, amintește că ar fi votat și alte formule anterioare („Guvernul Tomac”, „Guvernul Veștea”) și susține că PNL ar fi trebuit să rămână la guvernare cu „premier liberal”. „Nu votez pentru a șterge greșelile ultimelor luni și pentru a uita cum am fost tratați. Votez pentru stabilitate, pentru oamenii care nu mai pot să plătească costurile acestei crize.” Ce urmează, din informațiile disponibile: votul de învestitură depinde de configurarea unei majorități de cel puțin 233 de voturi, iar Gorghiu indică drept condiție practică atragerea unor voturi din afara PNL, inclusiv din zona PSD. [...]
Sorin Grindeanu condiționează o eventuală preluare a Guvernului de o majoritate funcțională în Parlament , spunând că, dacă va fi desemnat premier, va urmări să formeze un cabinet care să treacă de vot și că nu va „rupe” punțile de dialog cu PNL și USR, potrivit news.ro . Mesajul are miză de stabilitate politică, în condițiile în care validarea unui guvern depinde de aritmetica parlamentară și de capacitatea de a negocia sprijin. Grindeanu a spus că se aștepta să fie desemnat deja și a indicat că, dacă se va ajunge „în acel scenariu”, va încerca să construiască o formulă guvernamentală care să obțină votul Parlamentului. Declarația a fost făcută în contextul unei întrebări despre cum ar negocia dacă ar fi desemnat de președintele Nicușor Dan . În același timp, liderul PSD a delimitat explicit o abordare de tip confruntațional față de PNL și USR, afirmând că nu va avea „atitudinea” pe care o atribuie lui Siegfried Mureșan și că nu va încerca „din primul minut” după nominalizare să rupă punțile de dialog sau să ezite asupra acceptării nominalizării. Ce urmează: decizia PSD privind votul pentru Siegfried Mureșan Întrebat ce va face PSD la votul din Parlament pentru Siegfried Mureșan, Grindeanu a spus că partidul va lua o decizie la finalul săptămânii, în Comitetul Politic Național. El a adăugat că recomandarea Biroului Permanent Național al PSD de a nu vota este „întărită” de evoluțiile din ziua respectivă, subliniind totodată că PSD nu dă „mandate imperative”, ci recomandări către grupurile parlamentare. [...]
Derapajul de limbaj al lui Siegfried Mureșan riscă să tensioneze chiar negocierile pentru un viitor guvern , după ce europarlamentarul PNL i-a transmis Olguței Vasilescu „mai bine și-ar trimite soțul la serviciu”, potrivit HotNews . Declarația a fost făcută la Palatul Parlamentului, la București, în 23 septembrie 2026, în cadrul unor declarații de presă susținute de premierul desemnat și de Mureșan. Atac „la familii”, într-un moment de construcție politică Mesajul lui Mureșan către Vasilescu este prezentat ca un atac „la familii”, într-un context în care acesta ar urmări să construiască o majoritate și un guvern. În material este punctată și ideea de escaladare a conflictului, formulată prin logica „dacă ei mă atacă jos, eu îi atac și mai jos”. Reacția de fond: standardul de limbaj în spațiul instituțional Textul notează, prin comparație, că „ni se face dor de Klaus Iohannis”, argumentând că fostul președinte „nu a atacat niciodată «la familii»” și a încercat să păstreze „un limbaj civilizat la nivelul instituțiilor”. În lipsa altor detalii despre reacții oficiale sau consecințe imediate, rămâne de văzut dacă episodul va influența concret discuțiile politice din jurul formării guvernului. [...]
Blocajul de negociere cu PSD riscă să întârzie învestirea guvernului , după ce Sorin Grindeanu a acuzat că premierul desemnat Siegfried Mureșan nu s-a prezentat la discuții și i-a cerut să renunțe la mandat, potrivit HotNews . Miza imediată este aritmetica parlamentară: liderul PSD susține că, în condițiile actuale, Mureșan „n-are cum să obțină voturile PSD”. Grindeanu a declarat că l-a așteptat pe Mureșan atât la biroul de la Camera Deputaților, cât și la sediul PSD din șoseaua Kiseleff, și că nu a primit nici măcar „în format electronic” un proiect de program de guvernare, „măcar în linii mari”. În acest context, șeful PSD a reluat solicitarea ca premierul desemnat să-și depună mandatul, invocând că „pierdem timpul”. În paralel, potrivit surselor citate din PNL, USR și UDMR, Mureșan s-a aflat la Guvern, unde a discutat cu liderii celor trei partide despre programul de guvernare și lista de miniștri. Schimb de replici PSD–PNL pe „locul” negocierilor și programul de guvernare Purtătorul de cuvânt al PNL a transmis că „susținerea parlamentară se discută în Parlament, nu la sediile partidelor”, dând ca exemplu discuțiile purtate de premierul desemnat cu PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale. În același mesaj, liberalii i-au acuzat pe social-democrați că invocă „motive artificiale pentru a evita o discuție serioasă”. Ionel Bogdan a mai scris pe Facebook că „liniile directoare ale programului de guvernare” au fost prezentate public și că PSD va primi aceste linii „în cursul zilei de astăzi”, menționând că termenul setat de Grindeanu ar fi expirat „foarte repede”. Presiune suplimentară: cererea de demisie din Parlamentul European Într-o conferință de presă, Grindeanu i-a cerut lui Mureșan să demisioneze din funcția de europarlamentar, obținută pe lista comună PSD–PNL. Ionel Bogdan a catalogat solicitarea drept „inconsecventă”, comparând-o cu poziții anterioare ale liderului PSD și invocând și cazul lui Eugen Tomac, despre care spune că nu i s-a cerut o demisie similară când a fost propus pentru funcția de prim-ministru. Ce propune Mureșan în programul de guvernare Mureșan a prezentat la Parlament principiile programului de guvernare pentru un cabinet PNL–USR–UDMR, despre care a spus că va avea trei vicepremieri. Printre priorități, a indicat companiile de stat, în special din energie, afirmând că pentru fiecare ar urma să existe, în 12 luni de la învestire, un plan de eficientizare, inclusiv opțiuni precum listarea la bursă sau privatizarea, „dacă asta e potrivit”. [...]
România riscă alegeri anticipate care ar putea consolida extrema dreaptă , pe fondul blocajului de la București și al refuzului PSD de a susține un nou guvern proeuropean, potrivit Politico . Siegfried Mureșan, europarlamentar și nominalizat pentru funcția de prim-ministru, spune că va cere Partidului Social Democrat (PSD) să sprijine Partidul Național Liberal (PNL) la un nou vot „până la finalul săptămânii viitoare”, avertizând că, în lipsa unei majorități, responsabilitatea politică pentru o eventuală preluare a puterii de către extrema dreaptă va cădea și pe opoziția de centru-stânga. În scenariul unui nou eșec de formare a guvernului, președintele Nicușor Dan ar dobândi, conform Constituției, puterea de a convoca alegeri anticipate. Mureșan a recunoscut că AUR ar fi într-o poziție favorabilă: formațiunea ar avea în prezent circa 35% în sondaje, față de 21% pentru PNL. El a spus că anticipate „nu sunt opțiunea preferată”, dar că nu ar trebui excluse dacă nu se poate forma rapid un executiv proeuropean. PSD, între refuzul votului și o posibilă apropiere de AUR Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că partidul nu va vota guvernul Mureșan și că ar susține doar un cabinet din care PSD să facă parte. În același timp, el nu a exclus o coaliție cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), partid descris în articol ca fiind în conflict cu Bruxelles-ul și care a susținut candidați pro-ruși. PSD și AUR au votat împreună, la începutul acestui an, pentru demiterea guvernului precedent. Grindeanu a sugerat totuși că PSD ar putea intra în discuții dacă Mureșan acceptă includerea a zece propuneri considerate esențiale de social-democrați. Printre acestea, Politico enumeră: un nou impuls pentru infrastructura energetică; întărirea apărării și a securității naționale; reformarea serviciilor publice; investiții în educație și sănătate. Miza europeană: bugetul UE și credibilitatea socialiștilor Mureșan a cerut conducerii grupului S&D (social-democrații europeni) de la Bruxelles să intervină pentru a preveni o apropiere PSD–AUR, argumentând că tăcerea ar afecta credibilitatea familiei politice la nivel european și ar putea încuraja derapaje similare și în alte state. În paralel, el a legat direct situația politică internă de dosare europene sensibile: Mureșan este unul dintre negociatorii principali ai bugetului multianual al UE de 2.000 de miliarde de euro (aprox. 10.000 de miliarde de lei), pe care liderii europeni vor să îl finalizeze până la finalul anului. Potrivit lui, un guvern „anti-european” la București ar complica negocierile, pentru că ar susține un buget mai slab și ar favoriza, în viziunea sa, o linie mai prietenoasă față de Rusia — evoluție pe care o consideră negativă atât pentru România, cât și pentru UE. Contextul descris de publicație este că partidele „mainstream” au reușit cu dificultate să țină în frâu extrema dreaptă într-o succesiune de alegeri parlamentare și prezidențiale începute în iarna lui 2024, într-o țară cu rol strategic în NATO și expusă efectelor războiului Rusiei din Ucraina. [...]
