Știri
Știri din categoria Politică
România își asumă creșterea cheltuielilor militare spre 5% din PIB și leagă această direcție de intensificarea amenințărilor hibride atribuite Federației Ruse, de la atacuri cibernetice la sabotaje asupra infrastructurilor critice, potrivit declarațiilor președintelui Nicușor Dan la Adunarea Generală a ONU, relatate de news.ro.
În intervenția sa, șeful statului a susținut că Rusia, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, „a renunțat în mod deliberat” la obligația de a menține pacea și securitatea internațională și urmărește „o agendă revizionistă”, în contextul „al cincilea an” al războiului împotriva Ucrainei.
Nicușor Dan a afirmat că „Europa este ținta unui război hibrid”, care include atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, sabotaje și perturbări ale infrastructurilor critice, cu scopul de a „submina încrederea cetățenilor în instituțiile democratice” și de a descuraja sprijinul pentru Ucraina.
În acest cadru, președintele a spus că descurajarea amenințării ruse „nu o putem face decât prin creșterea cheltuielilor militare”. România ar susține „echilibrarea cheltuielilor militare” și „ținta de 5%” raportat la PIB, menționând că nivelul este „3,7% în acest an”.
Președintele a arătat că România, ca stat membru al UE cu „cea mai lungă frontieră cu Ucraina”, a resimțit direct efectele războiului prin „încălcări repetate” ale spațiului aerian. A menționat și un incident recent, în care „o dronă s-a prăbușit peste o clădire rezidențială” pe teritoriul României, rănind persoane și provocând pagube materiale.
„Am mai spus-o şi o spunem din nou: România va fi alături de Ucraina şi de poporul său, care acţionează în legitima sa apărare, atât timp cât este nevoie.”
În același discurs, Nicușor Dan a prezentat acțiuni pe care România le leagă de stabilizarea regională:
Președintele a spus că România va continua să susțină „capacitatea de reziliență” a Republicii Moldova, pe care a numit-o „a doua țară cea mai afectată” de război, invocând „șocul economic” și o „campanie hibridă susținută” (dezinformare, presiuni energetice și încercări de destabilizare a instituțiilor democratice). România ar rămâne „cel mai puternic avocat” al Chișinăului în UE, oferind sprijin politic, tehnic și diplomatic pentru parcursul european.
Recomandate
România își repoziționează mesajul de securitate la ONU, avertizând că războiul din Ucraina se extinde în „zona gri” a atacurilor hibride asupra Europei , potrivit HotNews , care relatează despre discursul președintelui Nicușor Dan la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU , la New York. În intervenția de la tribuna ONU, Nicușor Dan a condamnat războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei și a acuzat Moscova că „urmărește o agendă revizionistă”, în contextul în care Rusia este membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU. „Acest membru, căruia întreaga comunitate a Organizației Națiunilor Unite i-a încredințat responsabilitatea menținerii păcii și securității internaționale, a renunțat în mod deliberat la obligația sa fundamentală și urmărește o agendă revizionistă.” De ce contează: accent pe riscuri operaționale, nu doar pe front Președintele a legat direct conflictul de riscuri de securitate pentru România, invocând încălcări repetate ale spațiului aerian și amintind incidentul din mai, când o dronă s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din Galați , rănind două persoane. „În calitate de stat membru cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, România a simțit direct efectele acestui război, prin încălcări repetate ale spațiului nostru aerian.” În același registru, Nicușor Dan a avertizat că amenințarea nu se limitează la Ucraina și a descris Europa ca țintă a unui „război hibrid” – concept care include acțiuni sub pragul unui atac militar clasic, precum atacuri cibernetice, dezinformare, sabotaje și perturbarea infrastructurilor critice. „Europa este ținta unui război hibrid, cuprinzând atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, sabotaje și perturbări ale infrastructurilor critice.” Sprijin pentru Ucraina și măsuri la Marea Neagră Șeful statului a reafirmat că România va continua să susțină Ucraina „atâta timp cât este nevoie” și a enumerat forme de sprijin și cooperare regională menționate în discurs: asistență pentru refugiații din Ucraina; coordonare cu Ucraina pentru tranzitul cerealelor prin România, pe cale feroviară și pe cale navigabilă, în contextul atacurilor asupra porturilor și infrastructurii de cereale; participarea, alături de Bulgaria și Turcia, la un grup operativ pentru contramăsuri împotriva minelor marine în Marea Neagră, ca răspuns la afectarea libertății de navigație; înființarea, împreună cu Bulgaria, a „unui hub pentru securitate maritimă”, pentru consolidarea capacității de cunoaștere a situației din teren. Mesaj pentru Republica Moldova: energie și presiune hibridă Nicușor Dan a transmis și un mesaj de susținere pentru Republica Moldova, pe care a descris-o drept „a doua țară cea mai afectată” de război. În acest context, a spus că România a extins interconexiunile energetice cu Ucraina și Republica Moldova și a invocat „șocul economic” și o campanie hibridă (dezinformare, presiune energetică, încercări de destabilizare) cu care s-ar confrunta Chișinăul. Ce urmează: intervenție la Consiliul de Securitate pe tema Ucrainei Tot miercuri, de la ora 18:00 (ora României), președintele Nicușor Dan este programat să participe la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Ucraina. Potrivit declarațiilor consilierului de stat Vlad Ionescu, citat de Agerpres, șeful statului ar urma să prezinte consecințele imediate ale războiului asupra securității României și a regiunii și să susțină necesitatea unei „soluționări juste și durabile” a conflictului. Reuniunea are loc la inițiativa Franței, care deține președinția Consiliului de Securitate al ONU. [...]
Președintele Nicușor Dan a folosit tribuna ONU pentru a promova România ca destinație de investiții , mizând pe mesajul „România este deschisă afacerilor și inovației” și pe argumente legate de resurse energetice, poziție logistică și capital uman, potrivit HotNews . Discursul a fost susținut miercuri, la New York, în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU . În intervenția națională, Nicușor Dan a prezentat transformarea economică a României din „trei decenii și jumătate de democrație” ca fundament pentru atractivitatea investițională. El a spus că această evoluție a făcut din România „una dintre cele mai dinamice destinații din Europa pentru investiții și dezvoltare” și a menționat alinierea la standardele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), precum și prezența unor „companii globale de top” cu centre de producție, inginerie, tehnologie și servicii în România. Argumentul-cheie: capitalul uman și industriile viitorului Șeful statului a indicat drept „cel mai important avantaj strategic” al României oamenii — „oameni de știință, ingineri, medici, specialiști în tehnologie” — și a legat acest atu de domenii precum inteligența artificială, securitatea cibernetică, tehnologiile de apărare, producția avansată și robotica. Energie și poziționare: gaze din Marea Neagră și rol de „hub” Nicușor Dan a susținut că România „consolidează reziliența Europei” prin dezvoltarea unor „rezerve semnificative de gaze naturale, minerale critice și alte resurse strategice”, cu rol în securizarea lanțurilor de aprovizionare și reducerea dependenței de „surse de energie impredictibile”. În același context, președintele a afirmat că „anul viitor” ar urma să înceapă exploatarea a „100 de miliarde metri cubi de gaze naturale” în Marea Neagră. Pe componenta logistică, el a descris România ca „poartă de legătură pentru Europa și restul lumii”, la intersecția dintre Dunăre, Marea Neagră și coridoare comerciale, susținând că țara „servește drept hub strategic pentru comerț, energie și transporturi”. Mesajul către parteneri și investitori Discursul a fost construit în jurul ideii de parteneriat, Nicușor Dan afirmând că dezvoltarea economică este mai puternică atunci când se bazează pe colaborare și că România este „un partener credibil și de încredere”, „gata să contribuie la o prosperitate comună. [...]
Nicușor Dan validează public presiunea SUA pentru creșterea cheltuielilor de apărare în NATO , într-un mesaj cu miză directă pentru bugetele naționale și pentru relația transatlantică, potrivit G4Media . Președintele României a spus, într-un interviu la un post de radio american, că Donald Trump „a avut dreptate” când a criticat dezechilibrele financiare din Alianță și a susținut ideea unei „contribuții echilibrate”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea „ The Julie Mason Show ”, difuzată de postul american SiriusXM, unde Nicușor Dan a argumentat că, „ani de zile”, efortul pentru apărarea Europei a fost suportat disproporționat de Statele Unite. „Ani de zile SUA a suportat pentru apărarea Europei, efortul nu a fost deloc echilibrat. Cred că am făcut pași importanți la summitul din Haga de anul trecut și la cel din Ankara din acest an. România a fost printre primele țări care au fost de acord să crească cheltuielile pentru apărare. Iar acum noi am fost printre primii care am fost de acord să plătim mai mult. În NATO ar trebui să avem o contribuție echilibrată. La Ankara am fost de acord cu toții pentru asta.” Ce semnal transmite despre prioritățile României În același interviu, președintele a plasat parteneriatul strategic cu SUA în centrul agendei, indicând două direcții principale: securitatea și economia. „În primul rând, avem o lungă istorie bilaterală de încredere cu Statele Unite. În prezent, principala noastră preocupare este, în primul rând, apărarea și securitatea, iar în al doilea rând, economia”. Contextul interviului Dialogul a început într-o notă informală, moderatorul menționând că este prima dată când intervievează un președinte care este și matematician, notează publicația. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan pregătește discuția cu președintele Nicușor Dan pentru a închide negocierile de majoritate și a accelera calendarul de învestitură , în condițiile în care termenul constituțional pentru solicitarea votului de încredere este de 10 zile de la desemnare, potrivit Euronews . Mureșan a anunțat că îi va cere o întâlnire șefului statului imediat după revenirea acestuia din Statele Unite, unde președintele a fost la New York, la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU. Scopul discuției: să prezinte stadiul negocierilor pentru formarea Guvernului și programul de guvernare. Ce vrea Mureșan să pună pe masă la Cotroceni Premierul desemnat spune că va informa președintele cu privire la sprijinul politic pentru viitorul Executiv și la „stadiul la care” se află discuțiile. „Exact cum am spus și cum și domnul președinte a confirmat, mă aștept ca la întoarcerea în țară a domniei sale să ne întâlnim, să avem o discuție, chiar după ce domnia sa va reveni îi voi transmite o solicitare în acest sens pentru a-l informa privind susținerea celor trei partide, stadiul la care ne aflăm și mai ales pentru a-i prezenta președintelui României programul de guvernare.” Mureșan este susținut oficial pentru funcția de premier de PNL, USR și UDMR. El a mai spus că propune un guvern „cu un caracter clar pro-european”, iar dialogul cu PSD va fi purtat „instituțional”. Miza: majoritate și votul de învestitură în termen Președintele Nicușor Dan a declarat, la New York, că își dorește ca premierul desemnat să obțină o majoritate în Parlament și să formeze un guvern care să treacă de votul de învestitură. Mureșan a fost desemnat premier pe 17 septembrie, după consultările președintelui cu partidele și formațiunile parlamentare. Conform procedurii constituționale, premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului. [...]
Sorin Grindeanu condiționează o eventuală preluare a Guvernului de o majoritate funcțională în Parlament , spunând că, dacă va fi desemnat premier, va urmări să formeze un cabinet care să treacă de vot și că nu va „rupe” punțile de dialog cu PNL și USR, potrivit news.ro . Mesajul are miză de stabilitate politică, în condițiile în care validarea unui guvern depinde de aritmetica parlamentară și de capacitatea de a negocia sprijin. Grindeanu a spus că se aștepta să fie desemnat deja și a indicat că, dacă se va ajunge „în acel scenariu”, va încerca să construiască o formulă guvernamentală care să obțină votul Parlamentului. Declarația a fost făcută în contextul unei întrebări despre cum ar negocia dacă ar fi desemnat de președintele Nicușor Dan . În același timp, liderul PSD a delimitat explicit o abordare de tip confruntațional față de PNL și USR, afirmând că nu va avea „atitudinea” pe care o atribuie lui Siegfried Mureșan și că nu va încerca „din primul minut” după nominalizare să rupă punțile de dialog sau să ezite asupra acceptării nominalizării. Ce urmează: decizia PSD privind votul pentru Siegfried Mureșan Întrebat ce va face PSD la votul din Parlament pentru Siegfried Mureșan, Grindeanu a spus că partidul va lua o decizie la finalul săptămânii, în Comitetul Politic Național. El a adăugat că recomandarea Biroului Permanent Național al PSD de a nu vota este „întărită” de evoluțiile din ziua respectivă, subliniind totodată că PSD nu dă „mandate imperative”, ci recomandări către grupurile parlamentare. [...]
Sorin Grindeanu susține că investițiile străine au scăzut cu peste 80% într-un an și le-a prezentat ambasadorilor Franței, Germaniei și Regatului Unit un set de „soluții PSD” care mizează pe relansare economică fără măsuri ce ar „sufoca” mediul privat, potrivit Antena 3 . Președintele Camerei Deputaților spune că a avut miercuri o întâlnire cu cei trei ambasadori în România, în care a insistat că „investițiile străine în România trebuie să redevină o prioritate a oricărui Guvern”, pe fondul scăderii invocate. Mesajul a fost transmis într-o postare pe Facebook, preluată de publicație. Ce propune PSD, în linii mari, pentru reducerea deficitului În aceeași intervenție, Grindeanu afirmă că deficitul bugetar „este o problemă majoră”, dar că reducerea lui ar trebui făcută prin măsuri care să sprijine creșterea economică, nu prin tăieri sau presiuni suplimentare asupra sectorului privat. El enumeră direcțiile pe care PSD le-ar susține: creșterea economiei; colectarea mai bună a taxelor; eficientizarea statului; investiții în infrastructură, energie și industrie, inclusiv investiții „cu valoare adăugată”; absorbția „fiecărui euro disponibil” din mecanisme financiare externe și evitarea transformării conflictelor politice interne în riscuri pentru finanțarea europeană. Context politic: „nu vrem instabilitate”, dar respinge „aceleași politici” Grindeanu afirmă că PSD este „pregătit să își asume responsabilitatea” și că nu își dorește prelungirea crizei sau instabilitate, însă respinge „revenirea la aceleași politici care au generat problemele actuale”. În plus, el susține că actuala propunere de guvern „va schimba doar personajele, nu și abordările”. Totodată, liderul PSD indică faptul că partidul ar avea „zece priorități” și „criterii clare” și că este dispus să discute cu „toate forțele democratice” pentru formarea unei majorități în jurul unui program, reiterând orientarea „europeană și euroatlantică” a PSD. [...]
