Știri
Știri din categoria Politică & Externe

Falcon Defence anunță contracte de 253 milioane de euro și lansarea unei platforme de producție în România , intrând oficial pe piața locală cu un proiect dedicat materialelor energetice și muniției de artilerie, potrivit G4Media , care citează Agerpres. Contractele ferme vizează livrări în 2026 și vor fi onorate inițial prin facilitățile existente ale grupului din Europa și Asia. Compania, parte a Falcon Group, anunță o capacitate actuală de producție de 5.000 de proiectile de 155 mm pe lună, cu disponibilitate imediată. Prin parteneriate internaționale, rețeaua ar urma să ajungă la 30.000 de proiectile lunar până în trimestrul al doilea din 2026. În România, prima fază a investiției va adăuga o capacitate suplimentară de 10.000 de proiectile pe lună, ceea ce ar asigura un volum de aproximativ 220.000 de proiectile pentru livrările din 2026. Producția va respecta standardele NATO și reglementările europene privind controlul exporturilor. Proiectul presupune retehnologizarea și reactivarea unei platforme industriale existente, achiziționată în 2025 cu aprobarea investiției străine directe. Investiția estimată pentru prima etapă este de circa 50 milioane de euro și ar urma să genereze între 100 și 150 de locuri de muncă directe, plus câteva sute indirecte. Compania anunță și planuri pentru linii suplimentare de producție pentru RDX și TNT, cu obiectivul declarat de a consolida autonomia României în domeniul materialelor energetice. Reprezentanții Falcon Defence susțin că proiectul se înscrie în tendința europeană de extindere a capacităților din industria de apărare, pe fondul creșterii cererii de muniție în contextul războiului din Ucraina. Prin această investiție, România ar urma să fie integrată într-o rețea industrială internațională dedicată producției de muniție de artilerie, într-un moment în care mai multe state membre ale Uniunii Europene își majorează bugetele de apărare și își consolidează capacitățile interne de producție. [...]

Statele din Golf invocă dreptul la autoapărare după atacurile Iranului , iar miniștrii de externe ai Consiliului de Cooperare al Golfului au condamnat în bloc loviturile cu rachete și drone lansate asupra tuturor celor șase membri, potrivit Kuwait News Agency – KUNA . Reuniți de urgență prin videoconferință la 1 martie 2026, în contextul închiderii aeroporturilor din regiune, oficialii au calificat atacurile drept „o încălcare gravă a suveranității” și au invocat articolul 51 din Carta ONU, care permite autoapărarea în caz de agresiune externă. Escaladarea vine după ce Iranul a declanșat represalii la o zi de la atacul comun americano-israelian din 28 februarie, soldat cu moartea liderului suprem Ali Khamenei și a altor oficiali de rang înalt. Declarația finală subliniază că securitatea statelor din Consiliu este „indivizibilă”, iar un atac împotriva unui membru este considerat un atac împotriva tuturor, în baza Acordului de apărare comună. În același timp, blocul regional a cerut încetarea imediată a loviturilor iraniene și a transmis că teritoriile sale nu vor fi folosite pentru atacuri împotriva Iranului, semnalând o tentativă de descurajare combinată cu apel la detensionare. Amploarea atacurilor este fără precedent. Potrivit Breaking Defense , Emiratele Arabe Unite au interceptat 165 de rachete balistice, două rachete de croazieră și 541 de drone, însă 35 de drone au produs pagube materiale. Kuweitul a anunțat interceptarea a 97 de rachete balistice și 283 de drone, Qatarul a doborât 18 proiectile, iar Bahrainul 45 de rachete și nouă drone, inclusiv aparate Shahed-136 care au lovit zone din apropierea cartierului general al Flotei a 5-a americane. Consiliul a condamnat și atacul asupra portului Duqm din Oman și asupra unui petrolier din larg, fapte descrise de secretarul general Jasem Mohamed Albudaiwi drept încălcări flagrante ale suveranității. Pe plan diplomatic, Arabia Saudită l-a convocat pe ambasadorul iranian Alireza Enayati, avertizând că va lua „toate măsurile necesare” pentru apărarea teritoriului. Consiliul a cerut Consiliului de Securitate al ONU să își asume responsabilitatea și să prevină repetarea atacurilor. Rămâne însă incert dacă apelurile la dialog vor putea tempera cea mai gravă criză militară din istoria recentă a Golfului. [...]