Știri
Știri din categoria Externe
Întâlnirile în serie ale lui Zelenski cu comandanții indică o criză de comandă în plin val de tensiuni interne și speculații privind schimbarea șefului armatei, potrivit Mediafax. Președintele ucrainean a avut „cel puțin 6 întâlniri separate” într-o singură zi cu lideri militari, pe fondul „emoțiilor puternice” din societate după schimbări recente la vârful puterii.
Miza este una operațională: într-un război de uzură, orice semnal de instabilitate în lanțul de comandă poate afecta coeziunea decizională și capacitatea de a implementa rapid reforme sau ajustări tactice, iar discuțiile despre o posibilă demitere a comandantului-șef al armatei, Oleksandr Syrskyi, amplifică presiunea publică și politică.
În aceeași zi, Zelenski s-a întâlnit cu mai mulți lideri militari, între care:
În acest context, Kîrîlo Budanov a indicat că tensiunile sunt recunoscute la vârf și că reacția publică a fost luată în calcul.
„Situația legată de ultimele schimbări interne a stârnit emoții puternice. Înțeleg oamenii. Poziția societății a fost auzită.”
În paralel, presa ucraineană a relatat că, „în cadrul ședinței de securitate națională, generalul Sirski va fi demis”, însă, potrivit unor informații din Administrația Prezidențială citate în material, „nu vor exista demisii” în cadrul acelei ședințe. Cu alte cuvinte, scenariul rămâne la nivel de relatare și contra-relatare, fără o confirmare oficială prezentată în text.
Materialul plasează tensiunile actuale în jurul deciziei lui Zelenski de a-l demite pe popularul ministru al Apărării, Mihailo Fedorov, decizie care a alimentat nemulțumirea atât în rândul civililor, cât și al militarilor. Kyiv Independent relatează că în proteste a circulat sloganul:
„Fedorov = mai mulți morți ruși, Syrskyi = mai mulți morți ucraineni.”
Potrivit aceleiași publicații, una dintre explicațiile centrale pentru demiterea lui Fedorov ar fi conflictul său personal și profesional cu Syrskyi. Într-o conferință de presă, Fedorov l-a acuzat pe comandantul-șef că blochează reformele și că ar fi încercat să-l îndepărteze, inclusiv printr-un ultimatum transmis președintelui.
Zelenski a spus ulterior, într-o conferință de presă la care a apărut alături de premierul britanic demisionar Keir Starmer, că cei doi nu au reușit să coopereze fără medierea sa și că, în această situație, „ieșirea e fie o parte, fie cealaltă”.
Din datele prezentate rezultă două direcții imediate: pe de o parte, Zelenski încearcă să stabilizeze relația cu comandanții prin consultări directe și repetate; pe de altă parte, rămâne deschisă întrebarea dacă presiunea publică și disputele interne vor duce la schimbări în vârful armatei. În lipsa unei confirmări oficiale privind demiterea lui Syrskyi, orice concluzie despre o decizie iminentă trebuie tratată ca incertă.
Recomandate
Kievul ia în calcul un „țar” al tehnologiilor militare pentru a debloca modernizarea armatei , într-un moment în care poziția comandantului-șef Oleksandr Sîrski este tot mai contestată politic și public, potrivit Adevărul . Miza este una operațională: accelerarea inovației și a producției în apărare, pe fondul tensiunilor dintre o agendă de modernizare și o structură militară descrisă ca fiind conservatoare. Funcția discutată pentru fostul ministru al Apărării, Mihailo Fedorov , ar fi una de coordonare extinsă, inspirată din modele occidentale, menită să reducă blocajele birocratice între instituții. Termenul de „țar” nu ar fi o titulatură oficială, ci desemnează un oficial cu puteri sporite într-un domeniu critic. Ce ar presupune rolul lui Fedorov În scenariul analizat la Kiev, noua misiune a lui Fedorov ar include, conform sursei: coordonarea directă a inovațiilor tehnologice în sectorul de apărare; supervizarea producției de armament și a sistemelor de drone; eficientizarea dialogului dintre armată, ministere și industria de profil. Potrivit informațiilor citate, partenerii internaționali ai Ucrainei ar miza pe acceptarea acestui rol de către Fedorov. Presiune pe conducerea armatei și risc de schimbare la vârf În paralel, publicația ucraineană Zerkalo Nedeli susține că înlocuirea lui Oleksandr Sîrski este discutată la cel mai înalt nivel. În același registru, The Financial Times notează că președintele Volodimir Zelenski ar căuta deja un înlocuitor, cu o condiție centrală: o tranziție „lină” care să nu afecteze defensiva pe linia frontului de 1.200 de kilometri. Proteste și intervenția parlamentului Tensiunile s-au mutat și în stradă: mii de oameni protestează pentru a treia zi consecutiv față de demiterea lui Fedorov din funcția de ministru al Apărării, iar peste 10.000 de manifestanți s-au adunat lângă Teatrul Național Academic „Ivan Franko” din Kiev, conform relatării. Nemulțumirea s-a îndreptat ulterior și împotriva lui Sîrski, perceput de protestatari și de un număr de militari activi drept un reprezentant al unei doctrine vechi, care frânează promovarea ofițerilor tineri. Zelenski a spus că a avut consultări îndelungate atât cu Fedorov, cât și cu Sîrski: „Aud ceea ce spune societatea. Deciziile privind armata vor fi definitivate.” Fedorov a transmis, la rândul său, un mesaj pe Threads: „Schimbările vor veni cu siguranță. Nu am simțit o asemenea responsabilitate nici când eram în guvern. Dialog există, cred că vom reuși.” În Rada Supremă, deputatul Iaroslav Jelezniak a anunțat demararea strângerii de semnături pentru a-i solicita oficial președintelui demiterea lui Sîrski. Parlamentarii ar avea termen până luni pentru a aduna cele 226 de voturi necesare, deși decizia finală aparține constituțional președintelui. Demersul include și solicitări ca viitorul comandant să fie numit pe criterii de „eficiență tehnologică” și ca conducerea militară să prezinte rapoarte periodice, cu ușile închise, în fața comisiilor de specialitate. În spatele crizei, sursa indică un conflict „sistemic” între viziunea de modernizare tehnologică asociată lui Fedorov și birocrația militară conservatoare atribuită lui Sîrski, tensiune recunoscută parțial și de Zelenski. [...]
Rusia a intensificat presiunea aeriană asupra Ucrainei , folosind într-o singură săptămână aproximativ 1.450 de drone de atac, peste 1.640 de bombe aeriene ghidate și 99 de rachete, potrivit datelor prezentate de președintele Volodîmîr Zelenski și relatate de Kyiv Post . Dimensiunea atacurilor indică o campanie susținută care pune presiune directă pe apărarea antiaeriană și pe infrastructura civilă, inclusiv în capitală. Atacurile au vizat infrastructură și zone civile din 14 regiuni ucrainene: Odesa, Zaporijjea, Sumî, Cernihiv, Viniția, Dnipropetrovsk, Donețk, Jîtomîr, Kirovohrad, Nikolaev, Poltava, Harkov, Herson și Cerkasî. Bilanțul include victime și pagube structurale, fără ca materialul să ofere o evaluare agregată a costurilor sau a impactului economic. Vârful săptămânii: atac balistic fără precedent asupra Kievului Seria de lovituri a culminat duminică, 19 iulie, cu un atac major asupra Kievului: peste 40 de rachete și un val național de 120 de drone de atac, conform informării prezidențiale. Forțele aeriene ucrainene au precizat că asupra capitalei au fost lansate 41 de rachete balistice (inclusiv Iskander-M, Zircon și S-400), într-un interval de 40 de minute, ceea ce ar reprezenta cel mai mare număr de rachete balistice folosite într-un singur atac asupra Kievului de la începutul războiului la scară largă. Loviturile și fragmentele rezultate au provocat incendii și avarii în cinci districte ale orașului (Desnianskyi, Dniprovskyi, Șevcenkivskyi, Sviațoșînskyi și Solomianskyi). Autoritățile au raportat un deces și 15 răniți în Kiev și în regiunea din jur. Impact operațional: metrou afectat și pagube la facilități logistice Atacul a avariat vestibulul de la suprafață al stației de metrou Lukianivska, care a fost închisă temporar; trenurile de pe linia verde au circulat fără oprire în stație, în timp ce echipele lucrează la repararea escalatoarelor și a sistemelor de automatizare pentru pasageri. În regiunea Kiev, loviturile din districtul Bucea au provocat incendii la depozite și facilități logistice, două dintre cele 15 persoane rănite fiind raportate în acest context. Ce cere Kievul: prioritate pentru apărarea antibalistică După publicarea statisticilor săptămânale, Zelenski a afirmat că apărarea împotriva sistemelor balistice rămâne principala prioritate operațională a Ucrainei. El a subliniat nevoia zilnică de interceptori antibalistici și a susținut că întârzierile în deciziile internaționale oferă Moscovei timp pentru planificarea unor noi lovituri și pentru ocolirea sancțiunilor existente. [...]
Un atac aerian de amploare asupra Kievului a avariat clădiri și a declanșat incendii în mai multe cartiere , punând presiune pe intervenția de urgență și pe infrastructura urbană, potrivit Mediafax . Atacul a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică și a inclus rachete balistice și drone, cu incendii raportate în mai multe zone ale capitalei ucrainene. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a transmis pe X că Rusia a lansat „peste 40 de rachete de diverse tipuri – majoritatea vizând capitala – și 120 de drone de atac”. Conform aceluiași mesaj, o persoană a fost ucisă, iar alte 17 au fost rănite. Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că au doborât 126 de ținte, dintre care 18 rachete și 108 drone, în contextul mai multor valuri de atac îndreptate spre Kiev. Intervenții de urgență și pagube în cartiere Echipele de intervenție au evacuat locuitori din imobile cuprinse de flăcări, iar autoritățile au raportat avarii la clădiri rezidențiale. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a comunicat un bilanț separat pentru răniți: șapte persoane rănite, dintre care șase au fost transportate la spital, iar una a primit îngrijiri la fața locului. Totodată, cinci persoane au fost salvate din clădirile afectate. În oraș au fost semnalate incendii și distrugeri în mai multe puncte, inclusiv: Dniprovskîi : incendiu într-un cămin după căderea fragmentelor de rachetă; fum dens raportat lângă un centru comercial. Desnianski : lovitură pe terenul unei proprietăți comerciale; incendii la mai multe vehicule și la un depozit. Solomianski : un supermarket și un bloc de locuințe au luat foc; resturi de rachetă au căzut lângă un bloc cu nouă etaje, spărgând geamuri. Șevcenkivski : incendiu la o aripă cu trei etaje a unei clădiri administrative; peste zece autoturisme avariate și geamuri sparte la o clădire rezidențială din apropiere. Sviatoșînski : autoritățile au primit informații despre o lovitură asupra unei clădiri rezidențiale; dintr-un imobil cu cinci etaje afectat de incendiu a fost salvată o persoană de la etajul al doilea, iar alte patru au fost evacuate. Ce se știe despre tipul și momentul atacului Primele explozii au fost auzite în jurul orei 1:30, ora locală, după alerte de raid aerian în centrul și estul Ucrainei. În următoarea oră, au fost raportate mai multe serii de explozii, pe măsură ce noi rachete loveau sau erau interceptate de apărarea antiaeriană. Potrivit canalelor ucrainene de monitorizare, asupra Kievului ar fi fost lansate 31 de rachete balistice și cel puțin opt rachete hipersonice Zircon, însă Forțele Aeriene ale Ucrainei nu au confirmat acest bilanț, menționând doar detectarea mai multor valuri de rachete balistice către capitală. Echipele de intervenție continuă stingerea incendiilor și verificarea clădirilor afectate, în timp ce autoritățile evaluează amploarea pagubelor. [...]
Rusia a executat un atac aerian combinat de amploare, cu efecte directe asupra infrastructurii și capacității de apărare a Ucrainei , într-un baraj concentrat pe Kiev, potrivit Antena 3 . În noaptea de duminică, forțele ruse au lansat peste 40 de rachete (majoritatea către capitală) și au folosit 120 de drone de atac, într-o acțiune descrisă drept cea mai mare lovitură cu rachete balistice de la începutul războiului. Forțele aeriene ucrainene au anunțat un „atac masiv combinat” cu drone și „diverse rachete” lansate de la sol sau din aer. CNN, citată în material, notează că barajul de rachete a fost „intens” și s-a desfășurat pe durata a două ore. Ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiha , a declarat că a fost „cel mai mare număr de rachete balistice lansate de la începutul războiului”. Bilanț și eficiența apărării antiaeriene Apărarea antiaeriană ucraineană ar fi „doborât sau neutralizat 126 de ținte aeriene”, dintre care: 18 rachete; 108 drone. În același timp, 23 de rachete și 10 drone au lovit 20 de ținte din Ucraina. Autoritățile de la Kiev au raportat cel puțin 16 morți și 77 de răniți. Un al doilea val de atac, în noaptea următoare În noaptea de duminică spre luni, Rusia ar fi atacat din nou cu două rachete Kh-59/68 lansate din avion și cu alte 94 de drone de atac. Forțele aeriene ucrainene au transmis că au doborât 81 de drone. Într-un raport publicat luni dimineața, forțele ucrainene au precizat: „În noaptea zile de 20 iulie (începând cu ora 18:00 din seara de 19 iulie), inamicul a atacat cu două rachete Kh-59/69 lansate de avioane din zona Crimeea și cu 94 de drone de atac de tip Shahed (inclusiv drone cu motoare cu reacție), Gerbera, Italmaș, lansate dinspre direcțile Kursk, Milevo, Orel - ale Federației Ruse - și Donețk ș Guardiasnk/Crimeea. Forțele aeriene ale UCrainei au respins atacul inamic. Conform datelor preliminare, la 8 dimineața (luni), apărarea antiaeriană a doborât 81 de drone. O rachetă a lovit o locație, iar a doua rachetă și-a ratat ținta.” De ce contează Dimensiunea atacului și concentrarea pe Kiev indică o presiune operațională crescută asupra apărării antiaeriene ucrainene și asupra infrastructurii, cu efecte imediate în pierderi umane și lovirea unor ținte multiple. Datele privind țintele lovite și interceptările provin din raportările autorităților ucrainene, preluate de Antena 3. [...]
Un atac cu drone asupra regiunii Moscovei a provocat incendii și a rănit cel puțin 10 persoane , inclusiv după ce au fost raportate focare la o bază petrolieră din Podolsk și într-un parc industrial din Domodedovo, potrivit Meduza . Miza imediată este una operațională: loviturile au vizat infrastructură civilă și zone logistice/industriale din proximitatea capitalei ruse. Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, a declarat că atacul a avut loc în noaptea de 20 iulie. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a susținut că „din seară” spre regiunea Moscovei au zburat peste 400 de drone, majoritatea fiind distruse „la depărtare”, iar 85 ar fi fost doborâte în apropierea Moscovei. Incendii raportate în Podolsk și Domodedovo Vorobiov a spus că în Podolsk, „în urma căderii dronelor au avut loc incendii” și au fost avariate „mai multe obiective de infrastructură civilă”, fără să precizeze care. În Odînțovo ar fi fost avariate un autoturism și o casă, iar în satul Maloie Tolbino a fost raportată avarierea unei locuințe. Publicația Astra, după analiza unor imagini video și fotografii, a scris că în Podolsk a fost atacată și arde o bază petrolieră și că arde un depozit din complexul industrial „Iujnîe Vrata” din Domodedovo. Tot Astra a relatat că o dronă a lovit și un bloc de locuințe din Domodedovo. Separat, locuitori din satul Koledino (districtul urban Podolsk) au semnalat un incendiu la un centru logistic Wildberries , însă serviciul de presă al companiei a transmis că depozitul funcționează normal. Compania a precizat că, „din motive de siguranță”, a fost făcută anterior o evacuare, iar angajații s-au întors ulterior la lucru. Bilanțul răniților și ce se știe despre victime Inițial, Vorobiov a anunțat doi răniți: o persoană în Domodedovo, în urma unui incendiu la o casă, și încă una pe autostrada M-4, unde o dronă ar fi căzut lângă un automobil. Ulterior, guvernatorul a actualizat bilanțul la 10 persoane rănite: în Domodedovo, ajutor medical a fost necesar pentru șapte persoane; șase au fost spitalizate, inclusiv trei cetățeni chinezi; în districtul Odînțovo, la o fată de 11 ani a fost diagnosticată o „reacție acută la stres”; în Podolsk au fost rănite două femei. Spitalul din Domodedovo a anunțat că a primit șase persoane cu „traumatisme de tip exploziv” de severitate diferită, dintre care trei sunt cetățeni străini, fără alte detalii. Șefa districtului urban Domodedovo, Evghenia Hrustaleva, a confirmat ulterior un incendiu pe teritoriul parcului industrial „Iujnîe Vrata” și faptul că o dronă a lovit un bloc de pe strada Kurîjova. Ea a afirmat inițial că au fost doi răniți, apoi a precizat că în spitalul din Domodedovo se află șase persoane rănite. [...]
Atacurile guvernului grec la adresa șefei EPPO ridică miza politică a anchetelor pe fonduri UE potrivit Mediafax , pe fondul dosarului OPEKEPE, o investigație privind o schemă de fraudare a subvențiilor europene în Grecia. Disputa are o componentă de reglementare: cât de departe poate merge Parchetul European (EPPO) în anchete care ating politicieni în funcție și cum se gestionează conflictul dintre regulile europene și mecanismele naționale de imunitate și control asupra procurorilor. Ministrul Sănătății din Grecia și vicepreședinte al partidului de guvernământ Noua Democrație, Adonis Georgiadis, a pus sub semnul întrebării modul în care EPPO a funcționat sub conducerea Laurei Codruța Kövesi, numind-o „o alegere foarte greșită” și susținând că gestionarea cazului OPEKEPE a produs „tulburări politice” fără folosirea prealabilă a unor „dovezi esențiale”. „Doamna Kovesi a fost o alegere foarte greșită pentru lansarea Parchetului European. Nu a înțeles limitele acestuia, nici ce înseamnă respectul pentru independența statelor, nici ce ar trebui să investigheze exact un Parchet European.” În același timp, premierul Kyriakos Mitsotakis a promis că vrea să scoată la lumină „adevărul deplin” în cazul OPEKEPE, criticând opoziția după anunțurile EPPO și depunerea acuzațiilor care vizează, potrivit materialului, parlamentari ai Noii Democrații. Ce este cazul OPEKEPE și de ce contează pentru fondurile europene Cazul OPEKEPE vizează o schemă de fraudare a fondurilor europene în Grecia, investigată de EPPO. Mediafax notează că agenția de stat OPEKEPE, responsabilă cu distribuirea subvențiilor, a fost desființată de guvernul elen după ce procurorii au descoperit deturnarea ilegală a peste 22 de milioane de euro (aprox. 110 milioane lei). Ancheta ar fi indicat o rețea care a funcționat între 2018 și 2024, cu implicarea unor oficiali guvernamentali, fermieri și manageri din centre agricole. Din perspectiva companiilor și beneficiarilor de subvenții, miza este dublă: controlul asupra fluxurilor de bani europeni și riscul ca investigațiile să ducă la blocaje instituționale sau la schimbări de proceduri în administrarea subvențiilor. Linia de conflict: imunități, procurori delegați și rolul CJUE Materialul descrie o confruntare politico-juridică între EPPO și autoritățile elene, amplificată după ce EPPO a cerut ridicarea imunității și a trimis în judecată patru deputați în funcție din partidul de guvernământ. În paralel, disputa a ajuns și în zona organizării sistemului de anchetă: Consiliul Judiciar Suprem din Grecia a prelungit mandatele a trei procurori europeni delegați greci, decizie contestată de Kövesi. În iunie 2026, șefa EPPO a pierdut recursul la Curtea Supremă din Grecia, iar ulterior le-a transmis oficialilor greci să conteste interpretările juridice la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) dacă nu sunt de acord cu regulamentele europene. Un alt punct sensibil, potrivit Mediafax, îl reprezintă criticile formulate de Kövesi la adresa legislației din Grecia, inclusiv a Constituției, pe motiv că ar oferi o imunitate prea largă miniștrilor și parlamentarilor, ceea ce ar îngreuna investigațiile europene. Ce urmează Pe termen scurt, escaladarea politică din Grecia riscă să mențină presiunea asupra EPPO în dosarele care ating zona politică. Pe termen mediu, disputa privind interpretarea regulilor europene versus deciziile instanțelor și autorităților naționale poate împinge conflictul spre CJUE, cu potențiale efecte asupra modului în care sunt derulate anchetele EPPO în statele membre atunci când sunt implicate imunități și numiri/mandate ale procurorilor delegați. [...]
