Știri
Știri din categoria Externe
Rusia a executat un atac aerian combinat de amploare, cu efecte directe asupra infrastructurii și capacității de apărare a Ucrainei, într-un baraj concentrat pe Kiev, potrivit Antena 3. În noaptea de duminică, forțele ruse au lansat peste 40 de rachete (majoritatea către capitală) și au folosit 120 de drone de atac, într-o acțiune descrisă drept cea mai mare lovitură cu rachete balistice de la începutul războiului.
Forțele aeriene ucrainene au anunțat un „atac masiv combinat” cu drone și „diverse rachete” lansate de la sol sau din aer. CNN, citată în material, notează că barajul de rachete a fost „intens” și s-a desfășurat pe durata a două ore.
Ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiha, a declarat că a fost „cel mai mare număr de rachete balistice lansate de la începutul războiului”.
Apărarea antiaeriană ucraineană ar fi „doborât sau neutralizat 126 de ținte aeriene”, dintre care:
În același timp, 23 de rachete și 10 drone au lovit 20 de ținte din Ucraina. Autoritățile de la Kiev au raportat cel puțin 16 morți și 77 de răniți.
În noaptea de duminică spre luni, Rusia ar fi atacat din nou cu două rachete Kh-59/68 lansate din avion și cu alte 94 de drone de atac. Forțele aeriene ucrainene au transmis că au doborât 81 de drone.
Într-un raport publicat luni dimineața, forțele ucrainene au precizat:
„În noaptea zile de 20 iulie (începând cu ora 18:00 din seara de 19 iulie), inamicul a atacat cu două rachete Kh-59/69 lansate de avioane din zona Crimeea și cu 94 de drone de atac de tip Shahed (inclusiv drone cu motoare cu reacție), Gerbera, Italmaș, lansate dinspre direcțile Kursk, Milevo, Orel - ale Federației Ruse - și Donețk ș Guardiasnk/Crimeea. Forțele aeriene ale UCrainei au respins atacul inamic. Conform datelor preliminare, la 8 dimineața (luni), apărarea antiaeriană a doborât 81 de drone. O rachetă a lovit o locație, iar a doua rachetă și-a ratat ținta.”
Dimensiunea atacului și concentrarea pe Kiev indică o presiune operațională crescută asupra apărării antiaeriene ucrainene și asupra infrastructurii, cu efecte imediate în pierderi umane și lovirea unor ținte multiple. Datele privind țintele lovite și interceptările provin din raportările autorităților ucrainene, preluate de Antena 3.
Recomandate
Rusia a intensificat presiunea aeriană asupra Ucrainei , folosind într-o singură săptămână aproximativ 1.450 de drone de atac, peste 1.640 de bombe aeriene ghidate și 99 de rachete, potrivit datelor prezentate de președintele Volodîmîr Zelenski și relatate de Kyiv Post . Dimensiunea atacurilor indică o campanie susținută care pune presiune directă pe apărarea antiaeriană și pe infrastructura civilă, inclusiv în capitală. Atacurile au vizat infrastructură și zone civile din 14 regiuni ucrainene: Odesa, Zaporijjea, Sumî, Cernihiv, Viniția, Dnipropetrovsk, Donețk, Jîtomîr, Kirovohrad, Nikolaev, Poltava, Harkov, Herson și Cerkasî. Bilanțul include victime și pagube structurale, fără ca materialul să ofere o evaluare agregată a costurilor sau a impactului economic. Vârful săptămânii: atac balistic fără precedent asupra Kievului Seria de lovituri a culminat duminică, 19 iulie, cu un atac major asupra Kievului: peste 40 de rachete și un val național de 120 de drone de atac, conform informării prezidențiale. Forțele aeriene ucrainene au precizat că asupra capitalei au fost lansate 41 de rachete balistice (inclusiv Iskander-M, Zircon și S-400), într-un interval de 40 de minute, ceea ce ar reprezenta cel mai mare număr de rachete balistice folosite într-un singur atac asupra Kievului de la începutul războiului la scară largă. Loviturile și fragmentele rezultate au provocat incendii și avarii în cinci districte ale orașului (Desnianskyi, Dniprovskyi, Șevcenkivskyi, Sviațoșînskyi și Solomianskyi). Autoritățile au raportat un deces și 15 răniți în Kiev și în regiunea din jur. Impact operațional: metrou afectat și pagube la facilități logistice Atacul a avariat vestibulul de la suprafață al stației de metrou Lukianivska, care a fost închisă temporar; trenurile de pe linia verde au circulat fără oprire în stație, în timp ce echipele lucrează la repararea escalatoarelor și a sistemelor de automatizare pentru pasageri. În regiunea Kiev, loviturile din districtul Bucea au provocat incendii la depozite și facilități logistice, două dintre cele 15 persoane rănite fiind raportate în acest context. Ce cere Kievul: prioritate pentru apărarea antibalistică După publicarea statisticilor săptămânale, Zelenski a afirmat că apărarea împotriva sistemelor balistice rămâne principala prioritate operațională a Ucrainei. El a subliniat nevoia zilnică de interceptori antibalistici și a susținut că întârzierile în deciziile internaționale oferă Moscovei timp pentru planificarea unor noi lovituri și pentru ocolirea sancțiunilor existente. [...]
Un atac aerian de amploare asupra Kievului a avariat clădiri și a declanșat incendii în mai multe cartiere , punând presiune pe intervenția de urgență și pe infrastructura urbană, potrivit Mediafax . Atacul a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică și a inclus rachete balistice și drone, cu incendii raportate în mai multe zone ale capitalei ucrainene. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a transmis pe X că Rusia a lansat „peste 40 de rachete de diverse tipuri – majoritatea vizând capitala – și 120 de drone de atac”. Conform aceluiași mesaj, o persoană a fost ucisă, iar alte 17 au fost rănite. Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că au doborât 126 de ținte, dintre care 18 rachete și 108 drone, în contextul mai multor valuri de atac îndreptate spre Kiev. Intervenții de urgență și pagube în cartiere Echipele de intervenție au evacuat locuitori din imobile cuprinse de flăcări, iar autoritățile au raportat avarii la clădiri rezidențiale. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a comunicat un bilanț separat pentru răniți: șapte persoane rănite, dintre care șase au fost transportate la spital, iar una a primit îngrijiri la fața locului. Totodată, cinci persoane au fost salvate din clădirile afectate. În oraș au fost semnalate incendii și distrugeri în mai multe puncte, inclusiv: Dniprovskîi : incendiu într-un cămin după căderea fragmentelor de rachetă; fum dens raportat lângă un centru comercial. Desnianski : lovitură pe terenul unei proprietăți comerciale; incendii la mai multe vehicule și la un depozit. Solomianski : un supermarket și un bloc de locuințe au luat foc; resturi de rachetă au căzut lângă un bloc cu nouă etaje, spărgând geamuri. Șevcenkivski : incendiu la o aripă cu trei etaje a unei clădiri administrative; peste zece autoturisme avariate și geamuri sparte la o clădire rezidențială din apropiere. Sviatoșînski : autoritățile au primit informații despre o lovitură asupra unei clădiri rezidențiale; dintr-un imobil cu cinci etaje afectat de incendiu a fost salvată o persoană de la etajul al doilea, iar alte patru au fost evacuate. Ce se știe despre tipul și momentul atacului Primele explozii au fost auzite în jurul orei 1:30, ora locală, după alerte de raid aerian în centrul și estul Ucrainei. În următoarea oră, au fost raportate mai multe serii de explozii, pe măsură ce noi rachete loveau sau erau interceptate de apărarea antiaeriană. Potrivit canalelor ucrainene de monitorizare, asupra Kievului ar fi fost lansate 31 de rachete balistice și cel puțin opt rachete hipersonice Zircon, însă Forțele Aeriene ale Ucrainei nu au confirmat acest bilanț, menționând doar detectarea mai multor valuri de rachete balistice către capitală. Echipele de intervenție continuă stingerea incendiilor și verificarea clădirilor afectate, în timp ce autoritățile evaluează amploarea pagubelor. [...]
Lovirea unei nave comerciale turcești în Marea Neagră ridică riscurile pentru transportul de cereale pe coridorul maritim al Ucrainei , după ce Kievul a acuzat Rusia că a atacat vasul cu trei rachete de croazieră, incident soldat cu cinci morți la bord, potrivit Antena 3 . Marina militară ucraineană susține că nava, un cargou turcesc care transporta cereale, a fost lovită „când ieșea din zona de luptă”. Informația este transmisă de AFP, citată de Agerpres. Potrivit aceleiași surse, cinci marinari au murit, iar soarta altor cinci membri ai echipajului nu este cunoscută. Opt persoane au fost evacuate de pe navă și transportate la un spital din Odesa. Cine era la bord și ce spune Kievul Ministrul interimar al Afacerilor Externe al Ucrainei, Andrii Sîbiga , a scris pe X că echipajul era format din cetățeni sirieni și indieni. „În timp ce lumea încă reacţionează la brutalul atac nocturn al Rusiei asupra Kievului, Moscova îşi continuă campania de teroare pe tot parcursul zilei.” Context: presiune tot mai mare pe infrastructura critică și porturi Materialul notează că, în ultima perioadă, Moscova și Kievul și-au intensificat atacurile reciproce asupra infrastructurii critice: forțele ucrainene vizează infrastructura energetică rusească, inclusiv cea petrolieră, iar forțele ruse și-au intensificat, de mai multe zile, atacurile asupra porturilor de la Marea Neagră. În acest context, un atac asupra unei nave comerciale care folosește coridorul maritim al Ucrainei amplifică incertitudinile operaționale pentru transportatori și pentru fluxurile de export, în special cele de cereale. [...]
Loviturile ucrainene cu drone asupra unei rafinării și a unor depozite de combustibil din Rusia indică o presiune tot mai mare pe infrastructura energetică folosită pentru susținerea efortului de război , în contextul unei noi runde de escaladare după atacurile rusești asupra Kievului, potrivit Mediafax , care citează presa ucraineană și canale de monitorizare. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Ucraina ar fi lansat un nou val de atacuri cu drone asupra infrastructurii militare și energetice ruse. Țintele ar fi inclus o rafinărie din regiunea Stavropol , dar și obiective din Crimeea ocupată și din regiunea Lugansk, aflată sub controlul forțelor ruse. Potrivit relatărilor citate, unul dintre principalele obiective ar fi fost un depozit de produse petroliere din Mihailovsk (regiunea Stavropol), unde martorii au semnalat explozii puternice și un incendiu în incinta instalației. Imagini distribuite pe rețelele sociale ar surprinde flăcări și coloane dense de fum deasupra complexului. Atacuri ar fi fost raportate și în Crimeea, unde explozii ar fi fost auzite în mai multe zone, precum și în Lugansk. Deocamdată, autoritățile de la Kiev nu au revendicat oficial operațiunea și nu au oferit detalii despre amploarea pagubelor, iar autoritățile ruse nu au prezentat un bilanț și nici nu au confirmat dimensiunea daunelor. De ce contează: infrastructura de combustibil, o țintă recurentă În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat loviturile asupra rafinăriilor, depozitelor de combustibil și altor obiective considerate esențiale pentru susținerea efortului de război al Rusiei, într-o campanie care urmărește să afecteze logistica și capacitatea de aprovizionare a armatei ruse, potrivit aceleiași surse. Noile atacuri au avut loc la câteva ore după un bombardament masiv al Rusiei cu rachete balistice asupra Kievului, soldat cu mai mulți răniți și pagube importante în capitala ucraineană, ceea ce sugerează o nouă escaladare a confruntărilor. [...]
Tensiunile economice din Rusia cresc riscul unei escaladări militare , pe fondul presiunii tot mai vizibile asupra bugetului și a vieții de zi cu zi, arată o analiză preluată de Digi24 , care citează un comentariu semnat de Owen Matthews în The Independent . Miza pentru Europa, inclusiv pentru România, este că un Kremlin „încolțit” economic și politic poate fi mai imprevizibil, nu mai dispus la compromis. Penuria de combustibil și inflația, semne că războiul ajunge la populație Textul descrie cum, pentru prima dată în anii de război, rușii obișnuiți resimt direct criza: penurie de combustibil, inflație în creștere și o economie care stagnează. Sunt menționate cozi la benzinării și limitarea cantității alimentate, pe fondul atacurilor cu drone ucrainene asupra infrastructurii energetice. Potrivit „Novaya Gazeta”, citată în analiză, 31 dintre cele 38 de rafinării mari ale Rusiei ar fi fost lovite începând din ianuarie, iar cel puțin 78 din 83 de regiuni s-ar confrunta cu o criză a combustibilului. Presiune pe buget: minus la petrol și gaze, scădere la marile companii Pe partea de finanțe publice, analiza indică o deteriorare a veniturilor statului din energie: veniturile Kremlinului din petrol și gaze ar fi scăzut cu 38,3% în primele patru luni ale anului 2026, potrivit Ministerului Finanțelor din Rusia. În paralel, veniturile cumulate ale celor mai mari 28 de companii rusești ar fi scăzut cu 16,7% față de anul precedent. Acest context complică ecuația internă a Kremlinului: nevoia armatei de bani și efective intră tot mai des în conflict cu obiectivul de stabilitate socială și economică, asociat politic cu Vladimir Putin. Cost politic: sprijinul pentru continuarea războiului, la minim Centrul Levada din Moscova, prezentat drept ultimul institut independent de sondaje din Rusia, ar raporta că sprijinul pentru continuarea acțiunilor militare a coborât la un minim istoric de 24,3%, în timp ce majoritatea ar susține negocierile de pace. Analiza leagă această tendință de apropierea alegerilor parlamentare naționale din septembrie și de riscul unei „umilințe” electorale prin migrarea voturilor către partide de „opoziție loială”. În același timp, sunt descrise semne de critică mai deschisă în spațiul public (inclusiv pe canale Telegram), venite atât din zona civilă, cât și din partea unor „bloggeri Z” pro-război, nemulțumiți de gestionarea conflictului. De ce contează pentru România: scenariul escaladării și ținte NATO Deși analiza notează că un atac direct asupra unei țări NATO ar fi contraproductiv pentru Rusia, sunt menționate voci din mass-media rusă care susțin escaladarea, inclusiv atacuri asupra bazelor NATO din țările baltice și din România, precum și asupra fabricilor de arme din UE care aprovizionează Ucraina. În plus, sunt citate evaluări atribuite Reuters, care ar fi vorbit cu două surse de rang înalt din Kremlin despre o „probabilitate ridicată” de escaladare în lunile următoare, pe ideea că Putin „are nevoie de un fel de victorie”. „Șobolanul încolțit”: metafora pentru un lider mai periculos sub presiune Analiza reia o anecdotă povestită de Putin în cartea „First Person” (2000), despre un șobolan încolțit care se întoarce brusc și atacă. Mesajul central: presiunea economică și politică internă nu garantează temperarea Kremlinului; dimpotrivă, poate crește tentația unei escaladări, în încercarea de a obține o „victorie” care să stabilizeze regimul. [...]
Eșecul proiectului imperial al lui Vladimir Putin riscă să accelereze o nouă etapă de fragmentare a Rusiei , pe fondul slăbiciunilor militare expuse în Ucraina și al unei dependențe tot mai mari de China, potrivit unei analize prezentate de istoricul britanico-polonez Norman Davies , citat de Adevărul . Davies susține că încercările lui Putin de a „restabili Uniunea Sovietică sau, cel puțin, Imperiul Rus într-o formă nouă” au eșuat, după mai bine de două decenii la putere. În opinia sa, liderul de la Kremlin a recuperat doar „fragmente” din fosta sferă de influență sovietică, iar războiul a scos la iveală limitele forței militare ruse. „Aceasta este o demonstrație a slăbiciunii Rusiei.” Dependența de China și riscul din Orientul Îndepărtat Un punct central al intervenției lui Davies este relația tot mai asimetrică dintre Moscova și Beijing. Istoricul descrie Rusia drept „tot mai subordonată” Chinei și afirmă că „Rusia este acum vasalul Chinei”. El anticipează că o posibilă „nouă etapă a destrămării imperiale” ar putea începe în Orientul Îndepărtat al Rusiei, unde China ar domina comerțul și ar exploata resursele. În acest context, Davies invocă și cazul Vladivostokului, oraș construit pe un teritoriu cedat de China dinastiei Qing Imperiului Rus în secolul al XIX-lea. „Este doar o chestiune de timp până când chinezii îl vor recupera.” Context regional: tensiunile polono-ucrainene, considerate „prost cronometrate” În aceeași intervenție, Davies s-a referit și la disputa dintre Varșovia și Kiev privind masacrele din Volînia din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. El spune că revendicările istorice ale Poloniei sunt justificate, dar consideră că momentul este nepotrivit, în condițiile în care Ucraina „luptă pentru supraviețuire”. „Polonezii au, desigur, perfectă dreptate în privința Volîniei. Dar acesta pur și simplu nu este momentul să readucem în discuție dispute istorice.” Declarațiile vin pe fondul tensiunilor legate de comemorarea Armatei Insurgente Ucrainene, pe care Polonia o consideră responsabilă pentru uciderea în masă a civililor polonezi din Volînia și Galiția de Est. Potrivit sursei, lideri catolici polonezi și ucraineni, alături de oficiali din ambele țări, au cerut ca cele două state să nu devină „prizoniere ale trecutului”. Davies afirmă că reconcilierea ar necesita răbdare, educație și „bunăvoință”, dar avertizează că un astfel de proces nu se poate încheia în plin război. „Nu se va întâmpla în timpul războiului.” [...]
