Știri
Știri din categoria Diverse
Europa se pregătește de o confruntare comercială cu China, pe fondul riscului de pierdere accelerată a bazei industriale, într-un context în care importurile chinezești au crescut puternic, iar deficitul comercial al UE a ajuns la 411 miliarde de dolari anul trecut, potrivit Digi24, care citează o analiză Foreign Affairs. Miza este economică și operațională: sectoare cu tehnologii avansate și locuri de muncă industriale sunt descrise ca fiind expuse unui „al doilea șoc chinez”.
Analiza pornește de la ideea că Beijingul are nevoie de piața europeană pe fondul unei cereri interne slabe și al dificultăților de profitabilitate pentru multe companii chineze. În același timp, UE rămâne „singura piață majoră cu o mare putere de cumpărare” deschisă complet produselor din China, ceea ce amplifică presiunea asupra producătorilor europeni.
Datele citate indică o schimbare structurală în producția globală: cota Chinei a urcat de la 6% în 2000 la aproximativ 30%, în timp ce cota UE a scăzut de la 30% la 17%. Din 2015 până în prezent, valoarea exporturilor chinezești către UE a crescut cu 89%, iar deficitul comercial al UE s-a multiplicat de patru ori, până la 411 miliarde de dolari (aprox. 1.850 miliarde lei), anul trecut.
Președintele Camerei de Comerț a Uniunii Europene în China, Jens Eskelund, compară relația UE–China cu un flux logistic dezechilibrat:
„Un vas portcontainer gigantic lung de 400 de metri și încărcat cu 24.000 de containere, care merge înspre Europa și se întoarce aproape gol.”
În paralel, industriașii europeni pierd teren și pe piețe terțe precum Brazilia, Indonezia și Africa de Sud, descrise ca fiind „inundate” de importuri din China. Consecințele sunt deja vizibile, potrivit materialului: industria germană ar pierde 10.000 de locuri de muncă pe lună.
Dacă primul „șoc chinez” a lovit puternic industria SUA la începutul anilor 2000 (mobilier, textile, metale), al doilea ar urma să afecteze în principal industriile europene cu valoare adăugată mare. Sunt menționate explicit:
Un exemplu de avertisment este industria europeană a energiei solare: de la o cotă de 30% din producția globală la începutul anilor 2010, ar fi ajuns la 1%, „în mare parte” din cauza competitorilor din China.
Pe fondul acestei presiuni, Europa ia în calcul măsuri care „păreau de neimaginat” cu câțiva ani în urmă. Guvernul Franței a propus anul acesta „crearea unui nivel de protecție echivalent cu un tarif general de aproximativ 30% împotriva Chinei”. Germania a ezitat inițial, însă cancelarul Friedrich Merz a semnalat că este pregătit să acționeze împotriva practicilor comerciale neloiale.
Materialul notează și o mișcare politică la nivel european: luna trecută, toate statele UE, cu excepția Spaniei, au cerut Comisiei Europene să vină cu un set de soluții pentru gestionarea crizei.
Scenariul descris este unul de eroziune industrială cu efecte în lanț: pierderea capacităților de producție ar putea face Europa tot mai dependentă de China, vulnerabilitate pe care Beijingul ar putea-o exploata. În plus, odată dispărute, industriile ar fi „foarte costisitor” de reconstruit.
Analiza leagă direct această problemă de obiectivele de reînarmare ale țărilor europene: fără protejarea industriilor, aceste obiective ar putea deveni „imposibil de îndeplinit”.
În același timp, un război comercial este prezentat ca un risc real: China ar putea răspunde la eventuale tarife prin reducerea unor factori-cheie pentru producția industrială, ceea ce ar putea izola Europa și ar alimenta presiune politică internă pentru cedări. Concluzia materialului este că scenariul pesimist „nu este predestinat”, dar „timpul este scurt”, iar UE ar avea nevoie de unitate internă și cooperare cu parteneri externi pentru a-și apăra baza industrială.
Recomandate
O eroare de identificare în noul sistem biometric EES poate genera blocaje și costuri operaționale în punctele de frontieră , după ce o britanică a fost oprită și interogată pe aeroportul din Cluj-Napoca, fiind confundată cu sora ei geamănă identică, potrivit Digi24 . Incidentul, relatat inițial de POLITICO , a avut loc la sfârșitul lunii mai, când femeia încerca să se întoarcă în Regatul Unit din Cluj-Napoca. Autoritățile române i-au spus că ieșirea ei din spațiul Schengen nu fusese înregistrată după o presupusă vizită la Amsterdam, în aprilie 2026, deși ea nu călătorise acolo; în schimb, sora ei geamănă identică fusese în Olanda. Femeia a fost interogată aproximativ 15 minute și, după ce a explicat că are o soră geamănă, polițiștii de frontieră au suspectat inițial că și-ar fi împrumutat pașaportul, acuzație pe care aceasta a negat-o. Ce arată cazul despre aplicarea EES la frontieră Niovi Vavoula, expert în politici de securitate cibernetică la Universitatea din Luxemburg, a spus că incidentul ar putea fi rezultatul a două erori: o înregistrare greșită a ieșirii surorii din Amsterdam și o verificare necorespunzătoare făcută la Cluj. Potrivit acesteia, regulamentul EES prevede că identificarea nu trebuie făcută doar pe baza imaginii faciale, ci și prin verificarea amprentelor și a datelor din pașaport, care în cazul celor două surori erau diferite. „Din relatarea pe care mi-ați trimis-o, reiese că autoritățile nu sunt suficient de bine instruite și se bazează pe imaginile faciale ca unică metodă de identificare”, a declarat Vavoula pentru POLITICO. Experta a mai invocat „biasul de ancorare” (tendința de a rămâne la primul indiciu și de a ignora restul informațiilor), în contextul în care sistemul este nou și pot apărea probleme. Reacția autorităților și responsabilitatea pentru date După apariția articolului, Poliția de Frontieră Română a anunțat că a făcut o analiză internă și susține că EES a funcționat corespunzător, dar datele au trebuit „corectate” de personalul de frontieră, care nu ar fi respectat „procedurile operaționale aplicabile”. Instituția spune că a organizat instruiri suplimentare și că este vorba despre un incident izolat. Comisia Europeană a transmis că nu comentează cazuri individuale, dar a precizat că statele membre sunt responsabile pentru datele introduse în EES, iar Executivul european nu are acces la acestea. Totodată, Comisia reamintește că, la prima intrare în Schengen, călătorii trebuie să furnizeze atât date biometrice, cât și datele din pașaport, pentru identificare separată. În cazul în care o persoană consideră că datele i-au fost prelucrate incorect, poate cere rectificarea și completarea informațiilor personale, adresându-se autorităților competente ale statului membru, fie la frontieră, fie ulterior. De ce contează pentru fluxurile de călători și transport EES se aplică vizitatorilor din afara UE și a spațiului Schengen, iar Digi24 notează că impactul este deosebit pentru britanici: în 2024, cetățenii Regatului Unit au făcut peste 63 de milioane de călătorii către statele UE. Situația este complicată și de controalele comune de frontieră desfășurate pe teritoriul britanic, inclusiv la gara St Pancras din Londra și la terminalul Tunelului Canalului Mânecii, unde pasagerii trec prin controlul pașapoartelor UE înainte de îmbarcare. În acest context, ministrul britanic al Transporturilor, Heidi Alexander, s-a întâlnit marți cu comisarul european pentru Transporturi, Apostolos Tzitzikostas, pentru a discuta funcționarea sistemului înaintea sezonului estival și pentru a semnala îngrijorări privind posibile perturbări. Guvernul britanic a anunțat și o finanțare de 30,5 milioane de lire sterline pentru creșterea capacității în porturi și gări internaționale, în contextul lansării EES. EES a fost lansat pe 10 aprilie și înlocuiește ștampilele din pașapoarte cu o bază de date biometrică la nivelul UE. De la introducerea sa, călătorii s-au confruntat cu timpi mai mari de așteptare la frontiere, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recunoscut recent că sistemul are încă „probleme tehnice” și că este nevoie de „destul de multă muncă” pentru remedierea lor. [...]
Competiția SUA pentru minerale critice riscă să lase Europa cu mai puține opțiuni și să-i prelungească dependența de China , într-un moment în care UE are nevoie de aceste resurse atât pentru reînarmare, cât și pentru industrii precum semiconductorii și tranziția energetică, potrivit Digi24 , care citează o relatare Wall Street Journal. Miza este lanțul de aprovizionare cu „materii prime critice” (inclusiv pământuri rare), folosite în producția de avioane militare, tancuri și muniție, dar și în electronice și tehnologii verzi. În timp ce guvernele occidentale încearcă să reducă influența Beijingului, puterea de cumpărare a Statelor Unite și politica lor de stimulare a producției interne ar limita opțiunile europene de a securiza volume similare. Diferența de resurse financiare: SUA, mult peste UE În ultimii cinci ani, SUA au alocat „în jur de 46 de miliarde de dolari” pentru proiecte legate de materiile prime critice, potrivit unei analize a Institutului Francez pentru Relații Internaționale, sumă descrisă ca fiind de opt ori mai mare decât cea alocată de Uniunea Europeană în aceeași perioadă. Pe lângă bani, Washingtonul folosește un mix de instrumente pentru a-și consolida accesul la resurse: granturi, împrumuturi și scutiri de taxe pentru creșterea producției interne, plus acorduri preferențiale cu state care dețin zăcăminte relevante. Acorduri preferențiale și „cumpărarea producției” înaintea europenilor Articolul menționează că SUA au semnat un acord preferențial cu Republica Democrată Congo , cel mai mare producător de cobalt, și cu Ucraina , pentru acces la mineralele extrase de acolo. În paralel, apar episoade în care europenii ajung prea târziu la negocieri. Un exemplu citat: înaintea unei vizite a comisarului european pentru industrie în Brazilia, acesta ar fi aflat că americanii încheiaseră deja un acord cu doar trei zile mai devreme. Comisarul a descris situația astfel: „Ni s-a spus că au venit americanii, au pus banii pe masă și au cumpărat toată producția până în 2030.” De ce contează pentru companii și industrie în UE Din perspectiva economică și operațională, competiția pentru aceleași resurse poate însemna pentru Europa costuri mai mari și acces mai greu la materiale esențiale pentru: industria de apărare (reînarmare, muniție, platforme militare); producția de semiconductori; proiecte de tranziție verde. În acest context, unii actori din industrie avertizează că realinierea lanțurilor de aprovizionare, finanțată masiv de SUA, creează tensiuni între aliați. Paul Atherley, președinte și fondator al companiei miniere Pensana, este citat spunând: „Pentru alte țări occidentale, este aproape ca un fratricid.” Ce urmează Oficialii americani susțin că vor să lucreze cu aliații pentru a contracara dominația Chinei, însă în scenariul în care proviziile se strâng, prioritatea ar putea deveni acoperirea nevoilor interne ale SUA, potrivit declarațiilor citate în articol. Pentru UE, presiunea rămâne să securizeze rapid contracte și surse alternative, altfel riscul este ca dependența de China să se mențină sau chiar să se adâncească. [...]
Tensiunile din PNL se mută în forurile de decizie , după ce contestatarii lui Ilie Bolojan au intrat pentru prima dată, în Biroul Politic Național , într-o discuție directă cu conducerea partidului, pe fondul disputei legate de modul în care au fost luate decizii politice majore și al litigiilor interne care au blocat congresul, potrivit Digi24 . Reuniunea BPN de luni seară a fost prima întrevedere în acest cadru după tentativa de formare a unui guvern condus de Adrian Veștea fără consultarea partidului și după decizia din instanță care a suspendat congresul PNL și noua conducere validată atunci. Contestatarii lui Bolojan au participat online la discuții. Platforma Conservatoare, noul vehicul al contestatarilor În interiorul PNL a fost lansată inițiativa unei „Platforme Conservatoare”, prezentată ca un spațiu de dezbatere internă și de reafirmare a identității liberal-conservatoare a partidului. Manifestul platformei susține că PNL se află „într-un moment de răscruce” și riscă „diluarea identității sale doctrinare”. Documentul mai afirmă că platforma ar urma să permită membrilor să susțină idei, inclusiv critice față de conducere, „fără teama stigmatizării sau a excluderii” și să readucă „cultura dialogului” în partid. Alin Tișe , președintele Consiliului Județean Cluj, a declarat că nu se simte reprezentat de „greii” partidului și a anunțat lansarea unei platforme liberal-conservatoare în interiorul PNL, în contextul în care mai mulți liberali au contestat Congresul PNL din iunie. Acuzații de „decizii în afara partidului” și invitație către Bolojan Deputatul PNL Alina Gorghiu a spus, pentru Digi24, că platforma „nu e împotriva cuiva, ci pentru ceva”, respectiv „un PNL în care să putem discuta liberi într-un format gen platformă liberal-conservatoare”. „Deciziile mari despre viitorul partidului nu s-au luat în partid. Polul de dreapta sau listele comune cu USR le-am aflat de la televizor.” Întrebată dacă Ilie Bolojan ar putea intra în platformă, Gorghiu a răspuns că este invitat, susținând că liderul PNL ar fi refuzat în ultimele luni comunicarea internă și că „totul s-a făcut în afara partidului, cu o mână de oameni”. În paralel, în articol sunt menționate și reacții dure din interior: Hubert Thuma îl acuză pe secretarul general Dan Motreanu că „reduce la zero democrația” din partid, iar Raluca Turcan îi îndeamnă pe cei etichetați drept „puciști” să își facă propriul partid. De ce contează și ce urmează Miza imediată este funcționarea internă a PNL într-un moment în care partidul are, simultan, o dispută politică privind deciziile strategice și un blocaj juridic legat de congres și conducere. Din informațiile prezentate, următoarele reuniuni ale conducerii vor arăta dacă Platforma Conservatoare rămâne un instrument de presiune internă sau se transformă într-o ruptură mai adâncă, inclusiv prin plecări sau reorganizări în partid. [...]
O nouă platformă internă din PNL cere „democrație internă” și avertizează asupra riscului de diluare doctrinară , potrivit Digi24 . Miza practică este una de guvernanță politică: documentul pune presiune pe conducerea partidului să gestioneze criticile și pluralismul fără a aluneca spre conflicte interne care pot afecta capacitatea PNL de a susține un guvern stabil și priorități precum „redresarea economică”. Platforma Conservatoare din interiorul PNL și-a publicat manifestul pe pagina oficială de Facebook și se definește ca „for de dezbatere politică și doctrinară”, nu ca facțiune și nu ca structură paralelă de conducere. În text se invocă explicit faptul că statutul PNL nu permite facțiuni interne, motiv pentru care inițiatorii susțin că propun un cadru de „dezbatere și reflecție”. Ce reclamă Platforma: risc de „îndepărtare” de tradiția liberal-conservatoare Manifestul susține că PNL ar traversa „un moment de răscruce”, cu un „risc real” de îndepărtare de tradiția liberal-conservatoare și de „diluare” a identității doctrinare. Documentul critică o cultură internă descrisă ca fiind bazată pe „conformism”, „intoleranță față de opiniile diferite” și „marginalizarea vocilor critice”, cu efecte atât asupra vieții interne, cât și asupra capacității partidului de a reprezenta electoratul de dreapta. Un punct central este promisiunea unui spațiu în care membrii să poată susține inclusiv idei critice față de conducere „fără teama stigmatizării sau a excluderii”. Ce propune: reguli de funcționare și priorități politice Manifestul leagă explicit pluralismul intern de capacitatea partidului de a lua decizii în momente de criză și de a susține guvernarea. Documentul afirmă că „formarea unui guvern stabil”, „apărarea orientării euroatlantice” și „redresarea economică” ar trebui să prevaleze asupra calculelor de partid sau a ambițiilor personale. „Formarea unui guvern stabil, apărarea orientării euroatlantice şi redresarea economică trebuie să prevaleze asupra calculelor de partid sau a ambiţiilor personale” Platforma mai spune că vizează reconectarea PNL la valori precum libertatea, meritocrația, responsabilitatea, patriotismul democratic, economia de piață și respectul pentru identitatea națională, invocând și „cultura dialogului” asociată unor foști lideri ai partidului. Contextul intern invocat: decizii după Congresul din 2025 În manifest este menționat Congresul din 2025 și documentul „Modernizare cu rădăcini”, dar se afirmă că „numeroase decizii ulterioare” ar fi marcat o desprindere de „rădăcinile doctrinare”. Printre exemplele enumerate în text se află promovarea unor persoane „din zona neoprogresistă”, marginalizarea unor membri cu experiență și cultivarea unei „imagini de inferioritate” față de alte formațiuni politice. Documentul insistă că inițiativa „nu s-a născut din opoziție” și că nu urmărește „o ruptură”, ci „o întoarcere la principii”, concluzionând că PNL „nu are nevoie de o nouă identitate”, ci „de curajul de a rămâne el însuși”.” [...]
PNL contestă legalitatea „comisiei de criză” și avertizează asupra unui blocaj instituțional prelungit , după ce PSD a propus ca Parlamentul să preia inițiativa legislativă în contextul unui guvern fără puteri depline, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan , susține că PSD urmărește „controlul Guvernului” și că, „în disperare de cauză”, inventează mecanisme care nu există în procedura parlamentară. Într-o postare pe Facebook, el afirmă că în Parlament există doar comisii permanente, comisii speciale și comisii de anchetă, iar propunerea lui Sorin Grindeanu ar fi „o nouă invenție marca PSD, menită să prelungească blocajul” și să câștige „timp politic”. Miza: cine conduce decizia executivă în perioade de criză Ionel Bogdan spune că inițiativa „ridică serioase probleme de constituționalitate ”, argumentând că Parlamentul nu se poate substitui Guvernului și nu poate prelua atribuțiile Executivului pentru „a administra crize guvernamentale”. În același mesaj, liberalul invocă experiența unei coaliții anterioare în care PSD „lua decizii și apoi nu le respecta”, susținând că nu există elemente care să ofere încredere că partidul ar acționa „cu bună-credință” în acest caz. „În procedura parlamentară nu există nicio «comisie de criză».” Contextul propunerii PSD Reacția PNL vine după ce Sorin Grindeanu a cerut înființarea unei „comisii de criză” la nivelul Parlamentului , care să elaboreze proiecte „pentru deblocarea României”. Liderul PSD susține că, în acest moment, țara este „neguvernată”, iar instituțiile statului sunt „paralizate” din cauză că nu există un Guvern cu puteri depline. Din informațiile disponibile în articol, disputa se concentrează pe limitele constituționale dintre Parlament și Guvern și pe riscul ca un astfel de mecanism să devină un instrument de prelungire a impasului politic, nu o soluție de funcționare rapidă a statului. [...]
PSD își închide, deocamdată, opțiunea unei majorități cu AUR , după ce Sorin Grindeanu a spus că îi este greu să își imagineze o colaborare guvernamentală cu acest partid din cauza „credibilității unora dintre liderii” săi, potrivit Digi24 . Mesajul are relevanță directă pentru stabilitatea politică și, implicit, pentru predictibilitatea deciziilor publice, într-un context în care se discută despre formule de guvernare și majorități până în 2028. Declarația a fost făcută luni, la Parlament, unde Grindeanu a fost întrebat dacă poate da asigurări colegilor din PSD și președintelui Nicușor Dan că până în 2028 nu va face o alianță cu AUR. Liderul PSD a susținut că afirmațiile sale anterioare au fost „răstălmăcite” și a reluat ideea că respectă votanții tuturor partidelor, inclusiv ai AUR, dar că vede în mesajele AUR „într-un procent covârșitor” populism. De ce spune Grindeanu că nu poate exista o colaborare Grindeanu a indicat două motive principale pentru care, „în acest moment”, nu vede posibilă o colaborare guvernamentală cu AUR: lipsa de încredere în „unii lideri” AUR, pe care îi acuză de inconsecvență în voturi și poziționări, dând ca exemplu un episod legat de Ilie Bolojan ; existența unor poziții ale AUR care, în opinia sa, sunt „în contradicție cu normele și cu valorile europene” și care nu ar fi fost clarificate. Condiția pusă pentru orice discuție viitoare Președintele PSD a afirmat că, atât timp cât aceste aspecte nu se schimbă, „nu există, nu va exista o colaborare”. Declarația lasă deschisă doar teoretic o schimbare de poziție, condiționată de modificarea comportamentului și a pozițiilor publice ale unor lideri AUR, fără a indica însă un calendar sau pași concreți. [...]
