Știri
Știri din categoria Diverse
Finala CM 2026 a închis capitolul Messi la Mondiale, după ce Argentina a pierdut cu 0-1 în fața Spaniei, iar imaginile cu starul argentinian în lacrimi au devenit unul dintre momentele definitorii ale turneului, potrivit Libertatea.
Spania a câștigat Cupa Mondială pe 19 iulie 2026, pe MetLife Stadium din New Jersey, după 120 de minute, într-un meci în care a dominat aproape în totalitate campioana en-titre, Argentina. Unicul gol a fost marcat de Ferran Torres, în minutul 106.
Pentru Lionel Messi, la 39 de ani, finala a fost ultimul meci la un Campionat Mondial. Argentina nu a reușit să trimită niciun șut pe poartă până în minutul 117, iar situația s-a complicat în prelungiri, când sud-americanii au rămas în inferioritate numerică.
După final, Messi a izbucnit în lacrimi pe gazon. Publicația notează că nu și-a arătat emoțiile în momentul în care președintele american Donald Trump i-a pus medalia de vicecampion la gât, dar a început să plângă după ce a coborât de pe podium și s-a întors către suporteri.
Naționala Argentinei a transmis un mesaj de susținere pentru căpitanul său:
„Lacrimile tale sunt şi ale noastre, Căpitane! Ne-ai oferit cele mai mari bucurii din viaţa noastră. Îţi mulţumim pentru devotament, pentru magie şi pentru că ai dat totul până în ultima secundă. Te iubim pentru totdeauna, Leo!”
În timp ce jucătorii Spaniei sărbătoreau trofeul, Lamine Yamal (18 ani) s-a desprins de grup și a mers la Messi pentru a-l consola. Cei doi s-au îmbrățișat pe teren, într-un moment remarcat și de fani, potrivit GSP.
Chiar dacă nu a obținut al doilea titlu mondial, Messi este prezentat ca „singurul jucător din istorie” care a fost titular în trei finale de Campionat Mondial: 2014, 2022 și 2026. Totodată, dacă Argentina ar fi câștigat, ar fi devenit primul căpitan care ridică de două ori trofeul, însă finala din 2026 l-a făcut, la 39 de ani, cel mai vârstnic jucător de câmp care a evoluat într-o finală de Mondial.
Recomandate
Lionel Messi a transmis că înfrângerea Argentinei în finala CM 2026 „va avea nevoie de timp” pentru a fi depășită , într-un mesaj publicat la aproape 24 de ore după meciul pierdut cu Spania, potrivit Digi24 . Reacția contează nu doar ca moment emoțional, ci ca semnal privind finalul unei epoci: Messi sugerează că turneul din 2026 a fost, „fără îndoială”, ultima Cupă Mondială din cariera sa. Mesajul a venit după finala Spania – Argentina 1-0, iar Digi24 notează că informația este relatată de DigiSport , pe baza postării lui Messi pe rețelele sociale. „Durerea este imensă şi va fi nevoie de timp pentru ca această rană să se vindece.” Ce a ales Messi să evidențieze după finală Dincolo de rezultat, căpitanul Argentinei a spus că preferă să rămână cu „lucrurile bune” din parcursul echipei la turneu, menționând meciurile întoarse și momentele care vor rămâne în memoria colectivă. „Aleg, de asemenea, să mă agăţ de toate lucrurile bune, de meciurile pe care le-am întors în favoarea noastră dând totul, de momentele care vor rămâne pentru totdeauna gravate în memoria noastră.” Context: un parcurs care închide un capitol Digi24 amintește că Messi și-a dus naționala de trei ori în finala Cupei Mondiale (2014, 2022, 2026). În mesajul său, el a mulțumit pentru sprijinul „unei întregi țări” și a vorbit despre unitatea argentinienilor în jurul echipei. „Încă o dată, am reuşit să ne unim ca ţară şi să rămânem solidari, împărtăşind mândria imensă de a fi argentinieni.” Mesajul se încheie cu felicitări adresate Spaniei, noua campioană mondială. [...]
Lionel Messi a jucat ultimul său meci la Cupa Mondială , după ce Argentina a pierdut finala cu Spania, 0-1 după prelungiri, potrivit G4Media . La final, Messi a mers în fața peluzei argentiniene, a mulțumit fanilor pentru sprijin și nu și-a putut stăpâni lacrimile. Finala s-a disputat pe MetLife Stadium din New Jersey, iar Spania a devenit pentru a doua oară campioană mondială. Pentru Messi, în vârstă de 39 de ani, duelul cu Spania a fost ultimul la un Campionat Mondial, notează publicația. Momentul de după fluierul final este prezentat ca o despărțire de Cupa Mondială pentru unul dintre cei mai importanți jucători ai generației sale. Argentina rămâne cu trei titluri mondiale în palmares, câștigate în 1978, 1986 și 2022. [...]
Tensiunile din PNL se mută în forurile de decizie , după ce contestatarii lui Ilie Bolojan au intrat pentru prima dată, în Biroul Politic Național , într-o discuție directă cu conducerea partidului, pe fondul disputei legate de modul în care au fost luate decizii politice majore și al litigiilor interne care au blocat congresul, potrivit Digi24 . Reuniunea BPN de luni seară a fost prima întrevedere în acest cadru după tentativa de formare a unui guvern condus de Adrian Veștea fără consultarea partidului și după decizia din instanță care a suspendat congresul PNL și noua conducere validată atunci. Contestatarii lui Bolojan au participat online la discuții. Platforma Conservatoare, noul vehicul al contestatarilor În interiorul PNL a fost lansată inițiativa unei „Platforme Conservatoare”, prezentată ca un spațiu de dezbatere internă și de reafirmare a identității liberal-conservatoare a partidului. Manifestul platformei susține că PNL se află „într-un moment de răscruce” și riscă „diluarea identității sale doctrinare”. Documentul mai afirmă că platforma ar urma să permită membrilor să susțină idei, inclusiv critice față de conducere, „fără teama stigmatizării sau a excluderii” și să readucă „cultura dialogului” în partid. Alin Tișe , președintele Consiliului Județean Cluj, a declarat că nu se simte reprezentat de „greii” partidului și a anunțat lansarea unei platforme liberal-conservatoare în interiorul PNL, în contextul în care mai mulți liberali au contestat Congresul PNL din iunie. Acuzații de „decizii în afara partidului” și invitație către Bolojan Deputatul PNL Alina Gorghiu a spus, pentru Digi24, că platforma „nu e împotriva cuiva, ci pentru ceva”, respectiv „un PNL în care să putem discuta liberi într-un format gen platformă liberal-conservatoare”. „Deciziile mari despre viitorul partidului nu s-au luat în partid. Polul de dreapta sau listele comune cu USR le-am aflat de la televizor.” Întrebată dacă Ilie Bolojan ar putea intra în platformă, Gorghiu a răspuns că este invitat, susținând că liderul PNL ar fi refuzat în ultimele luni comunicarea internă și că „totul s-a făcut în afara partidului, cu o mână de oameni”. În paralel, în articol sunt menționate și reacții dure din interior: Hubert Thuma îl acuză pe secretarul general Dan Motreanu că „reduce la zero democrația” din partid, iar Raluca Turcan îi îndeamnă pe cei etichetați drept „puciști” să își facă propriul partid. De ce contează și ce urmează Miza imediată este funcționarea internă a PNL într-un moment în care partidul are, simultan, o dispută politică privind deciziile strategice și un blocaj juridic legat de congres și conducere. Din informațiile prezentate, următoarele reuniuni ale conducerii vor arăta dacă Platforma Conservatoare rămâne un instrument de presiune internă sau se transformă într-o ruptură mai adâncă, inclusiv prin plecări sau reorganizări în partid. [...]
O nouă platformă internă din PNL cere „democrație internă” și avertizează asupra riscului de diluare doctrinară , potrivit Digi24 . Miza practică este una de guvernanță politică: documentul pune presiune pe conducerea partidului să gestioneze criticile și pluralismul fără a aluneca spre conflicte interne care pot afecta capacitatea PNL de a susține un guvern stabil și priorități precum „redresarea economică”. Platforma Conservatoare din interiorul PNL și-a publicat manifestul pe pagina oficială de Facebook și se definește ca „for de dezbatere politică și doctrinară”, nu ca facțiune și nu ca structură paralelă de conducere. În text se invocă explicit faptul că statutul PNL nu permite facțiuni interne, motiv pentru care inițiatorii susțin că propun un cadru de „dezbatere și reflecție”. Ce reclamă Platforma: risc de „îndepărtare” de tradiția liberal-conservatoare Manifestul susține că PNL ar traversa „un moment de răscruce”, cu un „risc real” de îndepărtare de tradiția liberal-conservatoare și de „diluare” a identității doctrinare. Documentul critică o cultură internă descrisă ca fiind bazată pe „conformism”, „intoleranță față de opiniile diferite” și „marginalizarea vocilor critice”, cu efecte atât asupra vieții interne, cât și asupra capacității partidului de a reprezenta electoratul de dreapta. Un punct central este promisiunea unui spațiu în care membrii să poată susține inclusiv idei critice față de conducere „fără teama stigmatizării sau a excluderii”. Ce propune: reguli de funcționare și priorități politice Manifestul leagă explicit pluralismul intern de capacitatea partidului de a lua decizii în momente de criză și de a susține guvernarea. Documentul afirmă că „formarea unui guvern stabil”, „apărarea orientării euroatlantice” și „redresarea economică” ar trebui să prevaleze asupra calculelor de partid sau a ambițiilor personale. „Formarea unui guvern stabil, apărarea orientării euroatlantice şi redresarea economică trebuie să prevaleze asupra calculelor de partid sau a ambiţiilor personale” Platforma mai spune că vizează reconectarea PNL la valori precum libertatea, meritocrația, responsabilitatea, patriotismul democratic, economia de piață și respectul pentru identitatea națională, invocând și „cultura dialogului” asociată unor foști lideri ai partidului. Contextul intern invocat: decizii după Congresul din 2025 În manifest este menționat Congresul din 2025 și documentul „Modernizare cu rădăcini”, dar se afirmă că „numeroase decizii ulterioare” ar fi marcat o desprindere de „rădăcinile doctrinare”. Printre exemplele enumerate în text se află promovarea unor persoane „din zona neoprogresistă”, marginalizarea unor membri cu experiență și cultivarea unei „imagini de inferioritate” față de alte formațiuni politice. Documentul insistă că inițiativa „nu s-a născut din opoziție” și că nu urmărește „o ruptură”, ci „o întoarcere la principii”, concluzionând că PNL „nu are nevoie de o nouă identitate”, ci „de curajul de a rămâne el însuși”.” [...]
PNL contestă legalitatea „comisiei de criză” și avertizează asupra unui blocaj instituțional prelungit , după ce PSD a propus ca Parlamentul să preia inițiativa legislativă în contextul unui guvern fără puteri depline, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan , susține că PSD urmărește „controlul Guvernului” și că, „în disperare de cauză”, inventează mecanisme care nu există în procedura parlamentară. Într-o postare pe Facebook, el afirmă că în Parlament există doar comisii permanente, comisii speciale și comisii de anchetă, iar propunerea lui Sorin Grindeanu ar fi „o nouă invenție marca PSD, menită să prelungească blocajul” și să câștige „timp politic”. Miza: cine conduce decizia executivă în perioade de criză Ionel Bogdan spune că inițiativa „ridică serioase probleme de constituționalitate ”, argumentând că Parlamentul nu se poate substitui Guvernului și nu poate prelua atribuțiile Executivului pentru „a administra crize guvernamentale”. În același mesaj, liberalul invocă experiența unei coaliții anterioare în care PSD „lua decizii și apoi nu le respecta”, susținând că nu există elemente care să ofere încredere că partidul ar acționa „cu bună-credință” în acest caz. „În procedura parlamentară nu există nicio «comisie de criză».” Contextul propunerii PSD Reacția PNL vine după ce Sorin Grindeanu a cerut înființarea unei „comisii de criză” la nivelul Parlamentului , care să elaboreze proiecte „pentru deblocarea României”. Liderul PSD susține că, în acest moment, țara este „neguvernată”, iar instituțiile statului sunt „paralizate” din cauză că nu există un Guvern cu puteri depline. Din informațiile disponibile în articol, disputa se concentrează pe limitele constituționale dintre Parlament și Guvern și pe riscul ca un astfel de mecanism să devină un instrument de prelungire a impasului politic, nu o soluție de funcționare rapidă a statului. [...]
PSD își închide, deocamdată, opțiunea unei majorități cu AUR , după ce Sorin Grindeanu a spus că îi este greu să își imagineze o colaborare guvernamentală cu acest partid din cauza „credibilității unora dintre liderii” săi, potrivit Digi24 . Mesajul are relevanță directă pentru stabilitatea politică și, implicit, pentru predictibilitatea deciziilor publice, într-un context în care se discută despre formule de guvernare și majorități până în 2028. Declarația a fost făcută luni, la Parlament, unde Grindeanu a fost întrebat dacă poate da asigurări colegilor din PSD și președintelui Nicușor Dan că până în 2028 nu va face o alianță cu AUR. Liderul PSD a susținut că afirmațiile sale anterioare au fost „răstălmăcite” și a reluat ideea că respectă votanții tuturor partidelor, inclusiv ai AUR, dar că vede în mesajele AUR „într-un procent covârșitor” populism. De ce spune Grindeanu că nu poate exista o colaborare Grindeanu a indicat două motive principale pentru care, „în acest moment”, nu vede posibilă o colaborare guvernamentală cu AUR: lipsa de încredere în „unii lideri” AUR, pe care îi acuză de inconsecvență în voturi și poziționări, dând ca exemplu un episod legat de Ilie Bolojan ; existența unor poziții ale AUR care, în opinia sa, sunt „în contradicție cu normele și cu valorile europene” și care nu ar fi fost clarificate. Condiția pusă pentru orice discuție viitoare Președintele PSD a afirmat că, atât timp cât aceste aspecte nu se schimbă, „nu există, nu va exista o colaborare”. Declarația lasă deschisă doar teoretic o schimbare de poziție, condiționată de modificarea comportamentului și a pozițiilor publice ale unor lideri AUR, fără a indica însă un calendar sau pași concreți. [...]
