Știri
Știri din categoria Politică & Externe

Nivelurile excepțional de scăzute ale Dunării au ajuns să pună presiune directă pe producția de energie și pe navigație , iar România discută cu Serbia coordonarea rapidă a măsurilor și schimbul de informații între statele riverane, potrivit Digi24 . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , a anunțat că a vorbit marți cu omologul său sârb, Marko Đurić, despre situația debitului scăzut al fluviului și despre efectele asupra producției de energie, inclusiv asupra producției de energie nucleară. Discuția a vizat și identificarea de soluții, în contextul proiectelor comune și al planurilor viitoare care depind de debitul Dunării. Țoiu a precizat că pe agendă s-au aflat și posibilitățile de acțiune coordonată pentru atenuarea consecințelor asupra navigației, economiei și funcționării traficului fluvial. În același timp, ministrul a invocat necesitatea coordonării rapide și a schimbului de informații relevante între toate țările riverane Dunării care sunt afectate direct. „Vom continua să ne informăm reciproc zilnic cu privire la evoluţia situaţiei”, a transmis Oana Țoiu. Context: efecte deja vizibile în energie În Serbia, nivelul istoric scăzut al Dunării, cauzat de secetă, a obligat centralele hidroelectrice să își reducă semnificativ producția, până la 20% din capacitatea lor, conform informațiilor prezentate. În România, situația a dus la închiderea Unității 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă , în timp ce autoritățile fac „eforturi susținute” pentru a păstra deschisă Unitatea 2, mai arată aceeași sursă. Ce urmează Din informațiile disponibile, România și Serbia mizează pe contact direct între producători de energie și experți care monitorizează situația, precum și pe un flux mai rapid de date și analize între statele riverane. Nu sunt menționate, deocamdată, măsuri concrete agreate sau un calendar de implementare. [...]

Votul din Senat pe două jaloane PNRR poate debloca 3,48 miliarde de euro (aprox. 17,4 miliarde lei) și, în oglindă, poate bloca accesarea banilor dacă proiectele nu sunt adoptate la timp, potrivit Digi24 . Președintele Senatului, Mircea Abrudean (PNL), le-a cerut senatorilor să voteze în această săptămână strategia națională pentru biodiversitate și „ legea integrității ”, susținând că de îndeplinirea acestor jaloane depinde plata aferentă. Abrudean a transmis, într-o postare pe Facebook, că dacă România ratează obiectivele asumate, „nota de plată nu o vor plăti partidele, ci cetățenii”. El a indicat că miza totală pentru jaloanele care trebuie îndeplinite până la finalul lunii este de aproximativ 3,48 miliarde de euro. Ce proiecte sunt în joc Conform mesajului președintelui Senatului, în dezbaterea camerei se află mai multe jaloane, între care: strategia privind biodiversitatea; „legea integrității”. De ce contează economic: comparații de ordin de mărime Abrudean a argumentat importanța sumei prin comparații cu cheltuieli publice majore, afirmând că aproximativ 3 miliarde de euro ar permite construirea a trei spitale regionale de urgență și că suma ar fi „de peste două ori bugetul anual al Capitalei”. „Este o sumă uriașă. Ca ordin de mărime, este comparabilă cu bugetele anuale ale unor ministere importante sau cu investiții publice majore la nivel național.” Context: după „salvarea” a 6,75 miliarde de euro, presiune pe votul din această săptămână Tot în postarea citată de Digi24, Abrudean a spus că „săptămâna trecută” ar fi fost „salvate” peste 6,75 miliarde de euro pentru România, dintre care peste 4,25 miliarde din PNRR, iar acum Senatul trebuie să adopte proiectele necesare pentru îndeplinirea jaloanelor. Ce urmează În funcție de votul senatorilor din această săptămână și de îndeplinirea jalonelor până la finalul lunii, România ar urma să poată accesa sau, dimpotrivă, să riște pierderea tranșei de aproximativ 3,48 miliarde de euro din PNRR, conform avertismentului formulat de președintele Senatului. [...]