Știri
Știri din categoria Diverse
Votul din Senat pe două jaloane PNRR poate debloca 3,48 miliarde de euro (aprox. 17,4 miliarde lei) și, în oglindă, poate bloca accesarea banilor dacă proiectele nu sunt adoptate la timp, potrivit Digi24. Președintele Senatului, Mircea Abrudean (PNL), le-a cerut senatorilor să voteze în această săptămână strategia națională pentru biodiversitate și „legea integrității”, susținând că de îndeplinirea acestor jaloane depinde plata aferentă.
Abrudean a transmis, într-o postare pe Facebook, că dacă România ratează obiectivele asumate, „nota de plată nu o vor plăti partidele, ci cetățenii”. El a indicat că miza totală pentru jaloanele care trebuie îndeplinite până la finalul lunii este de aproximativ 3,48 miliarde de euro.
Conform mesajului președintelui Senatului, în dezbaterea camerei se află mai multe jaloane, între care:
Abrudean a argumentat importanța sumei prin comparații cu cheltuieli publice majore, afirmând că aproximativ 3 miliarde de euro ar permite construirea a trei spitale regionale de urgență și că suma ar fi „de peste două ori bugetul anual al Capitalei”.
„Este o sumă uriașă. Ca ordin de mărime, este comparabilă cu bugetele anuale ale unor ministere importante sau cu investiții publice majore la nivel național.”
Tot în postarea citată de Digi24, Abrudean a spus că „săptămâna trecută” ar fi fost „salvate” peste 6,75 miliarde de euro pentru România, dintre care peste 4,25 miliarde din PNRR, iar acum Senatul trebuie să adopte proiectele necesare pentru îndeplinirea jaloanelor.
În funcție de votul senatorilor din această săptămână și de îndeplinirea jalonelor până la finalul lunii, România ar urma să poată accesa sau, dimpotrivă, să riște pierderea tranșei de aproximativ 3,48 miliarde de euro din PNRR, conform avertismentului formulat de președintele Senatului.
Recomandate
România cere un răspuns UE mai dur și mai rapid la presiunea migrației la frontieră , susținând activarea „tuturor instrumentelor” europene pentru sprijinirea Spaniei în criza din enclava Ceuta, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de vicepremierul Cătălin Predoiu la o reuniune extraordinară a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), pune accent pe măsuri cu impact operațional și de coordonare la nivelul Uniunii. Reuniunea a fost organizată marți, în format videoconferință, de Președinția irlandeză a Consiliului UE, în contextul evoluțiilor recente din Ceuta, iar Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a precizat că discuțiile au vizat gestionarea situației de la frontiera externă a Uniunii. În intervenția sa, Predoiu a vorbit despre necesitatea restabilirii controlului efectiv la frontieră și despre prevenirea unor noi treceri ilegale, prezentând protejarea frontierelor externe drept „o responsabilitate comună” a statelor membre. „Am exprimat solidaritatea deplină a României cu Spania şi am susţinut mobilizarea rapidă a instrumentelor europene necesare pentru restabilirea controlului la frontieră, prevenirea unor noi treceri ilegale şi protejarea vieţilor omeneşti.” Ce măsuri susține România la nivel european Din mesajul public al ministrului și din informațiile transmise de MAI, poziția României vizează un pachet de măsuri care țin de capacitatea UE de reacție și de cooperarea între state: mai mult sprijin operațional pentru statele „aflate în prima linie”; consolidarea rolului Frontex (agenția UE pentru paza de frontieră și coastă); schimb rapid de informații între statele membre; coordonare mai strânsă la nivel european; returnări rapide și eficiente , cu „respectarea deplină a drepturilor fundamentale”; parteneriate cu statele din Africa de Nord , pentru prevenirea migrației ilegale, combaterea traficului de migranți și facilitarea readmisiei. Predoiu a mai susținut că UE trebuie să răspundă „rapid, coordonat și ferm” atunci când migrația este folosită ca instrument de presiune politică și că România va continua să sprijine o Uniune capabilă să își protejeze frontierele și să își păstreze „unitatea și credibilitatea”. Context: Ceuta, test pentru cooperarea UE Potrivit informațiilor citate, sosirea „în forță” a zeci de mii de persoane în enclava spaniolă din Africa de Nord a readus în discuție vulnerabilitățile cooperării europene în materie de migrație. MAI arată că experiența de la Ceuta ar trebui folosită pentru întărirea cooperării operaționale, creșterea capacității de pregătire și reacție, consolidarea rolului Frontex și aprofundarea cooperării cu partenerii internaționali. [...]
Ford spune că oprirea temporară a producției din România ține de vacanța de vară, nu de criza de energie , după ce premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat că mari consumatori precum Dacia și Ford au redus voluntar activitatea pentru economisirea electricității, potrivit Digi24 . Un purtător de cuvânt al Ford a declarat pentru DPA că oprirea producției este parte din vacanța de vară planificată și nu reprezintă un răspuns la deficitul de energie. Reprezentantul Ford Europa, de la sediul din Köln, a descris situația drept „o neînțelegere”. „Cert este că în prezent nu se desfăşoară nicio activitate de producţie datorită vacanţei de vară obişnuite, planificată cu mult timp înainte.” Ce a spus Guvernul și de ce contează pentru industrie Declarațiile Ford vin după ce Ilie Bolojan a vorbit despre o întâlnire de criză cu mari consumatori de energie și a susținut că producătorii auto, inclusiv Ford, suspendă producția în România în contextul crizei de electricitate. Potrivit premierului interimar, oprirea producției la Dacia și Ford „până pe 19 august” ar însemna „o economie de aproximativ 200 MW”, iar alte companii ar urma să ia decizii similare pentru reducerea voluntară a consumului, mai ales seara. În același timp, Ford indică faptul că oprirea este una sezonieră, similară vacanțelor de vară care au loc și la fabricile companiei din Germania, ceea ce schimbă semnificația economică a măsurii: dintr-un răspuns operațional la o criză energetică, într-o oprire programată care se suprapune peste perioada de tensiune din sistem. Context: criza de electricitate invocată de autorități România se confruntă cu „o criză acută de electricitate” pe fondul secetei și al valurilor de căldură, iar nivelul scăzut al Dunării a dus la închiderea unuia dintre reactoarele de la Cernavodă din cauza lipsei apei de răcire; al doilea reactor riscă, de asemenea, să fie închis. În paralel, producția hidro este afectată de debitele scăzute ale râurilor, iar Guvernul a cerut industriei, autorităților locale și populației să economisească electricitate. În acest context, diferența dintre „oprire planificată” și „oprire voluntară pentru economisire” devine relevantă pentru modul în care piața înțelege disponibilitatea industriei de a reduce consumul și pentru credibilitatea mesajelor publice privind măsurile de gestionare a consumului în perioade de vârf. [...]
Ministerul Mediului a pus în consultare publică un catalog de zone prioritare pentru biodiversitate, iar miza imediată este evitarea unei corecții financiare de până la 25,69 milioane de euro (aprox. 128,5 milioane lei) pe PNRR , potrivit Digi24 . Documentul este prezentat ca necesar pentru îndeplinirea Jalonului 34 din Planul Național de Redresare și Reziliență, care vizează desemnarea zonelor de protecție strictă. Catalogul include, în principal, suprafețe care aveau deja un regim ridicat de protecție: zone din parcuri naționale și naturale, Delta Dunării, rezervații, păduri virgine și cvasivirgine, precum și păduri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. Proiectul a fost elaborat după consultări cu Ministerul Agriculturii, reprezentanții fermierilor, sectorul agroalimentar și administratorii terenurilor, iar ministerul spune că soluția urmărește un echilibru între conservare, activități economice și interesele comunităților locale. Ce suprafețe intră în „zonele prioritare pentru biodiversitate” În lista publicată sunt incluse, între altele, zone din Parcul Național Retezat, Parcul Național Piatra Craiului, Parcul Național Ceahlău, Parcul Natural Apuseni, Parcul Natural Bucegi, Rezervația Biosferei Delta Dunării și situl Munții Făgăraș, alături de „sute de alte arii naturale” și păduri virgine și cvasivirgine. Conform ministerului, catalogul național cuprinde: zonele de protecție strictă și integrală din parcurile naționale și naturale; zonele strict protejate din Rezervația Biosferei Delta Dunării; rezervațiile și monumentele naturii; pădurile incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO; pădurile virgine și cvasivirgine; păduri aflate în proprietatea publică a statului, pentru care Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și-a dat acordul pentru includerea în catalog. Impact pentru proprietari și activități locale Ministerul precizează că proprietățile private „își păstrează regimul juridic actual”, iar în zonele unde există management activ pot continua activități tradiționale precum pășunatul și cositul, în acord cu obiectivele de conservare. „Protejarea patrimoniului natural și respectarea comunităților locale trebuie să meargă împreună. (...) În același timp, îndeplinim un jalon important din PNRR și protejăm fondurile europene alocate României”, a declarat ministra Mediului, Diana Buzoianu. De ce folosește ministerul termenul „zone prioritare” Autoritățile explică faptul că denumirea de „zone prioritare pentru biodiversitate” este o adaptare a conceptului european de „zone de protecție strictă”, pentru a evita confuzia cu categoria de protecție strictă deja existentă în România și pentru a permite includerea atât a suprafețelor cu protecție strictă, cât și a celor unde este permis managementul activ. În logica PNRR, ministerul avertizează că neîndeplinirea Jalonului 34 poate atrage o corecție financiară de până la 25,69 milioane de euro (aprox. 128,5 milioane lei). [...]
Nivelurile excepțional de scăzute ale Dunării au ajuns să pună presiune directă pe producția de energie și pe navigație , iar România discută cu Serbia coordonarea rapidă a măsurilor și schimbul de informații între statele riverane, potrivit Digi24 . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , a anunțat că a vorbit marți cu omologul său sârb, Marko Đurić, despre situația debitului scăzut al fluviului și despre efectele asupra producției de energie, inclusiv asupra producției de energie nucleară. Discuția a vizat și identificarea de soluții, în contextul proiectelor comune și al planurilor viitoare care depind de debitul Dunării. Țoiu a precizat că pe agendă s-au aflat și posibilitățile de acțiune coordonată pentru atenuarea consecințelor asupra navigației, economiei și funcționării traficului fluvial. În același timp, ministrul a invocat necesitatea coordonării rapide și a schimbului de informații relevante între toate țările riverane Dunării care sunt afectate direct. „Vom continua să ne informăm reciproc zilnic cu privire la evoluţia situaţiei”, a transmis Oana Țoiu. Context: efecte deja vizibile în energie În Serbia, nivelul istoric scăzut al Dunării, cauzat de secetă, a obligat centralele hidroelectrice să își reducă semnificativ producția, până la 20% din capacitatea lor, conform informațiilor prezentate. În România, situația a dus la închiderea Unității 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă , în timp ce autoritățile fac „eforturi susținute” pentru a păstra deschisă Unitatea 2, mai arată aceeași sursă. Ce urmează Din informațiile disponibile, România și Serbia mizează pe contact direct între producători de energie și experți care monitorizează situația, precum și pe un flux mai rapid de date și analize între statele riverane. Nu sunt menționate, deocamdată, măsuri concrete agreate sau un calendar de implementare. [...]
Schimbarea numelui Nauru în „Republica Naoero” obligă statul la actualizări administrative și de recunoaștere internațională , inclusiv modificarea codului de țară și redenumirea navelor și aeronavelor, potrivit Digi24 . Autoritățile spun că decizia urmărește restabilirea denumirii tradiționale și punerea în valoare a patrimoniului național, a limbii și a identității. Noul nume vine cu schimbări concrete: codul internațional al țării ar urma să se modifice de la „NRU” la „NRO”, iar locuitorii vor fi numiți „Dei-Naoero”, în loc de „nauruani”. În uzul extern, „Nauru” era folosit și pentru că denumirea locală era considerată dificil de pronunțat de către străini, guvernul indicând că a fost mai degrabă o soluție de comoditate decât o alegere asumată. Ce s-a decis și ce rămâne de urmărit Președintele David Adeang a susținut inițiativa încă din ianuarie, în Parlament, iar amendamentul constituțional propus a trecut de cele două voturi necesare. Totuși, nu era „clar imediat” dacă documentul fusese deja modificat oficial, conform informațiilor citate de Digi24. Inițial, în luna mai, președintele anunțase organizarea unui referendum pentru confirmarea schimbării. Ulterior, guvernul a transmis că, după „discuții ample”, parlamentarii au decis că nu mai este necesar un vot general, argumentând că denumirea „Naoero” nu a dispărut niciodată și este permisă de Constituție. Efecte externe: recunoaștere și aliniere în registrele internaționale Guvernul a cerut deja altor state și organizații internaționale să recunoască schimbarea, iar pe site-ul Organizației Națiunilor Unite țara este listată sub noul nume, după o solicitare depusă în iunie. Ministerele de externe ale Australiei și Noii Zeelande, precum și ambasadele SUA și Chinei din regiune folosesc, de asemenea, „Naoero” pe site-urile lor. Digi24 notează că decizia va duce și la redenumirea aeronavelor și navelor naționale, un pas cu implicații operaționale, de la documente și înregistrări până la comunicarea oficială în relațiile externe. Context: o țară mică, cu presiuni economice și climatice Cu o populație de aproximativ 12.000 de locuitori, Nauru este a treia cea mai mică țară din lume ca număr de locuitori, după Tuvalu și Orașul Vatican. Statul a devenit republică independentă în 1968, după perioade de colonizare și administrare externă. În plan economic, insula a avut un vârf de prosperitate în anii 1970, datorită exploatării fosfaților, urmat de declin și risc de colaps economic în anii 1990. În prezent, guvernul încearcă să atragă investiții străine printr-un program de cetățenie contra cost, fondurile urmând să sprijine mutarea populației și a infrastructurii departe de ocean, pe fondul creșterii nivelului mării. [...]
Atacurile ucrainene cu drone asupra unor noduri logistice și a unei rafinării din Rusia ridică riscurile operaționale pentru comerțul electronic și sectorul petrolier , după ce două depozite Wildberries și rafinăria din Syzran au fost lovite în noaptea de 4 august, potrivit Digi24 . Atacul ar fi vizat infrastructură logistică și petrolieră din mai multe regiuni, conform canalelor media rusești de pe Telegram citate de Digi24. În regiunea Moscovei, imagini apărute pe rețelele sociale ar indica fum dens la un centru logistic Wildberries din orașul Cehov, la circa 65 km sud de Kremlin, după ce drone ar fi fost văzute survolând zona înainte de lovitură. Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobyov, a raportat mai multe atacuri cu drone în zona industrială Novosyolki și a afirmat că cinci persoane au fost ucise și alte șase rănite. Mai târziu, a fost raportat fum și la un depozit Wildberries din Krasny Bor, în regiunea Leningrad, la aproximativ 33 km sud-est de Sankt Petersburg. Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, a confirmat ulterior pe Telegram că drone au lovit un depozit nespecificat din Krasny Bor, iar serviciul de presă al Wildberries a confirmat că instalația companiei a fost lovită, potrivit The Kyiv Independent. Impact economic: pierderi estimate pentru vânzătorii de pe Wildberries Pe fondul intensificării atacurilor asupra infrastructurii rusești, Digi24 notează că Wildberries – platformă comparată frecvent cu Amazon – a fost vizată în ultimele săptămâni. Potrivit revistei ruse Forbes, care îl citează pe analistul Data Insight Serghei Semko, pierderile potențiale pentru vânzătorii de pe platformă în urma atacurilor recente ar putea ajunge la 215–280 miliarde ruble (2,7–3,5 miliarde dolari, adică aprox. 12,2–15,8 miliarde lei). În același context, articolul menționează că Wildberries listează pe site echipamente militare, inclusiv componente pentru drone și veste antiglonț, iar divizia bancară a companiei a fost sancționată de UE în iulie pentru contribuția sa financiară la bugetul de stat al Rusiei. De asemenea, Wildberries și fondatoarea Tatiana Kim au fost vizate de sancțiuni internaționale după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina; Polonia a descris Wildberries, la impunerea sancțiunilor din 2022, drept „cel mai mare contribuabil din Federația Rusă”. Rafinăria din Syzran: risc de întreruperi în infrastructura petrolieră Separat, Digi24 relatează că ar fi izbucnit un incendiu de proporții la rafinăria de petrol din Syzran (regiunea Samara), în urma unui atac ucrainean. Rafinăria este situată la aproximativ 800 km în spatele liniei frontului. Publicația precizează că nu era clar inițial ce tip de armament a fost folosit, însă forțele de la Kiev ar fi țintit în repetate rânduri rafinăria cu drone cu rază lungă de acțiune. În logica declarată de Ucraina, instalațiile energetice sunt considerate ținte militare legitime deoarece furnizează combustibil și finanțare pentru efortul de război al Kremlinului. În ultimele luni, pe măsură ce capacitățile Ucrainei în domeniul dronelor au avansat, atacurile ar fi penetrat mai eficient apărarea aeriană și ar fi lovit inclusiv orașe puternic fortificate, precum Moscova și Sankt Petersburg, mai arată Digi24. [...]
