Știri
Știri din categoria Diverse
Nivelurile excepțional de scăzute ale Dunării au ajuns să pună presiune directă pe producția de energie și pe navigație, iar România discută cu Serbia coordonarea rapidă a măsurilor și schimbul de informații între statele riverane, potrivit Digi24.
Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a anunțat că a vorbit marți cu omologul său sârb, Marko Đurić, despre situația debitului scăzut al fluviului și despre efectele asupra producției de energie, inclusiv asupra producției de energie nucleară. Discuția a vizat și identificarea de soluții, în contextul proiectelor comune și al planurilor viitoare care depind de debitul Dunării.
Țoiu a precizat că pe agendă s-au aflat și posibilitățile de acțiune coordonată pentru atenuarea consecințelor asupra navigației, economiei și funcționării traficului fluvial. În același timp, ministrul a invocat necesitatea coordonării rapide și a schimbului de informații relevante între toate țările riverane Dunării care sunt afectate direct.
„Vom continua să ne informăm reciproc zilnic cu privire la evoluţia situaţiei”, a transmis Oana Țoiu.
În Serbia, nivelul istoric scăzut al Dunării, cauzat de secetă, a obligat centralele hidroelectrice să își reducă semnificativ producția, până la 20% din capacitatea lor, conform informațiilor prezentate.
În România, situația a dus la închiderea Unității 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă, în timp ce autoritățile fac „eforturi susținute” pentru a păstra deschisă Unitatea 2, mai arată aceeași sursă.
Din informațiile disponibile, România și Serbia mizează pe contact direct între producători de energie și experți care monitorizează situația, precum și pe un flux mai rapid de date și analize între statele riverane. Nu sunt menționate, deocamdată, măsuri concrete agreate sau un calendar de implementare.
Recomandate
Scăderea abruptă a debitului Dunării blochează activitatea portuară la Corabia , unde portul turistic și „portul mare” au devenit impracticabile, iar barjele pentru cereale nu mai pot ajunge la silozuri, potrivit unui reportaj Libertatea . În zonă, zeci de ambarcațiuni au fost trase la mal sau au rămas înțepenite în nisip, pe fondul unui nivel al apei descris ca fără precedent. La început de august, în portul turistic Corabia (județul Olt), zone care până recent erau acoperite de apă au devenit dune întinse de nisip. În mai multe puncte din port, apa a ajuns la aproximativ jumătate de metru în locuri unde, „pe vremuri”, adâncimea minimă era de cel puțin doi metri, notează publicația. Port impracticabil și transport afectat: barjele nu mai intră la silozuri Administratorul public al orașului Corabia, Adrian Albu, spune că scăderea nivelului Dunării lovește direct în funcționarea porturilor și în transportul pe apă. El afirmă că localnicii sunt obișnuiți cu cote mici vara, însă anul acesta Dunărea „va ajunge la cotele istorice minime din 1985”. În acest context, Albu indică efecte concrete: portul turistic și portul mare sunt impracticabile; barjele pentru încărcat cereale nu mai pot intra la silozuri; nu se mai poate circula nici cu ambarcațiunile turistice ale localnicilor; o ambarcațiune a primăriei, cumpărată cu fonduri europene, nu a mai putut fi folosită în acest an (inclusiv pentru plimbări cu elevii, de Ziua Dunării). Tot el afirmă că, în zilele următoare, debitul la intrarea în țară ar urma să fie de aproximativ 1.500 metri cubi/secundă, față de un debit „în cote normale” de 5.000 metri cubi/secundă. Prognoza hidrologică: debit de trei ori sub media normală Potrivit prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor , debitul Dunării la Corabia ar urma să ajungă: pe 5 august: 1.620 metri cubi/secundă; pe 6 august: 1.594 metri cubi/secundă; pe 7 august: 1.568 metri cubi/secundă. Conform articolului, aceste valori înseamnă un debit de trei ori mai mic față de media normală, iar după 8 august ar putea coborî spre 1.500 metri cubi/secundă, nivel asociat minimului istoric de acum 41 de ani. Efecte locale: pescuit afectat și turism mai slab Reportajul consemnează și impactul asupra activităților locale: pescuitul este „afectat masiv”, iar numărul turiștilor este descris ca neobișnuit de scăzut inclusiv în zona pădurii-parc din apropierea portului. Un localnic, Mihăiță Caraivan, spune că nivelul redus al apei „afectează mult și transportul naval” și că scăderea Dunării trage în jos și pânza freatică (stratul de apă subterană). În paralel, un loc pe unde „trecea Dunărea” a devenit plajă, cu șezlonguri goale și terase aproape pustii, în timp ce unele grupuri de localnici reveniți din străinătate folosesc zona pentru baie, pe o apă cu adâncime neobișnuit de mică. Nici Oltul nu arată bine în amonte de confluență Echipa publicației a mers și în zona comunei Islaz, la circa 25 km de Corabia, unde Oltul se varsă în Dunăre. La confluență, peisajul este descris ca „normal” pentru un fluviu, însă la aproximativ 100 de metri în amonte Oltul ar avea, potrivit observațiilor din teren, o adâncime de cel mult o jumătate de metru, cu aluviuni și întinderi de nisip alternând cu apa mică. În lipsa unor ploi prelungite, reportajul indică faptul că perioada următoare nu ar aduce schimbări semnificative, iar efectele operaționale — de la accesul barjelor la silozuri până la blocarea navigației de agrement — rămân, cel puțin pe termen scurt, principala problemă pentru Corabia. [...]
Guvernul pregătește limitarea temporară a consumului la marii consumatori, ca măsură de rezervă , în contextul presiunilor din sistemul energetic, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că mecanismul ar urma să fie activat doar dacă reducerea voluntară a consumului nu acoperă necesarul în orele de vârf. În zilele următoare, Executivul ar urma să adopte o hotărâre de guvern care pune în aplicare mecanismul prevăzut de lege pentru astfel de situații. Conform mesajului transmis de Bolojan, marile companii consumatoare ar putea fi notificate cu 24 de ore înainte privind o limitare temporară a consumului, în funcție de specificul activității și de posibilitățile Sistemului Energetic Național. De ce contează: risc operațional pentru industrie, dacă economisirea voluntară nu ajunge Miza imediată este menținerea echilibrului în sistem, fără a ajunge la măsuri mai dure. Bolojan afirmă că această opțiune este „un mecanism de rezervă”, pregătit pentru a fi folosit doar dacă situația o va impune, după ce reducerea voluntară nu mai este suficientă în orele de vârf. În paralel, Guvernul discută cu furnizorii de energie despre măsuri pentru „asigurarea lichidității în piață”, inclusiv prin plata sumelor restante din schema de compensare, și despre colaborarea cu Transelectrica pentru identificarea unor măsuri de reducere voluntară a consumului în rândul marilor consumatori. Context: Cernavodă și combustibilii, două puncte sensibile în criza energetică Premierul interimar spune că a analizat, în trei ședințe de lucru, situația din energie și aprovizionarea cu combustibil. În cazul Cernavodă, în contextul scăderii debitului Dunării, lucrările de dragare și derocare continuă, iar urmează operațiunea de scufundare a barjelor, după îndeplinirea condițiilor tehnice. Obiectivul declarat este prelungirea funcționării Unității 2, „deoarece fiecare zi de operare înseamnă un plus de energie pentru Sistemul Energetic Național”. Bolojan precizează că nivelul apei la Cernavodă „nu a mai scăzut”, dar situația rămâne dificilă. Pe lanțul de combustibili, Bolojan afirmă că datele arată o îmbunătățire: rafinăria OMV procesează la capacitate maximă, iar Petromidia funcționează la aproximativ 85% și este așteptată să revină la un regim normal până la finalul săptămânii. În acest context, el spune că „nu anticipăm probleme” privind aprovizionarea cu combustibil pentru populație, agricultură și transportatori. Ce urmează Pe termen scurt, Guvernul anunță accelerarea emiterii documentelor necesare pentru proiecte energetice aflate într-un stadiu avansat, prin Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, astfel încât noi capacități de producție să poată fi puse în funcțiune mai rapid. În același timp, rămâne pe masă scenariul hotărârii de guvern pentru limitări temporare la mari consumatori, dacă presiunea din orele de vârf nu poate fi redusă prin economisire voluntară. [...]
Debitul Dunării la intrarea în România scade sub minimul istoric din 1985 , ceea ce amplifică riscurile operaționale pentru producția de energie și pentru gestionarea nivelurilor pe sectorul inferior al fluviului, potrivit Digi24 , care citează date ale Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA). La secțiunea Baziaș, debitul este estimat să scadă ușor până la 1.350 m³/s, sub recordul negativ de 1.400 m³/s consemnat în 1985. Pentru comparație, media multianuală a lunii august este de 3.900 m³/s, conform informațiilor prezentate. Efecte în lanț: intervenții pe Dunăre și presiune pe sistemul energetic INHGA precizează că estimările pentru secțiunea Cernavodă sunt orientative, din cauza intervențiilor din zona confluenței Dunării cu brațul Bala, care pot influența nivelurile. În aval de Porțile de Fier, debitele sunt prognozate „în general, în scădere”. În paralel, Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a anunțat că operațiunile desfășurate pentru dislocarea stâncii Pârjoaia, în apropierea brațului Bala, au fost un succes, fiind dislocată „o cantitate de piatră importantă”. Scopul intervenției este să prevină scăderea nivelului Dunării în zona Cernavodă, cu o țintă de creștere a nivelului apei de 10–12 cm, potrivit reprezentanților ANAR. Cernavodă: oprire controlată a Unității 1 Pe fondul debitului redus, Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprită controlat în 28 iulie. Cele două unități ale centralei au o capacitate de 700 MWe fiecare și acoperă aproximativ 20% din producția României cu unități dispecerizabile (capacități care pot fi pornite/oprite și reglate la cerere). La finalul săptămânii trecute, autoritățile au declarat stare de alertă la nivel național pentru luna august, ca efect al scăderii producției de energie electrică, pe fondul secetei și al debitelor scăzute pe râuri și pe Dunăre. [...]
Votul din Senat pe două jaloane PNRR poate debloca 3,48 miliarde de euro (aprox. 17,4 miliarde lei) și, în oglindă, poate bloca accesarea banilor dacă proiectele nu sunt adoptate la timp, potrivit Digi24 . Președintele Senatului, Mircea Abrudean (PNL), le-a cerut senatorilor să voteze în această săptămână strategia națională pentru biodiversitate și „ legea integrității ”, susținând că de îndeplinirea acestor jaloane depinde plata aferentă. Abrudean a transmis, într-o postare pe Facebook, că dacă România ratează obiectivele asumate, „nota de plată nu o vor plăti partidele, ci cetățenii”. El a indicat că miza totală pentru jaloanele care trebuie îndeplinite până la finalul lunii este de aproximativ 3,48 miliarde de euro. Ce proiecte sunt în joc Conform mesajului președintelui Senatului, în dezbaterea camerei se află mai multe jaloane, între care: strategia privind biodiversitatea; „legea integrității”. De ce contează economic: comparații de ordin de mărime Abrudean a argumentat importanța sumei prin comparații cu cheltuieli publice majore, afirmând că aproximativ 3 miliarde de euro ar permite construirea a trei spitale regionale de urgență și că suma ar fi „de peste două ori bugetul anual al Capitalei”. „Este o sumă uriașă. Ca ordin de mărime, este comparabilă cu bugetele anuale ale unor ministere importante sau cu investiții publice majore la nivel național.” Context: după „salvarea” a 6,75 miliarde de euro, presiune pe votul din această săptămână Tot în postarea citată de Digi24, Abrudean a spus că „săptămâna trecută” ar fi fost „salvate” peste 6,75 miliarde de euro pentru România, dintre care peste 4,25 miliarde din PNRR, iar acum Senatul trebuie să adopte proiectele necesare pentru îndeplinirea jaloanelor. Ce urmează În funcție de votul senatorilor din această săptămână și de îndeplinirea jalonelor până la finalul lunii, România ar urma să poată accesa sau, dimpotrivă, să riște pierderea tranșei de aproximativ 3,48 miliarde de euro din PNRR, conform avertismentului formulat de președintele Senatului. [...]
Schimbarea numelui Nauru în „Republica Naoero” obligă statul la actualizări administrative și de recunoaștere internațională , inclusiv modificarea codului de țară și redenumirea navelor și aeronavelor, potrivit Digi24 . Autoritățile spun că decizia urmărește restabilirea denumirii tradiționale și punerea în valoare a patrimoniului național, a limbii și a identității. Noul nume vine cu schimbări concrete: codul internațional al țării ar urma să se modifice de la „NRU” la „NRO”, iar locuitorii vor fi numiți „Dei-Naoero”, în loc de „nauruani”. În uzul extern, „Nauru” era folosit și pentru că denumirea locală era considerată dificil de pronunțat de către străini, guvernul indicând că a fost mai degrabă o soluție de comoditate decât o alegere asumată. Ce s-a decis și ce rămâne de urmărit Președintele David Adeang a susținut inițiativa încă din ianuarie, în Parlament, iar amendamentul constituțional propus a trecut de cele două voturi necesare. Totuși, nu era „clar imediat” dacă documentul fusese deja modificat oficial, conform informațiilor citate de Digi24. Inițial, în luna mai, președintele anunțase organizarea unui referendum pentru confirmarea schimbării. Ulterior, guvernul a transmis că, după „discuții ample”, parlamentarii au decis că nu mai este necesar un vot general, argumentând că denumirea „Naoero” nu a dispărut niciodată și este permisă de Constituție. Efecte externe: recunoaștere și aliniere în registrele internaționale Guvernul a cerut deja altor state și organizații internaționale să recunoască schimbarea, iar pe site-ul Organizației Națiunilor Unite țara este listată sub noul nume, după o solicitare depusă în iunie. Ministerele de externe ale Australiei și Noii Zeelande, precum și ambasadele SUA și Chinei din regiune folosesc, de asemenea, „Naoero” pe site-urile lor. Digi24 notează că decizia va duce și la redenumirea aeronavelor și navelor naționale, un pas cu implicații operaționale, de la documente și înregistrări până la comunicarea oficială în relațiile externe. Context: o țară mică, cu presiuni economice și climatice Cu o populație de aproximativ 12.000 de locuitori, Nauru este a treia cea mai mică țară din lume ca număr de locuitori, după Tuvalu și Orașul Vatican. Statul a devenit republică independentă în 1968, după perioade de colonizare și administrare externă. În plan economic, insula a avut un vârf de prosperitate în anii 1970, datorită exploatării fosfaților, urmat de declin și risc de colaps economic în anii 1990. În prezent, guvernul încearcă să atragă investiții străine printr-un program de cetățenie contra cost, fondurile urmând să sprijine mutarea populației și a infrastructurii departe de ocean, pe fondul creșterii nivelului mării. [...]
Atacurile ucrainene cu drone asupra unor noduri logistice și a unei rafinării din Rusia ridică riscurile operaționale pentru comerțul electronic și sectorul petrolier , după ce două depozite Wildberries și rafinăria din Syzran au fost lovite în noaptea de 4 august, potrivit Digi24 . Atacul ar fi vizat infrastructură logistică și petrolieră din mai multe regiuni, conform canalelor media rusești de pe Telegram citate de Digi24. În regiunea Moscovei, imagini apărute pe rețelele sociale ar indica fum dens la un centru logistic Wildberries din orașul Cehov, la circa 65 km sud de Kremlin, după ce drone ar fi fost văzute survolând zona înainte de lovitură. Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobyov, a raportat mai multe atacuri cu drone în zona industrială Novosyolki și a afirmat că cinci persoane au fost ucise și alte șase rănite. Mai târziu, a fost raportat fum și la un depozit Wildberries din Krasny Bor, în regiunea Leningrad, la aproximativ 33 km sud-est de Sankt Petersburg. Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, a confirmat ulterior pe Telegram că drone au lovit un depozit nespecificat din Krasny Bor, iar serviciul de presă al Wildberries a confirmat că instalația companiei a fost lovită, potrivit The Kyiv Independent. Impact economic: pierderi estimate pentru vânzătorii de pe Wildberries Pe fondul intensificării atacurilor asupra infrastructurii rusești, Digi24 notează că Wildberries – platformă comparată frecvent cu Amazon – a fost vizată în ultimele săptămâni. Potrivit revistei ruse Forbes, care îl citează pe analistul Data Insight Serghei Semko, pierderile potențiale pentru vânzătorii de pe platformă în urma atacurilor recente ar putea ajunge la 215–280 miliarde ruble (2,7–3,5 miliarde dolari, adică aprox. 12,2–15,8 miliarde lei). În același context, articolul menționează că Wildberries listează pe site echipamente militare, inclusiv componente pentru drone și veste antiglonț, iar divizia bancară a companiei a fost sancționată de UE în iulie pentru contribuția sa financiară la bugetul de stat al Rusiei. De asemenea, Wildberries și fondatoarea Tatiana Kim au fost vizate de sancțiuni internaționale după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina; Polonia a descris Wildberries, la impunerea sancțiunilor din 2022, drept „cel mai mare contribuabil din Federația Rusă”. Rafinăria din Syzran: risc de întreruperi în infrastructura petrolieră Separat, Digi24 relatează că ar fi izbucnit un incendiu de proporții la rafinăria de petrol din Syzran (regiunea Samara), în urma unui atac ucrainean. Rafinăria este situată la aproximativ 800 km în spatele liniei frontului. Publicația precizează că nu era clar inițial ce tip de armament a fost folosit, însă forțele de la Kiev ar fi țintit în repetate rânduri rafinăria cu drone cu rază lungă de acțiune. În logica declarată de Ucraina, instalațiile energetice sunt considerate ținte militare legitime deoarece furnizează combustibil și finanțare pentru efortul de război al Kremlinului. În ultimele luni, pe măsură ce capacitățile Ucrainei în domeniul dronelor au avansat, atacurile ar fi penetrat mai eficient apărarea aeriană și ar fi lovit inclusiv orașe puternic fortificate, precum Moscova și Sankt Petersburg, mai arată Digi24. [...]
