Știri
Știri din categoria Externe
Moscova condiționează reluarea negocierilor de o schimbare de poziție în Occident, iar mesajul sugerează că Rusia își leagă orice discuție despre Ucraina de capacitatea statelor occidentale de a „influența” deciziile de la Kiev, potrivit news.ro. Declarațiile au fost făcute de adjunctul ministrului rus de Externe, Mihail Galuzin, într-un interviu acordat agenției de stat TASS.
Galuzin a spus că Rusia este „întotdeauna pregătită” pentru negocieri și pentru o „soluție negociată”, însă a pus responsabilitatea blocajului pe partea ucraineană, despre care afirmă că s-ar fi retras de la negocieri și și-ar fi interzis ulterior participarea.
Oficialul rus susține că ar putea exista „perspective” pentru un dialog dacă, în rândul susținătorilor occidentali ai Ucrainei, s-ar fi conturat o înțelegere a „necesității unui dialog onest și constructiv” care să abordeze „cauzele profunde” ale conflictului.
În același timp, el a avertizat că, în lipsa acestei disponibilități și a unei voințe de a se asigura că „regimul de la Kiev” respectă acordurile încheiate între sponsorii occidentali și Moscova, Rusia va continua „operațiunea militară specială”.
„Suntem întotdeauna pregătiţi pentru negocieri şi deschişi unei soluţii negociate. Am demonstrat acest lucru în repetate rânduri.”
„Dar dacă nu (...) atunci vom continua operaţiunea militară specială (...) şi ne vom apăra interesele prin mijloace militare.”
Galuzin a mai declarat că Rusia nu a transmis Occidentului, prin intermediul Kazahstanului, mesaje privind o eventuală soluționare a conflictului. El a spus că Moscova menține contacte directe cu actorii care pot influența deciziile de la Kiev și nu vede motive să implice autoritățile kazahe.
Contextul menționat este întâlnirea din 25 iulie dintre președintele Kazahstanului, Kassîm-Jomart Tokaiev, și președintele rus Vladimir Putin, când Tokaiev a afirmat că primește „numeroase semnale” din Europa și SUA despre situația conflictului, iar Putin l-a informat despre evoluțiile războiului.
„Menţinem contacte şi comunicăm direct cu cei care sunt capabili să influenţeze regimul de la Kiev.”
Galuzin a adăugat că aceste „forțe” nu ar asculta „cu mare atenție”, dar că Rusia își continuă eforturile în această direcție.
Recomandate
Ucraina cere accelerarea livrărilor de apărare antiaeriană, pe fondul unor indicii despre un nou atac masiv rusesc , potrivit The Jerusalem Post , care citează declarații ale președintelui Volodîmîr Zelenski publicate marți, după o întâlnire cu premierul britanic Andy Burnham la New York, în marja Adunării Generale a ONU . Zelenski a spus că există informații potrivit cărora Rusia „pregătește un nou atac masiv” asupra Ucrainei și că autoritățile de la Kiev sunt „în contact permanent” cu aliații pentru a obține noi mijloace de apărare antiaeriană. În același mesaj, liderul ucrainean a respins ideea relaxării sancțiunilor împotriva Rusiei, argumentând că ucrainenii trăiesc zilnic sub amenințarea atacurilor cu rachete și drone. Tactici schimbate și drone noi: presiune mai mare asupra economiei și vieții cotidiene În contextul atacurilor aeriene, Rusia a modificat în ultimele săptămâni modul de operare: pe lângă loviturile nocturne de amploare, a trecut la baraje constante pe parcursul zilei. În paralel, Moscova a introdus în ultimele luni drone cu propulsie cu reacție, care zboară la altitudini mai mari și pot evita apărarea antiaeriană, ceea ce — conform materialului — a amplificat perturbările pentru afaceri, instituții și populația civilă. Discuții la New York și situația de pe front Aflat la New York, Zelenski a discutat cu președintele SUA, Donald Trump, despre eforturile de a încheia războiul, inclusiv despre posibilitatea unui armistițiu bilateral care să vizeze ținte energetice. Pe teren, trupele ruse înaintează lent în regiunea Donețk, însă linia frontului s-a schimbat puțin în ultimele luni. În același timp, forțele ucrainene lovesc ținte rusești — multe din industria petrolieră — la distanțe de până la 3.000 km de granița Ucrainei. Într-un interviu acordat la New York publicației Wall Street Journal, Zelenski a afirmat că președintele rus Vladimir Putin „nu câștigă” și „nu pierde” războiul și că nu se simte constrâns să intre în negocieri directe pentru încheierea conflictului. [...]
Intensificarea atacurilor cu drone și bombe pune presiune directă pe apărarea aeriană a Ucrainei , într-un moment în care Kievul reclamă lipsa unor rachete și sisteme esențiale, potrivit Mediafax . Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a lansat în ultima săptămână peste 2.000 de drone, aproximativ 1.700 de bombe aeriene și 19 rachete de diferite tipuri. Zelenski a spus că majoritatea dronelor folosite de Rusia au fost propulsate de motoare cu reacție și pot ajunge la viteze de 600 km/h. Într-un mesaj public, liderul ucrainean a descris ritmul atacurilor ca fiind constant, zi și noapte. „În fiecare zi și în fiecare noapte, ne apărăm împotriva atacurilor rusești”, a scris Volodimir Zelenski pe rețelele de socializare. Schimbare de tactică: drone „aproape din oră în oră” În ultimele luni, Moscova și-ar fi ajustat tactica de bombardament, folosind drone aproape din oră în oră pe parcursul zilei, în paralel cu atacuri cu rachete, inclusiv balistice. În același timp, atacurile au lovit, potrivit articolului, mănăstiri, infrastructură critică, întreprinderi și clădiri rezidențiale. Publicația notează că Rusia și-a intensificat masiv atacurile, profitând de lipsa unor rachete și sisteme esențiale de apărare aeriană pentru Ucraina — un element cu impact operațional direct: consum mai rapid de muniție antiaeriană și presiune pe capacitatea de protecție a orașelor și infrastructurii. Răspunsul Kievului: operațiuni cu rază lungă și apel la sancțiuni Zelenski a afirmat că a aprobat pe 19 septembrie noi operațiuni cu rază lungă de acțiune, fără să detalieze în ce vor consta. Tot el a amintit că, în iulie, Ucraina și-a actualizat lista țintelor prioritare și că poate lovi la o distanță de peste 3.000 km în interiorul teritoriului rus. Pe 20 septembrie, Ucraina ar fi lansat cel mai mare atac cu drone și rachete de până acum, care a provocat un incendiu major la Moscova, în ultima zi a alegerilor parlamentare din Rusia, conform informațiilor redate de Mediafax. În plan diplomatic, Zelenski a cerut noi sancțiuni împotriva Rusiei, susținând că SUA, Europa și țările din G7 au mijloacele necesare pentru a crește presiunea asupra Moscovei. „Acesta este momentul potrivit pentru a adopta noi sancțiuni împotriva agresorului și pentru a promova pacea prin forță. Statele Unite, Europa și toate țările din G7 dispun de mijloacele necesare pentru a face acest lucru. Mizăm pe noi măsuri ferme”, a transmis Zelenski. Sprijin militar american: posibilă vânzare de armament de 2,7 miliarde dolari Departamentul de Stat al SUA a anunțat pe 18 septembrie aprobarea unei posibile vânzări de armament către Ucraina, în valoare de 2,7 miliarde de dolari (aprox. 12,2 miliarde lei), potrivit articolului. Pachetul ar include sisteme de apărare aeriană, echipamente și servicii conexe, rachete de tip „S-300 Clone” și GAM-67, sisteme radar pentru contracararea dronelor, sisteme de apărare aeriană cu rază extinsă și ghidaj laser, radare anti-dronă și kituri de modificare a lansatoarelor mobile — echipamente solicitate de Kiev. În contextul intensificării atacurilor aeriene, evoluția livrărilor și a capacității efective de apărare antiaeriană rămâne un factor-cheie pentru cât de bine poate Ucraina să limiteze impactul asupra orașelor și infrastructurii critice. [...]
Imaginile cu soldați înarmați în cabinele de vot ridică semne de întrebare asupra legitimității scrutinului din Rusia și alimentează disputa de reglementare internațională privind votul organizat inclusiv în teritorii ocupate, potrivit Adevărul . În paralel, autoritățile ruse susțin că procesul electoral a fost vizat de atacuri cibernetice și indică „semne” ale unei ingerințe ucrainene. În material sunt descrise imagini devenite virale în care militari înarmați inspectează alegătorii și intră în cabinele de vot, în timp ce persoane votează. Contextul este scrutinul pentru Duma de Stat , desfășurat în perioada 18–20 septembrie, inclusiv în teritorii ucrainene ocupate temporar, conform aceleiași surse. Acuzații de atacuri cibernetice și „ingerințe” ucrainene Comisia Electorală din Rusia a anunțat că a înregistrat „peste o mie” de atacuri de tip DDoS (atacuri care suprasolicită un sistem printr-un volum mare de cereri) împotriva infrastructurilor implicate în procesul electoral, conform declarațiilor președintei instituției, Ella Pamfilova , citată de agențiile de presă ruse și preluată de News.ro . Pamfilova a afirmat că atacurile ar fi fost lansate de „grupuri extrem de profesioniste şi bine coordonate”, care ar fi folosit instrumente de inteligență artificială și ar fi provenit, în mare parte, „din străinătate”. Tot ea a susținut că au existat și tentative țintite asupra infrastructurii de telecomunicații a Rusiei „în ansamblu”, care „prezintă toate semne ale unei ingerinţe ucrainene”. Comisia electorală raportase anterior, în a doua zi a scrutinului, că sistemul de vot a fost ținta unui „atac cibernetic foarte puternic” care ar fi continuat pe tot parcursul zilei. Reacția Ucrainei: „nu recunoaștem nici votul, nici rezultatele” Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a calificat alegerile organizate de Rusia drept o „farsă” și a transmis că nu recunoaște nici votul, nici rezultatele acestuia, potrivit unei declarații citate de publicația ucraineană Prm. „Aceasta este o farsă a puterii ocupante, care nu are nicio legătură cu alegerile democratice și nu creează niciun temei legal pentru extinderea jurisdicției Rusiei asupra vreunei părți a teritoriului Ucrainei” Kievul a mai susținut că niciun vot organizat „sub amenințarea armei” nu schimbă statutul teritoriilor ocupate, recunoscut la nivel internațional, și că ocupația temporară nu conferă „drepturi suverane” statului ocupant. De ce contează Dincolo de disputa politică, combinația dintre controlul militar vizibil în secțiile de votare și acuzațiile de atacuri cibernetice mută discuția în zona de reglementare și legitimitate: ce efecte juridice pot fi invocate (sau contestate) pe baza unui scrutin organizat în teritorii ocupate și în condiții descrise ca fiind coercitive. În lipsa unor verificări independente prezentate în material, rămâne neclar în ce măsură incidentele cibernetice au afectat efectiv rezultatele sau funcționarea votului electronic în regiunile menționate. [...]
Tensiunile Ucraina–Ungaria riscă să blocheze proiecte economice și energetice regionale , după ce Budapesta a refuzat participarea la noul format „ Carpathian 8 ”, iar Kievul a acuzat guvernul lui Péter Magyar că perpetuează „obstrucționismul” asociat erei Orbán, potrivit HotNews . Summitul „Carpathian 8”, găzduit în weekend de președintele Volodimir Zelenski în regiunea Ivano-Frankivsk, este prezentat ca un forum pentru consolidarea cooperării economice în regiune. La reuniune au participat, între alții, premierul Poloniei Donald Tusk, președintele României Nicușor Dan, președintele Serbiei Aleksandar Vučić și reprezentanți din Cehia, Austria și Slovacia. Absența Ungariei de la „Carpathian 8” și schimbul de replici Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei a declarat pentru Telex că țara a fost reprezentată de șeful Ambasadei Ungariei la Kiev, însă acesta nu a apărut în fotografia de grup și nu a participat la discursurile de deschidere sau la dezbaterile din paneluri, potrivit unui jurnalist al Kyiv Independent prezent la summit. Într-un discurs în parlamentul ungar, premierul Péter Magyar a susținut că a existat „un motiv întemeiat” pentru neparticipare și a afirmat că Ungaria nu a luat parte la forum. Replica a venit de la ministrul de externe ucrainean, Andrii Sybiha , care a spus că Ucraina este surprinsă de „declarațiile inutil de conflictuale” ale premierului ungar și a acuzat continuarea „politicilor de obstrucționism și izolaționism” asociate lui Viktor Orbán, inclusiv prin referirea la „orbanism”. Declarația a fost publicată și pe X, într-o postare datată 21 septembrie 2026, pe contul ministrului: X . Miza de reglementare: veto-ul Budapestei pe aderarea Ucrainei la UE Deși relațiile bilaterale au cunoscut un „parțial dezgheț” după preluarea funcției de către Magyar în luna mai, Budapesta și-a reînnoit blocajul asupra negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, invocând drepturile minorității maghiare din Ucraina, conform materialului. O întâlnire Zelenski–Magyar, discutată încă din primăvară, nu are încă o dată stabilită. Consilierul lui Zelenski, Dmitro Litvin, a declarat că președintele ucrainean este pregătit să se întâlnească, dar că „partea domnului Magyar” ar fi cea care întârzie, adăugând că diplomațiile sunt în contact. Energie: acordul MOL–Naftogaz, transformat în dispută politică Un nou punct de fricțiune a apărut pe tema energiei, după ce Naftogaz a anunțat un acord cu MOL pentru construirea unor instalații de stocare a petrolului în Ungaria, proiect prezentat ca măsură de protecție a aprovizionării în fața unor posibile atacuri rusești. Acordul a fost criticat de partidul Fidesz al lui Orbán, iar Péter Magyar a reacționat public, afirmând că sub guvernul său nu se va construi un astfel de depozit și cerând ca MOL să consulte guvernul înainte de astfel de înțelegeri. El a invocat și faptul că statul ungar deține o participație de 25% în companie. Sybiha a avertizat, la rândul său, că astfel de declarații „pun sub semnul întrebării” cooperarea „pragmatică” dintre companiile energetice ucrainene și maghiare, convenită printr-un memorandum bilateral, și a susținut că amestecul politic în „afaceri pragmatice” are efecte negative. În acest context, disputa depășește nivelul retoricii și riscă să afecteze atât cooperarea economică regională promovată de „Carpathian 8”, cât și proiecte concrete din energie, într-un moment în care Ucraina încearcă să-și securizeze infrastructura și să avanseze pe agenda europeană. [...]
Partidul „Rusia Unită” se îndreaptă spre o victorie clară, iar Kremlinul capătă un nou argument politic pentru continuarea războiului , pe fondul unor atacuri cu drone și al acuzațiilor de tentative de perturbare a scrutinului, potrivit News . Rezultatele oficiale parțiale indică un avans confortabil al partidului pro-Putin în alegerile pentru Duma de Stat , primul scrutin parlamentar de la declanșarea invaziei pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022. Într-un sistem politic descris de critici ca fiind strict controlat și puțin tolerant cu disidența, datele preliminare arată că „Rusia Unită” a obținut 57,5% din voturi. La mare distanță se află alte formațiuni – comuniștii, LDPR (ultranaționalist), „Oameni Noi” și „Rusia Justă” – care, potrivit relatării, votează în linie cu „Rusia Unită” pe temele majore, dar ar urma să intre în parlament. Dmitri Medvedev , vicepreședinte al Consiliului de Securitate și fost președinte al Rusiei, a salutat rezultatul, susținând că acesta ar demonstra că electoratul a încredințat partidului sarcina de a continua guvernarea. Atacuri cu drone, pagube la o rafinărie și acuzații de sabotaj electoral Scrutinul s-a desfășurat în contextul unui atac masiv cu drone asupra Moscovei și altor regiuni, pe care autoritățile ruse l-au pus pe seama Ucrainei. Agenția de stat TASS a descris atacul drept cel mai mare de acest tip de la începutul războiului. Potrivit informațiilor prezentate, atacurile au provocat victime: trei persoane au murit în regiunea Moscovei și încă două în partea controlată de Rusia a regiunii ucrainene Herson, printre care un funcționar electoral, conform guvernatorului regiunii și comisiei electorale. A fost avariată și o instalație de la rafinăria de petrol din Moscova, care mai fusese vizată anterior. În timpul votului, din zona rafinăriei se ridicau flăcări și coloane mari de fum, la periferia orașului. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a afirmat pe Telegram că atacul a fost respins și că ar fi fost planificat pentru a perturba alegerile. „Test” de sprijin pentru război și control sporit asupra opoziției În relatare se arată că Vladimir Putin a prezentat alegerile ca pe un test al sprijinului public pentru războiul din Ucraina, aflat acum în al cincilea an, fără semne că s-ar încheia curând. În acest context, este de așteptat ca Kremlinul să folosească rezultatele ca dovadă a susținerii politicilor lui Putin și a continuării conflictului. Autoritățile electorale au mai spus că sistemele de vot au fost ținta unor valuri de atacuri cibernetice, însă procesul electoral s-ar fi desfășurat, în mare parte, fără probleme. Președinta Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova, a declarat că atacurile nu i-au descurajat pe alegători și a vorbit despre un „nivel fără precedent” de unitate publică, potrivit agenției RIA. Rata de participare a ajuns la aproape 57% la începutul serii, ora Moscovei, conform datelor CEC. În același timp, majoritatea candidaților anti-război au fost excluși de pe buletinele de vot. Reprezentanți ai partidului liberal „Yabloko” au spus că se tem pentru libertatea lor, după ce instanțele au condamnat la pedepse lungi cu închisoarea doi lideri importanți ai partidului, înainte de scrutin, pentru comentarii legate de conflict. În Rusia, „discreditarea armatei” sau răspândirea a ceea ce autoritățile consideră „știri false” poate fi pedepsită cu ani grei de închisoare. Într-un gest de protest, liderul „Yabloko”, Nikolai Rybakov, și-a anulat buletinul de vot, scriind numele partidului și sloganul „Pentru pace”. Ministerul rus al Apărării a susținut că a doborât aproape 2.000 de drone ucrainene și 8 rachete de croazieră în ultimele 24 de ore și a anunțat că își va intensifica loviturile asupra țintelor militare ucrainene ca răspuns. [...]
Rusia Unită este creditat cu 49,4% la exit-poll , într-un scrutin în care autoritățile ruse au invocat atacuri cu drone și „valuri” de atacuri cibernetice asupra infrastructurii de vot electronic, potrivit Agerpres , care citează AFP. Sondajul la ieșirea de la urne, realizat de Centrul de Cercetare a Opiniei Publice de Stat din Rusia (VCIOM), indică pentru partidul președintelui Vladimir Putin un scor apropiat de cel din 2021, după trei zile de vot desfășurat în contextul războiului din Ucraina. Partidul Comunist (KPRF) și formațiunea naționalistă LDPR sunt creditate cu 14,2%, respectiv 10,7% din voturi. Scrutin fără suspans și cu opoziție limitată Alegerile s-au desfășurat „fără suspans”, într-un context în care disidența este „sever reprimată”, iar singurul partid care se opune deschis războiului, Iabloko, a fost exclus, potrivit aceleiași relatări. În competiție au fost admise doar formațiuni care susțin, în grade diferite, pe Vladimir Putin și continuarea conflictului din Ucraina: KPRF, LDPR, Rusia Dreaptă, Partidul Oameni Noi. Miza formală a scrutinului este reînnoirea celor 450 de locuri din Duma de Stat , camera inferioară a Parlamentului rus. Alegerile au avut loc și pe teritoriile Ucrainei ocupate și anexate de Rusia. Atacuri cu drone și acuzații de „piraterie cibernetică” în ziua votului Ultima zi de vot a fost marcată de un atac ucrainean cu „peste o mie de drone”, care ar fi lovit o rafinărie și zone rezidențiale, provocând incendii, potrivit autorităților ruse. Acestea au raportat cel puțin două persoane ucise și aproximativ douăzeci rănite. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunțat că o rafinărie importantă a fost avariată și a descris atacul drept „fără precedent” și „evident planificat cu scopul de a perturba alegerile”. El a mai afirmat că peste 1.600 de drone ar fi fost doborâte, inclusiv „450 care se îndreptau spre Moscova”. În paralel, Comisia Electorală a susținut că a observat „peste o mie” de valuri de atacuri cibernetice de tip DDoS (încercări de blocare a unui sistem prin supraîncărcare cu solicitări), care ar fi vizat sistemul de vot electronic și infrastructura de telecomunicații. Ce urmează, potrivit Moscovei Ministerul rus al Apărării a declarat seara că Rusia își va „continua și intensifica” atacurile cu „arme de înaltă precizie împotriva țintelor militare din Kiev”, ca răspuns la atacurile raportate. De partea ucraineană, președintele Volodimir Zelenski a spus că loviturile au avut un „impact foarte semnificativ” în regiunea Moscovei și că ar fi fost folosite aproximativ zece tipuri de armament. [...]
