Știri
Știri din categoria Diverse
Scăderea abruptă a debitului Dunării blochează activitatea portuară la Corabia, unde portul turistic și „portul mare” au devenit impracticabile, iar barjele pentru cereale nu mai pot ajunge la silozuri, potrivit unui reportaj Libertatea. În zonă, zeci de ambarcațiuni au fost trase la mal sau au rămas înțepenite în nisip, pe fondul unui nivel al apei descris ca fără precedent.
La început de august, în portul turistic Corabia (județul Olt), zone care până recent erau acoperite de apă au devenit dune întinse de nisip. În mai multe puncte din port, apa a ajuns la aproximativ jumătate de metru în locuri unde, „pe vremuri”, adâncimea minimă era de cel puțin doi metri, notează publicația.
Administratorul public al orașului Corabia, Adrian Albu, spune că scăderea nivelului Dunării lovește direct în funcționarea porturilor și în transportul pe apă. El afirmă că localnicii sunt obișnuiți cu cote mici vara, însă anul acesta Dunărea „va ajunge la cotele istorice minime din 1985”.
În acest context, Albu indică efecte concrete:
Tot el afirmă că, în zilele următoare, debitul la intrarea în țară ar urma să fie de aproximativ 1.500 metri cubi/secundă, față de un debit „în cote normale” de 5.000 metri cubi/secundă.
Potrivit prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitul Dunării la Corabia ar urma să ajungă:
Conform articolului, aceste valori înseamnă un debit de trei ori mai mic față de media normală, iar după 8 august ar putea coborî spre 1.500 metri cubi/secundă, nivel asociat minimului istoric de acum 41 de ani.
Reportajul consemnează și impactul asupra activităților locale: pescuitul este „afectat masiv”, iar numărul turiștilor este descris ca neobișnuit de scăzut inclusiv în zona pădurii-parc din apropierea portului.
Un localnic, Mihăiță Caraivan, spune că nivelul redus al apei „afectează mult și transportul naval” și că scăderea Dunării trage în jos și pânza freatică (stratul de apă subterană).
În paralel, un loc pe unde „trecea Dunărea” a devenit plajă, cu șezlonguri goale și terase aproape pustii, în timp ce unele grupuri de localnici reveniți din străinătate folosesc zona pentru baie, pe o apă cu adâncime neobișnuit de mică.
Echipa publicației a mers și în zona comunei Islaz, la circa 25 km de Corabia, unde Oltul se varsă în Dunăre. La confluență, peisajul este descris ca „normal” pentru un fluviu, însă la aproximativ 100 de metri în amonte Oltul ar avea, potrivit observațiilor din teren, o adâncime de cel mult o jumătate de metru, cu aluviuni și întinderi de nisip alternând cu apa mică.
În lipsa unor ploi prelungite, reportajul indică faptul că perioada următoare nu ar aduce schimbări semnificative, iar efectele operaționale — de la accesul barjelor la silozuri până la blocarea navigației de agrement — rămân, cel puțin pe termen scurt, principala problemă pentru Corabia.
Recomandate
Adrian Veștea cere un vot rapid pentru Guvern, invocând riscul de incertitudine economică potrivit Digi24 . Președintele Consiliului Județean Brașov susține că parlamentarii PNL „au responsabilitatea” să voteze cabinetul care urmează să fie prezentat de premierul desemnat Siegfried Mureșan , pe fondul unei perioade prelungite de instabilitate politică. Într-o postare pe Facebook, Veștea argumentează că România are nevoie de „un Guvern legitim”, nu de „improvizații” sau „experimente politice prelungite”, și că PNL trebuie să își asume guvernarea „cu puteri depline”, nu „decorativ” sau doar „când este comod”. „România are nevoie de un Guvern legitim. Nu de improvizații, nu de calcule personale, nu de experimente politice prelungite la nesfârșit.” Miza: stabilitate pentru economie și semnal către agențiile de rating Veștea leagă direct întârzierea unei soluții politice de efecte economice și de percepția externă, sugerând că lunile de blocaj au amplificat incertitudinea și au alimentat îngrijorări în rândul partenerilor externi și al agențiilor de rating. „Poate că economia nu ar fi fost împinsă și mai adânc în incertitudine. Poate că partenerii externi și agențiile de rating nu ar fi privit cu atâta îngrijorare spre București.” Tensiuni interne în PNL și referința la episodul din iunie Un alt punct al mesajului vizează dinamica internă din PNL. Veștea spune că este „un semn îmbucurător” că liderul partidului, Ilie Bolojan, a acceptat „în cele din urmă” ideea ca un alt liberal să conducă Guvernul, dar se întreabă ce s-ar fi întâmplat dacă aceeași deschidere ar fi existat în luna iunie. În iunie, Veștea a fost desemnat de președintele Nicușor Dan să formeze Guvernul, însă cabinetul propus nu a obținut votul Parlamentului, după ce conducerea PNL a decis să nu îl susțină, amintește publicația. Argumentul administrațiilor locale: proiecte blocate fără sprijin de la centru Veștea mai afirmă că poziția sa este împărtășită de „marea majoritate a aleșilor locali liberali”, care ar avea nevoie de sprijin „real” de la nivel central pentru continuarea proiectelor de dezvoltare. În logica sa, un guvern cu puteri depline ar reduce întârzierile de finanțare și amânările decizionale care se resimt în teritoriu. În final, Veștea susține că „timpul pierdut nu mai poate fi recuperat prin explicații”, ci prin „decizii responsabile”, iar PNL „are obligația” să ofere stabilitate. [...]
Rusia a transmis SUA că își menține obiectivele de război în Ucraina , în discuțiile directe dintre secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, desfășurate la New York, potrivit Digi24 . Mesajul reduce spațiul de negociere pentru un acord rapid, în timp ce Washingtonul și Kievul încearcă să împingă discuțiile de pace înainte de iarnă. Întâlnirea Rubio–Lavrov a avut loc miercuri, în marja Adunării Generale a ONU , în aceeași zi cu discursul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la ONU. Cei doi oficiali s-au văzut într-un hotel din New York și nu au răspuns întrebărilor jurnaliștilor, inclusiv despre posibilitatea unui moratoriu al atacurilor asupra instalațiilor energetice. Pe teren, tensiunea a rămas ridicată: Rusia a atacat Kievul miercuri dimineața cu drone, lovind infrastructura feroviară, depozite și benzinării, la câteva ore după întâlnirea dintre Zelenski și președintele american Donald Trump, dedicată eforturilor de pace. Moratoriul energetic, condiționat de reciprocitate Kievul și Washingtonul vor ca războiul să se încheie înainte de iarnă, potrivit unui comunicat al președintelui ucrainean, publicat marți în marja Adunării Generale a ONU. Zelenski a indicat că a discutat cu Trump despre măsuri de „dezescaladare” și despre un posibil moratoriu privind atacurile asupra infrastructurii energetice, condiționat de un angajament similar din partea Moscovei. „Am discutat cu președintele american despre un moratoriu energetic”, a declarat marți șeful statului ucrainean. Versiunea Moscovei: obiectivele rămân, dar „soluția politico-diplomatică” nu e exclusă Potrivit publicației ua.news, citată de Digi24, Rusia a prezentat propria versiune a discuțiilor, susținând că și-a confirmat intenția de a-și atinge obiectivele războiului împotriva Ucrainei, „fără a exclude” o soluție „politico-diplomatică”. În același cadru, părțile ar fi discutat și despre relațiile bilaterale și agenda internațională, inclusiv dosare din Orientul Mijlociu, Caucazul de Sud, America Latină și Caraibe, precum și pregătirile pentru viitorul summit G20. Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a indicat, totodată, că există un acord pentru continuarea contactelor la nivelul ministerelor de Externe. G20 la Miami: Putin, invitat oficial, spune Rubio Marco Rubio a confirmat că Vladimir Putin a fost invitat oficial la summitul G20, programat în decembrie, la Miami. În contextul în care Rusia își reafirmă public obiectivele de război, invitația și discuțiile la nivel înalt sugerează că următoarele săptămâni vor aduce mai degrabă negocieri dificile decât o apropiere rapidă de un compromis. [...]
Iranul a ridicat miza pe Strâmtoarea Ormuz , avertizând la ONU că nu va tolera folosirea acesteia într-o „agresiune” împotriva Republicii Islamice, pe fondul escaladării verbale cu Washingtonul. Declarațiile au fost făcute de președintele iranian Masoud Pezeshkian la Adunarea Generală a ONU , potrivit Digi24 . În discurs, Pezeshkian a acuzat Statele Unite și Israelul de „încălcări ale dreptului internațional” și a prezentat Iranul drept „victima terorismului”. În momentul în care liderul iranian a întors acuzația de terorism către SUA, reprezentantul delegației americane prezent în sală a părăsit reuniunea. Semnalul către piețe: Ormuz, din nou în centrul riscului geopolitic Pezeshkian a spus că Iranul nu va accepta ca Strâmtoarea Ormuz să fie folosită pentru „a impune insecuritatea” în Orientul Mijlociu și a acuzat SUA că ar fi blocat accesul Iranului la propriile ape teritoriale, invocând „rachete și tehnologii letale” folosite pentru a aduce instabilitate în zona rutei maritime. În același registru, liderul iranian a susținut că Teheranul a acționat „doar” în legitimă apărare și a negat că Iranul ar fi vizat populații civile în riposta sa. Contextul diplomatic: apelul lui Trump la izolarea Iranului și negocieri eșuate Discursul a venit la o zi după ce președintele american Donald Trump le-a cerut, la ONU, „tuturor națiunilor lumii să izoleze Iranul” și a vorbit despre alternativa unui acord sau a distrugerii rapide a Republicii Islamice, potrivit relatării. În paralel, Washingtonul și Teheranul au purtat în ultimele luni discuții directe și indirecte pentru un acord care să pună capăt războiului, însă un acord provizoriu semnat în iunie a eșuat ulterior, după ce Trump a acuzat Iranul că a reluat atacurile asupra navelor comerciale în Strâmtoarea Ormuz. Pezeshkian a avertizat, în replică, că iranienii „nu-și vor înclina niciodată capul”, menținând linia de confruntare în jurul securității maritime din Ormuz — un punct sensibil pentru comerțul regional și pentru rutele energetice. [...]
Rareș Bogdan cere vot pentru un guvern „cu puteri depline”, invocând blocaje cu efect direct în finanțări și servicii publice , potrivit Digi24 . Europarlamentarul PNL spune că le recomandă celor 23 de parlamentari din Platforma Liberal-Conservatoare să susțină „Guvernul undercover Bolojan 2”, pe motiv că fără un Executiv stabil România „se duce în cap”. În mesajul publicat pe Facebook, Rareș Bogdan afirmă că România are nevoie „urgentă” de un guvern „cu puteri depline” și susține că deciziile trebuie luate rapid, în condițiile în care „milioane de români trăiesc sufocați de nesiguranța zilei de mâine”. El adaugă că, „dacă se poate”, guvernul ar trebui votat „fără Bolojan înăuntru”. Ce blocaje invocă și de ce contează operațional Rareș Bogdan își justifică apelul printr-o listă de situații pe care le descrie drept consecințe ale lipsei de stabilitate guvernamentală și ale deciziilor recente, cu impact în funcționarea sistemelor publice și în derularea proiectelor finanțate: riscul de lipsă a unor medicamente (inclusiv anticoagulante și morfină) și probleme în spitale, inclusiv unități „lăsate fără bani”; „linii vitale de infrastructură” înghețate; zeci de mii de oameni neplătiți, deși lucrează pe fonduri europene, pe motiv că guvernul nu ar fi făcut pre-plata; elevi fără manuale; proiecte locale întrerupte sau anulate și primari care ar fi pierdut finanțări pentru obiective considerate cruciale. În același mesaj, europarlamentarul susține că economiști și experți independenți ar fi avertizat că majorările de taxe și „sufocarea consumului” pot împinge economia într-o „spirală” negativă. Critici la adresa lui Ilie Bolojan și semnal despre negocieri politice Rareș Bogdan îl atacă pe Ilie Bolojan, afirmând că acesta ar fi „umblat la banii persoanelor cu handicap” și că ar fi analizat tăierea burselor sociale. De asemenea, spune că „aritmetica parlamentară” i-ar fi obligat pe colegi să discute și cu reprezentanții S&D în România și susține că, din vineri, Bolojan l-ar suna zilnic pe Sorin Grindeanu pentru a căuta sprijin, deși anterior ar fi spus că nu discută cu PSD. În opinia sa, România „putea avea guvern din iunie”, iar el mai afirmă că, la prezentarea programului de guvernare în fața parlamentarilor PNL, din 72 ar fi fost prezenți 51, dintre care 5 din Platforma Liberal-Conservatoare. Articolul Digi24 nu include o reacție a celor vizați de acuzațiile lui Rareș Bogdan și nici detalii suplimentare care să confirme independent afirmațiile privind blocajele invocate. [...]
România pregătește o campanie națională de vaccinare care ar putea debloca exporturile de ovine până la finalul anului , în condițiile în care reluarea livrărilor externe depinde de implementarea unui plan de acțiune și de un audit al Comisiei Europene, potrivit Digi24 . Președintele ANSVSA , Alexandru Bociu , a spus că vaccinarea ar urma să înceapă în jurul datei de 1 octombrie, cu posibilitatea de a fi devansată dacă dozele ajung mai repede. Estimarea autorității este că vaccinarea la nivel național împotriva variolei poate fi încheiată în 30–45 de zile, iar în județele Constanța și Tulcea ar urma să se facă și vaccinarea împotriva pestei micilor rumegătoare. Miza economică: exporturi blocate, piețe externe deja deschise Reluarea exporturilor este „esențială” pentru sectorul ovin, pe fondul extinderii piețelor în ultimii ani. Bociu a indicat, între exemple, Algeria (care ar fi cumpărat anul acesta 630.000 de capete și peste 150.000 de carcase), precum și Marocul și Tunisia. Șeful ANSVSA a susținut că nu a fost identificată „nicio țară din Orientul Mijlociu” și nicio țară terță care să nu accepte animale vaccinate. Câte doze sunt disponibile și cum vrea statul să acopere necesarul România are disponibile aproximativ 1,3 milioane de doze de vaccin gratuite din partea Comisiei Europene, în timp ce necesarul total este estimat la circa 11 milioane de doze, majoritatea pentru vaccinarea împotriva variolei. Bociu a afirmat că vaccinarea va fi gratuită pentru fermieri, costurile urmând să fie acoperite de stat. În paralel, ANSVSA discută pentru obținerea de doze suplimentare gratuite și caută variante de achiziție rapidă „de la Guvern la Guvern”, pentru a evita intermediarii și a obține „cel mai mic preț posibil”. Potrivit calculelor ANSVSA, o doză ar fi „sub un leu”, iar vaccinul nu se poate produce încă în România. Ce urmează: auditul Comisiei Europene și condițiile de reluare Conform declarațiilor, după finalizarea vaccinării la nivel național ar urma un audit al reprezentanților Comisiei Europene, iar deblocarea exporturilor ar depinde de acest pas. ANSVSA a mai transmis că implementarea Planului de Acțiune, elaborat după consultări și recomandări ale experților europeni din cadrul EuVET, este o condiție pentru reluarea și stabilizarea exporturilor de animale. Autoritatea precizează că măsurile nu afectează schimburile comerciale cu carne, carcase, lapte și produse lactate provenite din zonele libere, iar unitățile de abatorizare și procesare își pot desfășura activitatea fără restricții. [...]
Rusia respinge ideea unui armistițiu energetic, iar mesajul transmis de Serghei Lavrov la ONU indică o prelungire a riscului operațional pentru infrastructura din Ucraina și, implicit, pentru stabilitatea energetică regională, potrivit Digi24 . Ministrul rus de Externe a declarat miercuri, în Consiliul de Securitate al ONU, că Moscova „nu va face pauză” în ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială”, respingând astfel perspectiva unei opriri temporare a ostilităților. Declarația vine la o zi după ce Kievul și Washingtonul evocaseră un „moratoriu” privind atacurile asupra infrastructurii energetice. „Nu vom face pauză în operaţiunea noastră militară specială.” Lavrov a susținut că „Europa vrea să obţină o pauză pentru a se aprovizoona cu armament”, fără a indica vreo condiție concretă în care Rusia ar accepta o suspendare a acțiunilor militare. Ce înseamnă pentru discuțiile despre „moratoriu” energetic În același context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus marți că este „pregătit” pentru un „moratoriu” al atacurilor împotriva instalațiilor energetice, dacă Moscova ar face la fel. Din informațiile prezentate, poziția exprimată de Lavrov la ONU contrazice această direcție și reduce, cel puțin pe termen scurt, șansele unui acord limitat pe energie. Contextul diplomatic: presiune pentru un acord rapid Tot marți, președintele american Donald Trump a afirmat, într-un discurs la Adunarea Generală a ONU, că un acord între Ucraina și Rusia ar urma să se întâmple „mai repede decât am crede”. Declarația lui Lavrov introduce însă un semnal de rigiditate din partea Moscovei, care complică scenariul unei dezescaladări rapide, inclusiv pe componenta energetică. [...]
