Știri
Știri din categoria Politică & Externe

Debutul trenului electric PESA pe ruta București–Brașov a ridicat semne de întrebare privind fiabilitatea în exploatare , după ce a ajuns la destinație cu aproape o oră întârziere, iar pasagerii au reclamat că aerul condiționat nu a funcționat, potrivit Digi24 . Garnitura electrică PESA, fabricată în Polonia, a plecat din București și a ajuns la Brașov cu întârziere, iar călătorii au descris condițiile din vagoane drept „ca în cuptor”, pe fondul temperaturilor ridicate și al lipsei climatizării. Reacțiile din tren au vizat atât disconfortul, cât și faptul că, în percepția pasagerilor, trenul ar fi avut opriri repetate pentru intervenții „din stație în stație”. Ce înseamnă operațional: intră și alte patru garnituri Incidentul vine înainte ca alte patru trenuri PESA să fie introduse în circulație „zilele următoare”, pe mai multe rute, conform aceleiași surse: București Nord – Constanța București Obor – Constanța Constanța – Fetești Trenul de pe București–Brașov este unul dintre cele cinci trenuri PESA intrate în posesia CFR Călători , dintr-un total de 21 de trenuri noi menționate în context de ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță . Context: trenuri noi recepționate, dar nefolosite Radu Miruță a susținut că a găsit trenuri noi în gara Obor, „recepționate de statul român”, dar care nu erau puse în circulație. El a afirmat că a blocat plățile către firma care „nu își făcuse treaba” și că a încercat să deblocheze situația prin coordonare între responsabili, numind punerea în circulație a trenului „un lucru bun și un alt pas înainte”. Pentru CFR Călători, miza imediată este ca introducerea accelerată a noilor garnituri să nu fie însoțită de probleme tehnice sau de confort care să erodeze încrederea publicului chiar la începutul programului de modernizare a materialului rulant. [...]

Forțele Aeriene ale SUA mizează pe un calendar accelerat pentru F-47, cu primul zbor așteptat în 2028, susținut de finanțări de ordinul miliardelor de dolari , într-un program care ar trebui să înlocuiască flota F-22 și să fixeze următorul standard de superioritate aeriană, potrivit TechRadar . Programul Boeing F-47, parte din inițiativa Next Generation Air Dominance (NGAD) , a intrat în faza de „engineering and manufacturing development” (dezvoltare inginerească și de fabricație), iar oficiali ai Forțelor Aeriene spun că proiectul este suficient de avansat încât aeronava „va zbura în această administrație”. În același timp, ținta de calendar comunicată rămâne primul zbor în 2028. Ce înseamnă faza actuală și ce urmează operațional Faza de dezvoltare și fabricație vizează integrarea sistemelor de la bord, rafinarea performanțelor și producerea unui număr limitat de aeronave de test pentru activități de evaluare. Oficialii nu au precizat câte aparate vor fi construite pentru testare, dar etapa include și opțiuni care susțin „low-rate initial production” (producție inițială în ritm redus), adică prime loturi mici înainte de producția la scară. Generalul Dale White, Director of Critical Major Weapon Systems, a spus că programul a beneficiat de „extreme teaming” cu parteneri industriali și că a intrat în această etapă cu o „maturitate fără precedent”, sugerând că o parte importantă din munca de inginerie era deja avansată înainte ca activitățile de fabricație să se extindă. „F-47 va zbura în această administrație”, a declarat White, potrivit materialului. Miza bugetară: cel puțin 185 de aeronave și finanțare în creștere Forțele Aeriene intenționează să cumpere cel puțin 185 de avioane F-47, același număr cu flota de F-22 pe care noua platformă ar urma să o înlocuiască. La nivel de finanțare, programul a primit 3,45 miliarde de dolari (aprox. 15,7 miliarde lei) pentru anul fiscal 2026, iar solicitarea bugetară pentru anul fiscal 2027 depășește 5 miliarde de dolari (aprox. 22,8 miliarde lei). NGAD ca „familie de sisteme”, nu doar un avion F-47 este prezentat ca un element dintr-o strategie mai largă de superioritate aeriană, în care aeronava cu pilot ar opera împreună cu „Collaborative Combat Aircraft” (aeronave de luptă colaborative), într-o arhitectură descrisă ca „family of systems” – un set de platforme și capabilități care funcționează integrat în medii contestate, în locul dependenței de un singur tip de avion. În acest cadru, F-47 ar urma să aibă un design modular, pentru a putea integra tehnologii viitoare, și să susțină capabilități de lovire la distanță mai mare, pe măsură ce cerințele operaționale evoluează. Riscuri: istoric de întârzieri și costuri la programe avansate Deși Forțele Aeriene și guvernul SUA își mențin încrederea că programul va atinge jaloanele planificate, TechRadar notează că programele de aeronave de luptă avansate au întâmpinat istoric dificultăți tehnice, financiare și de producție înainte de intrarea efectivă în serviciu operațional. Materialul este bazat pe informații „via Defense News”, cu trimitere la Defense News . [...]