Știri
Știri din categoria Apărare
Forțele Aeriene ale SUA mizează pe un calendar accelerat pentru F-47, cu primul zbor așteptat în 2028, susținut de finanțări de ordinul miliardelor de dolari, într-un program care ar trebui să înlocuiască flota F-22 și să fixeze următorul standard de superioritate aeriană, potrivit TechRadar.
Programul Boeing F-47, parte din inițiativa Next Generation Air Dominance (NGAD), a intrat în faza de „engineering and manufacturing development” (dezvoltare inginerească și de fabricație), iar oficiali ai Forțelor Aeriene spun că proiectul este suficient de avansat încât aeronava „va zbura în această administrație”. În același timp, ținta de calendar comunicată rămâne primul zbor în 2028.
Faza de dezvoltare și fabricație vizează integrarea sistemelor de la bord, rafinarea performanțelor și producerea unui număr limitat de aeronave de test pentru activități de evaluare. Oficialii nu au precizat câte aparate vor fi construite pentru testare, dar etapa include și opțiuni care susțin „low-rate initial production” (producție inițială în ritm redus), adică prime loturi mici înainte de producția la scară.
Generalul Dale White, Director of Critical Major Weapon Systems, a spus că programul a beneficiat de „extreme teaming” cu parteneri industriali și că a intrat în această etapă cu o „maturitate fără precedent”, sugerând că o parte importantă din munca de inginerie era deja avansată înainte ca activitățile de fabricație să se extindă.
„F-47 va zbura în această administrație”, a declarat White, potrivit materialului.
Forțele Aeriene intenționează să cumpere cel puțin 185 de avioane F-47, același număr cu flota de F-22 pe care noua platformă ar urma să o înlocuiască. La nivel de finanțare, programul a primit 3,45 miliarde de dolari (aprox. 15,7 miliarde lei) pentru anul fiscal 2026, iar solicitarea bugetară pentru anul fiscal 2027 depășește 5 miliarde de dolari (aprox. 22,8 miliarde lei).
F-47 este prezentat ca un element dintr-o strategie mai largă de superioritate aeriană, în care aeronava cu pilot ar opera împreună cu „Collaborative Combat Aircraft” (aeronave de luptă colaborative), într-o arhitectură descrisă ca „family of systems” – un set de platforme și capabilități care funcționează integrat în medii contestate, în locul dependenței de un singur tip de avion.
În acest cadru, F-47 ar urma să aibă un design modular, pentru a putea integra tehnologii viitoare, și să susțină capabilități de lovire la distanță mai mare, pe măsură ce cerințele operaționale evoluează.
Deși Forțele Aeriene și guvernul SUA își mențin încrederea că programul va atinge jaloanele planificate, TechRadar notează că programele de aeronave de luptă avansate au întâmpinat istoric dificultăți tehnice, financiare și de producție înainte de intrarea efectivă în serviciu operațional.
Materialul este bazat pe informații „via Defense News”, cu trimitere la Defense News.
Recomandate
Serviciile de informații ale SUA își ajustează evaluarea de risc și iau în calcul că Rusia ar putea testa unitatea NATO chiar din această toamnă , prin acțiuni hibride (atacuri cibernetice, sabotaje) sau, cu probabilitate încă redusă, printr-o incursiune militară limitată pe flancul estic, potrivit Biziday , care citează un raport prezentat de The Wall Street Journal . Unghiul principal al acestei evaluări este unul operațional: scenariile descrise nu vizează o invazie de amploare, ci acțiuni „greu de încadrat” care să pună la încercare viteza și coeziunea decizională a Alianței, fără a forța imediat un răspuns colectiv. Ce ar urmări Moscova și de ce contează pentru NATO Potrivit raportului citat de The Wall Street Journal , obiectivul ar fi să observe dacă NATO reacționează unitar și rapid sau dacă apar diviziuni politice între statele membre. Intervalul în care un astfel de scenariu ar putea deveni posibil este „din această toamnă și până în 2029”, deși, în acest moment, probabilitatea unei incursiuni militare rămâne redusă. Evaluarea Washingtonului s-ar fi schimbat în cursul acestui an. Până recent, concluzia era că Rusia nu va provoca direct NATO cât timp este implicată în războiul din Ucraina, însă oficialii americani invocă acum dificultățile Rusiei pe front și presiunile interne asupra lui Vladimir Putin de a obține un rezultat care să poată fi prezentat drept victorie. Scenariile luate în calcul: „zona gri” dintre pace și război În locul unei invazii clasice — care ar declanșa aproape sigur Articolul 5 — evaluările americane descriu acțiuni menite să testeze reacția Alianței fără a provoca automat un răspuns colectiv. Printre scenariile analizate se numără: atacuri cibernetice asupra infrastructurii unui stat membru; operațiuni hibride cu grupuri armate fără însemne oficiale; sabotaje; o incursiune militară limitată într-o zonă de frontieră de pe flancul estic al NATO. Context regional: incidente care au ridicat întrebări și avertismente europene Oficiali occidentali afirmă că ar exista deja semne ale unor astfel de „teste”, inclusiv episoade în care rachete rusești au ajuns pe teritoriul Poloniei și situații în care drone rusești au pătruns și s-au prăbușit în România, incidente care au alimentat discuțiile despre răspunsul NATO la provocări limitate sau ambigue. În paralel, Biziday notează că au existat și avertismente din Europa: șeful armatei germane, generalul Christian Freuding, a declarat în iunie că Rusia ar putea dobândi capacitatea de a ataca state NATO în următorii trei ani, iar ministrul lituanian al Apărării a avertizat asupra unor posibile atacuri „sub steag fals”, menite să creeze confuzie privind responsabilitatea. Presiune pe stocuri și pe sprijinul pentru Ucraina Noua evaluare apare și pe fondul preocupărilor Washingtonului privind diminuarea stocurilor unor muniții și sisteme de apărare considerate esențiale într-un conflict major. Potrivit presei americane, livrările către Ucraina și operațiunile împotriva Iranului ar fi redus rezervele unor sisteme precum Patriot, THAAD, Stinger și ATACMS, deși Administrația Trump respinge aceste informații. În același timp, Ucraina avertizează că livrările occidentale de rachete pentru apărarea antiaeriană au scăzut semnificativ în acest an, în timp ce Rusia și-a intensificat atacurile cu rachete balistice și drone asupra orașelor ucrainene. În acest context, temerea oficialilor americani este că Kremlinul ar putea încerca să obțină un avantaj politic și strategic printr-o provocare limitată la adresa NATO, mizând pe ezitări în cazul unor atacuri hibride sau de mică amploare. [...]
Arabia Saudită își ridică nivelul de alertă pentru infrastructura economică după ce un oficial saudit a declarat pentru CNN că există indicii privind „atacuri multiple coordonate” pregătite de facțiuni ale milițiilor irakiene, în cooperare cu houthi susținuți de Iran, pe fondul riscului de extindere a conflictului regional. Potrivit oficialului, „mai multe rapoarte de informații” din Arabia Saudită, SUA și alte state din regiune ar indica faptul că membri ai unor miliții irakiene, „în coordonare cu houthi”, ar plănui să lovească „în viitorul foarte apropiat”, sub îndrumarea Gardienilor Revoluției din Iran (IRGC) . Informațiile vin la o zi după ce houthi au revendicat un atac asupra unui petrolier saudit în Golful Aden, rută maritimă importantă. În ultimele săptămâni, Arabia Saudită a fost vizată de atacuri cu rachete lansate de houthi din Yemen și de atacuri cu drone atribuite milițiilor irakiene sprijinite de Iran, mai notează publicația. Oficialul saudit a spus că au fost detectate întâlniri care ar implica irakieni, houthi și membri ai IRGC, precum și mișcări de drone și rachete. Ținte potențiale: porturi, aeroporturi și facilități energetice Oficialul a indicat că țintele vizate ar fi „în principal instalații civile și economice”, menționând: facilități energetice, porturi, aeroporturi, fără a oferi detalii suplimentare. Acesta a sugerat că eventualele atacuri ar urmări să deraieză progresele în negocieri și ar putea semnala inclusiv o posibilă luptă de putere în interiorul Iranului. Reacția Riadului și escaladarea de la frontieră În același timp, oficialul a spus că Arabia Saudită va continua eforturile de detensionare și contactele cu autoritățile irakiene, fără să detalieze răspunsul pregătit. Totuși, a avertizat că Riadul va reacționa la orice agresiune. „Arabia Saudită va lua toate măsurile necesare pentru a face față oricărei agresiuni.” La scurt timp după declarațiile oficialului, coaliția condusă de Arabia Saudită a anunțat că 11 civili au fost răniți joi într-un atac houthi în sudul țării, aproape de granița cu Yemen. Dintre răniți, șapte ar fi cetățeni saudiți, inclusiv o femeie și un copil de 4 ani cu arsuri de gradul doi; au mai fost răniți un cetățean yemenit, doi egipteni și un pakistanez. „Miliția teroristă houthi a desfășurat aceste atacuri teroriste folosind bombardamente nediscriminatorii împotriva obiectivelor civile.” Ce urmează: summit la Mecca și posibil acord de apărare Pentru vineri, Arabia Saudită, Turcia și Pakistan sunt așteptate la un summit la Mecca, unde, potrivit unor surse regionale citate de CNN, ar urma să fie anunțat un acord comun de apărare. Contextul rămâne tensionat: Arabia Saudită a condus o coaliție militară care a intervenit în Yemen în 2015 împotriva houthi, fără să reușească să îi înlăture din nordul țării, iar conflictul a alimentat o criză umanitară majoră. [...]
Ucraina spune că este aproape de un scut antirachetă propriu , o mișcare care ar putea reduce pe termen mediu dependența de sistemele occidentale și presiunea asupra stocurilor de interceptoare, potrivit Agerpres , care citează dpa. Președintele Volodimir Zelenski a afirmat că Ucraina face progrese în dezvoltarea unui sistem de apărare împotriva rachetelor balistice, în condițiile în care țara se confruntă cu atacuri aeriene zilnice din partea Rusiei. Mesajul a fost publicat pe Telegram după o întâlnire cu experți din domeniul apărării și securității. „Pot să confirm că producătorii noștri de arme au ajuns deja la standardele cerute.” Zelenski a indicat că autoritățile de la Kiev se așteaptă la „rezultatele dorite” în intervalul 2026–2027. Alternativă la Patriot, dar vulnerabilitate pe termen scurt Kievul urmărește ca sistemul emergent FREYJA să devină o alternativă „eficientă din punctul de vedere al costurilor” și cu „performanțe ridicate” la sistemul american Patriot, livrat Ucrainei de SUA și de alte state NATO după invazia rusă din 2022. Totuși, Ucraina rămâne „foarte vulnerabilă” din cauza unei crize de interceptoare, iar Zelenski le-a cerut în mod repetat aliaților să trimită rachete interceptoare din propriile stocuri până când sistemul ucrainean va fi operațional. [...]
Planul administrației Trump de a construi 15 cuirasate nucleare ar putea ajunge la 275 de miliarde de dolari (aprox. 1.265 miliarde lei) , iar șantierele navale americane s-ar putea să nu aibă capacitatea necesară pentru un asemenea volum, potrivit unui raport al Biroului pentru Buget al Congresului (CBO), relatat de HotNews . Costul total estimat vizează 15 nave de luptă de suprafață cu propulsie nucleară, cu un preț „în jur de” 18 miliarde de dolari (aprox. 83 miliarde lei) pe unitate, ceea ce le plasează în aceeași categorie de cost cu portavioanele din „clasa Ford”, cele mai scumpe nave militare construite până acum. Cât ar costa, concret, programul și cum se compară cu alte nave În planul de construcții navale pentru 2027, publicat în mai, Marina SUA a indicat că intenționează să achiziționeze 15 cuirasate cu un deplasament de 35.000 de tone în perioada 2028–2056. CBO estimează că prima navă ar costa 23,4 miliarde de dolari (aprox. 108 miliarde lei), iar cele construite ulterior aproximativ 18 miliarde de dolari (aprox. 83 miliarde lei) fiecare. Raportul notează că aceste valori sunt peste estimările anterioare: 15,1 miliarde de dolari pentru prima unitate și 10,2 miliarde de dolari pentru a doua și a treia. Diferența este pusă, în raport, pe faptul că estimarea inițială viza o navă cu propulsie convențională, nu una cu propulsie nucleară. Ca repere de comparație, CBO indică: portavionul „USS Gerald R. Ford”, intrat în serviciu în 2017, a costat 13,3 miliarde de dolari (aprox. 61 miliarde lei), iar versiunile mai noi din „clasa Ford” sunt estimate la circa 22 de miliarde de dolari (aprox. 101 miliarde lei) fiecare; viitoarele submarine purtătoare de rachete balistice din „clasa Columbia” sunt estimate la aproximativ 10 miliarde de dolari (aprox. 46 miliarde lei) bucata. Capacitatea industrială, a doua constrângere majoră Dincolo de finanțare, CBO avertizează că șantierele navale din SUA ar putea să nu poată susține volumul de muncă necesar. Noile cuirasate ar urma să fie de peste trei ori și jumătate mai mari decât distrugătoarele cu rachete ghidate din „clasa Arleigh Burke”, care domină în prezent construcția navelor de luptă de suprafață pentru Marina SUA. „Până în 2035, planul Marinei (…) ar urma să crească mai mult decât dublu volumul total, exprimat în tonaj, al navelor mari de luptă de suprafață pe care constructorii navali ar trebui să le producă (…). Adaptarea la o asemenea creștere semnificativă a producției de nave mari de luptă de suprafață ar putea reprezenta o provocare pentru industria construcțiilor navale”, se arată în raportul CBO. Raportul plasează această problemă într-un context mai larg al industriei, descrisă ca fiind afectată frecvent de întârzieri și depășiri de costuri. În acest sens, este citată o declarație din anul precedent a fostului secretar al Marinei, John Phelan, potrivit căreia cel mai performant program de construcții navale avea o întârziere de șase luni și depășise bugetul cu 57%. „Toate programele noastre sunt un dezastru”, a declarat el în fața Congresului. Context: ce ar urma să includă noile cuirasate Administrația de la Washington a anunțat proiectul în decembrie anul trecut, președintele SUA afirmând că navele vor fi echipate cu „tunuri și rachete la cel mai înalt nivel”, arme hipersonice, tunuri electromagnetice, rachete de croazieră și „cele mai sofisticate lasere din lume”. Ulterior, Marina SUA a precizat că aceste cuirasate vor transporta rachete de croazieră cu focoase nucleare, ceea ce le-ar transforma în cele mai puternice nave din arsenalul american, după submarinele cu rachete balistice. [...]
Descoperirea unei drone cu exploziv lângă un avion cargo încărcat cu muniție ridică miza de securitate pentru transporturile militare prin Leipzig , un nod logistic folosit atât de NATO, cât și de companii civile, potrivit HotNews . Incidentul a avut loc în noaptea de marți spre miercuri, când pe aeroportul Leipzig/Halle a fost găsită o dronă cu un dispozitiv exploziv atașat. Analizele criminalistice au indicat că era vorba de un exploziv puternic, de tipul celor folosite de armată. Muniție militară la câțiva metri de dronă Conform informațiilor publicate de Süddeutsche Zeitung și preluate de HotNews, unul dintre avioanele cargo Antonov aflate în apropierea dronei era încărcat cu muniție militară. Muniția ar fi venit recent din Franța și, „probabil”, urma să fie transportată mai departe, pe baza unui raport confidențial al poliției citat de publicația germană. Drona se afla în zona unor avioane cargo ale Antonov Airlines, companie ucraineană care are bază pe aeroportul din Leipzig. Impact operațional: întreruperea traficului și presiune pe măsurile de protecție Traficul aerian a fost întrerupt timp de două ore, după ce a fost descoperită drona care transporta un „dispozitiv exploziv neidentificat”, ulterior dezamorsat, notează HotNews, care trimite la analiza despre „o escaladare fără precedent în Europa” . Aeroportul Leipzig este descris ca un centru logistic pentru armata germană și NATO, dar și ca bază pentru DHL și Antonov Airlines, ceea ce amplifică riscul operațional: un incident într-o zonă cu trafic mixt (militar și civil) poate produce blocaje și costuri în lanț, inclusiv prin oprirea temporară a zborurilor. Reacția autorităților: „ atac hibrid ” și suspiciuni privind implicarea unor „puteri străine” Ministrul german de interne a avertizat că s-a intrat într-o „nouă dimensiune de pericol”, în contextul în care Leipzig/Halle este un nod logistic-cheie militar și civil, potrivit articolului HotNews despre „o nouă dimensiune a pericolului” . Ministrul Alexander Dobrindt a calificat incidentul drept „atac hibrid” și a spus că ar putea implica „puteri străine”, conform relatării HotNews din materialul despre prima reacție a unui ministru german . Germania este menționată ca fiind cel mai mare furnizor național de ajutor militar pentru Ucraina, iar faptul că prin Leipzig se fac și transporturi militare pentru NATO explică de ce incidentul este tratat ca o problemă de securitate cu implicații mai largi decât un simplu eveniment de ordine publică. [...]
Bulgaria, România și Spania își coordonează operațional poliția aeriană transfrontalieră în NATO , după semnarea unui acord tehnic trilateral care permite desfășurarea de misiuni comune și, la nevoie, extinderea patrulărilor spaniole din România în spațiul aerian bulgar, potrivit Agerpres . Acordul a fost încheiat pe baza înțelegerii bilaterale România–Bulgaria din 2021, care prevede posibilitatea implicării unei țări terțe în operațiuni de poliție aeriană. În acest caz, Spania este statul care participă la misiuni, conform comunicatului Ministerului bulgar al Apărării, citat în material. Ce se schimbă în practică: misiuni spaniole și peste graniță În cadrul Sistemului integrat de apărare aeriană și antirachetă al NATO (NATINAMDS) , forțele aeriene spaniole vor efectua misiuni de patrulare aeriană în spațiul aerian al României, unde sunt deja desfășurate, iar „dacă va fi necesar” și în spațiul aerian al Bulgariei, a precizat Ministerul Apărării de la Sofia. De ce contează: întărirea apărării aeriene pe flancul estic Misiunile comune de supraveghere aeriană cu alte state membre NATO sunt parte din mecanismele Alianței pentru securizarea spațiului aerian al țărilor de pe flancul estic, în proximitatea Ucrainei. Ministerul bulgar al Apărării susține că această cooperare consolidează coordonarea în apărarea aeriană și antirachetă între aliați și întărește capacitățile de apărare colectivă. Informația a fost relatată de Agerpres, care citează un comunicat al Ministerului bulgar al Apărării și menționează că știrea este transmisă în contextul relatării agenției EFE. Pentru context suplimentar, aceeași informație apare și în Antena 3 . [...]
