Știri
Știri din categoria Apărare
Forțele Aeriene ale SUA mizează pe un calendar accelerat pentru F-47, cu primul zbor așteptat în 2028, susținut de finanțări de ordinul miliardelor de dolari, într-un program care ar trebui să înlocuiască flota F-22 și să fixeze următorul standard de superioritate aeriană, potrivit TechRadar.
Programul Boeing F-47, parte din inițiativa Next Generation Air Dominance (NGAD), a intrat în faza de „engineering and manufacturing development” (dezvoltare inginerească și de fabricație), iar oficiali ai Forțelor Aeriene spun că proiectul este suficient de avansat încât aeronava „va zbura în această administrație”. În același timp, ținta de calendar comunicată rămâne primul zbor în 2028.
Faza de dezvoltare și fabricație vizează integrarea sistemelor de la bord, rafinarea performanțelor și producerea unui număr limitat de aeronave de test pentru activități de evaluare. Oficialii nu au precizat câte aparate vor fi construite pentru testare, dar etapa include și opțiuni care susțin „low-rate initial production” (producție inițială în ritm redus), adică prime loturi mici înainte de producția la scară.
Generalul Dale White, Director of Critical Major Weapon Systems, a spus că programul a beneficiat de „extreme teaming” cu parteneri industriali și că a intrat în această etapă cu o „maturitate fără precedent”, sugerând că o parte importantă din munca de inginerie era deja avansată înainte ca activitățile de fabricație să se extindă.
„F-47 va zbura în această administrație”, a declarat White, potrivit materialului.
Forțele Aeriene intenționează să cumpere cel puțin 185 de avioane F-47, același număr cu flota de F-22 pe care noua platformă ar urma să o înlocuiască. La nivel de finanțare, programul a primit 3,45 miliarde de dolari (aprox. 15,7 miliarde lei) pentru anul fiscal 2026, iar solicitarea bugetară pentru anul fiscal 2027 depășește 5 miliarde de dolari (aprox. 22,8 miliarde lei).
F-47 este prezentat ca un element dintr-o strategie mai largă de superioritate aeriană, în care aeronava cu pilot ar opera împreună cu „Collaborative Combat Aircraft” (aeronave de luptă colaborative), într-o arhitectură descrisă ca „family of systems” – un set de platforme și capabilități care funcționează integrat în medii contestate, în locul dependenței de un singur tip de avion.
În acest cadru, F-47 ar urma să aibă un design modular, pentru a putea integra tehnologii viitoare, și să susțină capabilități de lovire la distanță mai mare, pe măsură ce cerințele operaționale evoluează.
Deși Forțele Aeriene și guvernul SUA își mențin încrederea că programul va atinge jaloanele planificate, TechRadar notează că programele de aeronave de luptă avansate au întâmpinat istoric dificultăți tehnice, financiare și de producție înainte de intrarea efectivă în serviciu operațional.
Materialul este bazat pe informații „via Defense News”, cu trimitere la Defense News.
Recomandate
Pentagonul a ales Boeing pentru programul F/A-XX, o decizie care deschide un nou ciclu de investiții și capacități industriale în apărarea americană , potrivit Economica . Viitorul avion de luptă al US Navy ar urma să înlocuiască, în deceniul 2030, flota F/A-18E Super Hornet și EA-18G Growler și să opereze alături de F-35C, conform informațiilor transmise de Agerpres. Programul este, în această etapă, denumit F/A-XX și este prezentat de Pentagon ca o platformă de generația a șasea destinată aviației navale americane. Pentru Boeing, selecția consolidează poziția companiei într-o zonă cu bugete mari și proiecte pe termen lung, într-un moment în care industria de apărare mizează tot mai mult pe modernizarea rapidă a flotelor. Ce înseamnă contractul pentru Boeing: producție și dezvoltare în paralel Steve Parker, președintele diviziei de Apărare, Spațiu și Securitate a Boeing (BDS), a declarat că este „o onoare” ca Boeing să fie selectată pentru a produce „prima platformă de generația a șasea a Navy”. Compania susține că noul avion va aduce progrese în: arhitectura „în mediu deschis” a sistemelor de misiune (o abordare care permite integrarea mai ușoară a unor componente și actualizări), sisteme de misiune avansate, capacități operaționale. În același context, Parker afirmă că Boeing a investit pentru a putea derula în paralel două programe de avioane de luptă avansate și că este pregătită să construiască simultan aeronave din mai multe programe. Context: Boeing are deja un alt program de nouă generație Economica notează că Boeing fusese selectată anterior, în martie 2025, și pentru avionul de nouă generație al forțelor aeriene ale SUA, F-47. În paralel, compania construiește un sit de producție securizat în St. Louis (Missouri), descris ca fiind cel mai vast din Statele Unite. Reacția competitorului: Northrop Grumman cere clarificări Northrop Grumman, care a concurat cu Boeing pentru contractul US Navy, spune că a propus un avion de generația a șasea cu „o capacitate mare de protecție” și o „platformă digitală avansată” și că așteaptă informații suplimentare despre selecție. [...]
Securitatea a fost întărită la baza RAF Fairford , folosită de forțele aeriene americane, după arestarea mai multor bărbați suspectați de infracțiuni legate de explozibili , iar autoritățile britanice au evacuat locuințe din apropiere și au trimis echipe militare specializate pentru verificarea unor vehicule, potrivit Reuters . Poliția din Gloucestershire a anunțat că a declarat „incident major” în zona bazei din sud-vestul Angliei și că mai mulți bărbați au fost reținuți sub suspiciunea unor fapte încadrate la legislația privind explozibilii. Autoritățile spun că, în acest moment, consideră situația „sub control”. Un martor Reuters a relatat că polițiști înarmați au blocat accesul la poarta principală a bazei, iar echipamente au fost poziționate în fața punctelor de acces. În localitatea Fairford, în apropierea bazei, erau prezente aproximativ 30 de vehicule de intervenție, inclusiv mașini de poliție, ambulanțe și autospeciale de pompieri. Locuitori dintr-un sat din apropiere au fost evacuați într-un centru de agrement. Ce măsuri au luat autoritățile Potrivit poliției, evacuările vizează proprietăți din zona Whelford, localitate aflată în apropierea bazei. În paralel, echipa militară specializată în neutralizarea munițiilor și dispozitivelor explozive examinează „un număr de vehicule”. Context: bază folosită de SUA și sensibilitate crescută Reuters amintește că guvernul britanic a autorizat anterior SUA să folosească RAF Fairford pentru lovituri asupra unor amplasamente de rachete iraniene care atacau nave în Strâmtoarea Ormuz , iar în iulie Gardienii Revoluției din Iran au avertizat că orice bază utilizată pentru astfel de lovituri ar fi o „țintă legitimă”. Un purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene ale SUA a refuzat să discute măsuri specifice de protecție, dar a transmis că unitățile americane din Marea Britanie „rămân vigilente” și vor lua măsuri pentru siguranța militarilor, civililor, contractorilor și familiilor acestora. Separat, Reuters notează că miniștri britanici au informat furnizori de infrastructură critică despre amenințarea pe care o percep din partea Rusiei, pe fondul îngrijorărilor legate de posibile acte de sabotaj și atacuri cibernetice; Rusia neagă astfel de acțiuni. [...]
MApN a activat procedurile de alertă aeriană la granița cu Ucraina , după ce radarele au detectat în noaptea de 4 spre 5 octombrie o țintă aeriană în apropierea frontierei, iar populația din nordul județului Tulcea a primit mesaj RO-Alert , potrivit Antena 3 . Ministerul Apărării Naționale precizează că ținta a fost observată „la est de Vâlcove, Ucraina”, în proximitatea graniței cu România, iar ca măsură operațională au fost ridicate de la sol două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de luptă pentru Poliție Aeriană Întărită , care au decolat de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. În același interval, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației. Mesajul RO-Alert a fost transmis la ora 02:34, iar alerta aeriană a încetat la 03:23. Ce înseamnă operațional pentru România MApN afirmă că nu au fost detectate pătrunderi în spațiul aerian național , însă episodul arată că mecanismul de reacție – supraveghere radar, ridicarea avioanelor de poliție aeriană și alertarea populației – este folosit în timp real în zona de frontieră. Cronologia evenimentelor comunicată de MApN Detectarea unei ținte aeriene în proximitatea frontierei (noaptea de 4 spre 5 octombrie), la est de Vâlcove, Ucraina Decolarea a două aeronave F-18 spaniole de la Baza 57 Mihail Kogălniceanu Transmiterea mesajului RO-Alert în nordul județului Tulcea la 02:34 Încetarea alertei aeriene la 03:23 [...]
Revendicarea Phenianului privind folosirea inteligenței artificiale la o rachetă balistică ridică miza militară în regiune , în condițiile în care o astfel de capabilitate ar complica semnificativ apărarea antirachetă și ar alimenta escaladarea dintre cele două Corei, potrivit Economica . Statul Major Interarme (JCS) al Coreei de Sud a anunțat că a detectat o rachetă balistică lansată din regiunea Wonsan (Coreea de Nord) către Marea Japoniei. Conform JCS, racheta a zburat aproximativ 700 de kilometri înainte de a cădea în mare. De ce contează: „AI” și traiectorie schimbătoare, fără detalii verificabile Kim Yo Jong , sora liderului nord-coreean Kim Jong Un și considerată purtătoare de cuvânt neoficială a Phenianului, a susținut că „racheta strategică cu rază medie de acțiune” este capabilă să-și modifice traiectoria de zbor la altitudine mică și că ar fi fost folosită inteligența artificială, fără să ofere detalii suplimentare despre cum a fost utilizată această tehnologie. Ea a mers mai departe, afirmând că „nu există nicio modalitate de a evita un atac cu acest tip de rachetă” și reluând o declarație atribuită lui Kim Jong Un, potrivit căreia „nicio țară din lume nu ar putea avea acces la o astfel de tehnologie timp de cel puțin câțiva ani”. În lipsa unor informații tehnice independente în textul sursei, afirmațiile privind utilizarea AI rămân la nivel de revendicare politică. Context: tensiuni crescute după incidentul din DMZ Lansarea are loc pe fondul escaladării tensiunilor intercoreene după explozia a două mine, pe 21 septembrie, în Zona Demilitarizată (DMZ), incident soldat cu rănirea a trei soldați sud-coreeni, dintre care doi grav. Ministrul sud-coreean al apărării, Kang Shin-chul, a calificat incidentul drept „o încălcare clară a acordului de armistițiu” și a spus că Seulul va lua „măsurile necesare”, considerând Coreea de Nord responsabilă. Phenianul a negat implicarea și a respins cererea Seulului de a-și cere scuze, numind-o „patetică”. Ca răspuns la avertismentele ministrului sud-coreean, Kim Yo Jong a declarat: „Suntem pregătiți pentru orice, indiferent de opțiunea pe care o aleg”. Ce urmează: accelerarea programului și posibil sprijin extern În septembrie, Kim Jong Un a subliniat necesitatea creșterii „nivelului de Inteligență Artificială” în sistemele de arme ofensive și defensive ale țării. În același timp, analiștii citați în material consideră că Phenianul și-ar putea dezvolta rapid tehnologia rachetelor cu sprijin militar din partea Rusiei, în schimbul trimiterii de trupe pentru a sprijini războiul Moscovei împotriva Ucrainei. [...]
ISW spune că Putin exagerează câștigurile teritoriale ale Rusiei, într-un mesaj care susține „războiul cognitiv” al Kremlinului , potrivit Adevărul . Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) apreciază că prezentarea făcută de președintele rus pentru luna septembrie 2026 este „atât de ruptă de realitate, încât seamănă cu niște halucinații”. ISW compară cifrele invocate de Vladimir Putin cu propriile evaluări privind evoluția frontului. Putin a susținut că forțele ruse au cucerit 1.301 km² de teritoriu în Ucraina doar în septembrie 2026, însă institutul afirmă că Rusia ar fi înregistrat, de fapt, o pierdere netă de 80,81 km² în aceeași perioadă. Chiar și dacă sunt luate în calcul „infiltrările” trupelor ruse în zone pe care nu le controlează, ISW estimează o pierdere netă de 175,18 km². Miza: legitimarea războiului și presiune psihologică asupra Europei În analiza sa, ISW leagă aceste declarații de ceea ce numește intensificarea eforturilor de „război cognitiv” (operațiuni de influențare a percepțiilor publice și politice) menite să convingă că liderii europeni care răspund amenințărilor Rusiei ar fi, de fapt, „agresorii”. În același registru, Putin a afirmat că Rusia „nu amenință pe nimeni” și nu intenționează să atace alte state, dar a avertizat că Moscova ar recurge la arme nucleare dacă Europa ar ataca Kaliningradul sau alte teritorii ruse. ISW amintește însă că, în ultimii ani, oficiali ruși – inclusiv Putin, Dmitri Medvedev și Andrei Kolesnik, membru al Comitetului pentru Apărare al Dumei de Stat – au lansat amenințări la adresa unor state europene și a unor capitale occidentale. Ce spune ISW despre „realitatea fictivă” de pe front Potrivit institutului, afirmațiile lui Putin continuă să descrie o „realitate fictivă” a situației de pe front, care ar susține încercarea Kremlinului de a prezenta avansurile ruse drept progrese ample pe câmpul de luptă. ISW precizează că nu poate stabili dacă Putin știe că cifrele prezentate sunt false sau dacă acceptă date fictive despre front care îi sunt furnizate. Context: planificare pentru un război de durată și bugete militare record În același context, este menționat că Rusia se pregătește ca războiul din Ucraina să continue ani de zile, prin planificarea unor cheltuieli de război record și renunțarea la planurile de reducere a bugetelor militare. Sunt indicate cheltuieli militare prevăzute pentru anul viitor de 205 miliarde de dolari (aprox. 922,5 miliarde lei), ceea ce ar însemna o creștere anuală de peste 40% față de cheltuielile planificate pentru acest an și de aproape 380% față de anul dinaintea începerii războiului. Oficialii ar anticipa doar o scădere ușoară, la aproximativ 199 miliarde de dolari în 2028 (aprox. 895,5 miliarde lei) și circa 195 miliarde de dolari în 2029 (aprox. 877,5 miliarde lei), o traiectorie descrisă drept o schimbare bruscă față de acum un an, când Moscova intenționa să tempereze creșterea cheltuielilor militare pentru a reduce deficitul bugetar și a reface rezervele epuizate în timpul războiului. Linkuri relevante din material: Analiza ISW: ISW Context despre bugetele de război: Adevărul [...]
România vizează o capacitate industrială de apărare aeriană și drone, cu finanțare SAFE de circa 200 milioane euro (aprox. 1 miliard lei), într-un proiect pe care Bucureștiul ar urma să-l dezvolte împreună cu Ucraina pe teritoriul românesc, pe fondul extinderii atacurilor cu drone ale Rusiei în proximitatea spațiului aerian românesc, potrivit Euronews . Atacurile cu drone ale Rusiei asupra Ucrainei „se extind în spațiul aerian românesc și de-a lungul Mării Negre”, iar Bucureștiul avertizează și asupra unei campanii mai ample de atacuri cibernetice, sabotaj și alte forme de război hibrid. În acest context, România cere o descurajare mai puternică a NATO pe flancul estic și o cooperare mai strânsă între aliații europeni. Ministrul de externe Oana Țoiu a indicat că prioritatea imediată ține de întărirea apărării aeriene, în special prin creșterea capacităților de radar și monitorizare, despre care spune că au fost „îmbunătățite semnificativ” pe parcursul anului. Un exemplu menționat este sistemul MEROPS din Statele Unite, care este „integrat în sistemul operațional NATO”, dar care ar avea nevoie de infrastructură suplimentară pentru monitorizarea frontierei în domeniul apărării aeriene. Proiect industrial cu Ucraina: producție în România și potențial de export Planul prezentat de Oana Țoiu vizează fabricarea de „capacități de apărare aeriană și drone” împreună cu Ucraina, în România, prin instrumentul financiar SAFE. Potrivit ministrului, „aproximativ 200 de milioane de euro” sunt alocați pentru proiect, iar obiectivul este ca această capacitate să funcționeze și ca bază pentru a „genera ofertă pentru restul țărilor”. „Avem un plan de a fabrica capacități de apărare aeriană și drone împreună cu Ucraina pe teritoriul României, prin instrumentul financiar SAFE. Aproximativ 200 de milioane de euro sunt alocați pentru acest proiect industrial, de care dorim să dispunem și ca bază ca să generăm ofertă pentru restul țărilor.” În forma prezentată, mesajul indică o miză dublă: consolidarea apărării aeriene în proximitatea graniței și dezvoltarea unei componente industriale care ar putea susține livrări și către alte state. Euronews nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendar, partenerii industriali sau structura exactă a investiției. [...]
