Știri
Știri din categoria Diverse
Debutul trenului electric PESA pe ruta București–Brașov a ridicat semne de întrebare privind fiabilitatea în exploatare, după ce a ajuns la destinație cu aproape o oră întârziere, iar pasagerii au reclamat că aerul condiționat nu a funcționat, potrivit Digi24.
Garnitura electrică PESA, fabricată în Polonia, a plecat din București și a ajuns la Brașov cu întârziere, iar călătorii au descris condițiile din vagoane drept „ca în cuptor”, pe fondul temperaturilor ridicate și al lipsei climatizării. Reacțiile din tren au vizat atât disconfortul, cât și faptul că, în percepția pasagerilor, trenul ar fi avut opriri repetate pentru intervenții „din stație în stație”.
Incidentul vine înainte ca alte patru trenuri PESA să fie introduse în circulație „zilele următoare”, pe mai multe rute, conform aceleiași surse:
Trenul de pe București–Brașov este unul dintre cele cinci trenuri PESA intrate în posesia CFR Călători, dintr-un total de 21 de trenuri noi menționate în context de ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță.
Radu Miruță a susținut că a găsit trenuri noi în gara Obor, „recepționate de statul român”, dar care nu erau puse în circulație. El a afirmat că a blocat plățile către firma care „nu își făcuse treaba” și că a încercat să deblocheze situația prin coordonare între responsabili, numind punerea în circulație a trenului „un lucru bun și un alt pas înainte”.
Pentru CFR Călători, miza imediată este ca introducerea accelerată a noilor garnituri să nu fie însoțită de probleme tehnice sau de confort care să erodeze încrederea publicului chiar la începutul programului de modernizare a materialului rulant.
Recomandate
Scăderea sprijinului pentru UE și NATO complică agenda de integrare a Ucrainei , într-un moment în care deciziile politice de la Kiev se sprijină și pe legitimitatea internă, potrivit datelor citate de Digi24 dintr-un sondaj realizat de Centrul de Cercetări Sociale Socis. Într-un scenariu de referendum „în viitorul apropiat ”, 69,2% dintre respondenți ar vota pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, 22,2% împotrivă, iar 8,7% spun că nu ar vota sau nu s-au hotărât. Pentru NATO, 61,2% ar vota „da”, 29,5% „nu”, iar 9,4% nu ar vota sau sunt indeciși. Ce arată sondajul și de ce contează Datele indică o scădere față de luna precedentă, chiar dacă susținerea rămâne peste pragul de 60% pentru ambele opțiuni. Pentru integrarea europeană și euro-atlantică, acest tip de evoluție contează deoarece reduce marja politică de manevră: cu cât sprijinul public e mai puțin robust, cu atât devine mai dificil pentru autorități să trateze integrarea ca pe un consens intern „automat”. Sondajul a fost realizat în perioada 28 iulie – 2 august de Socis, informația fiind preluată „conform European Pravda ”, notează Digi24. Dinamica față de măsurătorile anterioare Publicația precizează că nivelul de 69,2% pentru UE este mai mic decât în seria de sondaje anterioare, deși „nu este cea mai scăzută înregistrată în ultimii doi ani”. În cazul NATO, sprijinul „a crescut ușor” față de cele două sondaje anterioare ale Socis, însă „tendința generală pe ultimii doi ani indică o scădere a sprijinului”. Ca reper, un sondaj realizat în iunie arăta 79% susținere pentru aderarea la UE și 63% pentru aderarea la NATO, potrivit aceleiași surse. [...]
SUA au reluat integral schimbul de informații cu Ucraina , o decizie cu efect direct asupra capacității Kievului de a lovi mai eficient ținte la distanță pe teritoriul Rusiei, potrivit Digi24 , care citează Kyiv Post, preluând Politico . Miza operațională este majoră: accesul la informații de intelligence (date culese și analizate de servicii) influențează atât precizia loviturilor, cât și avertizarea timpurie privind atacuri aeriene și cu rachete. Reluarea cooperării vine după o înghețare temporară în martie 2025, decisă de Casa Albă în urma unei întâlniri tensionate în Biroul Oval între președintele SUA, Donald Trump, și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, pe 28 februarie 2025. Atunci, Washingtonul a întrerupt temporar atât asistența militară, cât și schimbul de informații cu Kievul. Ce se schimbă pe teren: lovituri mai eficiente și presiune sporită asupra Moscovei Potrivit Politico (via Kyiv Post), schimbul de informații a revenit la nivelurile de dinaintea suspendării, iar parlamentari și experți americani spun că reluarea cooperării a consolidat poziția Ucrainei pe câmpul de luptă și a crescut presiunea asupra Rusiei. Senatorul Mark Warner, liderul democraților din Comisia pentru Informații a Senatului, a indicat o îmbunătățire a situației și a legat-o și de utilizarea dronelor cu rază lungă de acțiune: „Nu vreau să intru în detalii, dar situația s-a îmbunătățit.” În același registru, senatorul republican John Cornyn a pus accent pe dinamica politică de la Washington, sugerând că performanța Ucrainei contează în susținerea pe care o primește: „Toată lumea iubește învingătorii și se pare că Ucraina a întors soarta conflictului.” De ce contează: lecția din 2025, când pauza a produs efecte imediate Articolul amintește că întreruperea fluxului de informații în 2025 a avut consecințe rapide. Revista Time, citând oficiali ucraineni și occidentali, relata atunci că pauza a ajutat forțele ruse să recâștige teren în regiunea Kursk, a slăbit capacitățile de lovire la distanță ale Ucrainei și a expus mii de soldați riscului de a fi încercuiți. Un ofițer ucrainean a descris impactul în termeni duri: „Ca urmare a acestei pauze, s-au înregistrat sute de morți printre ucraineni.” Tot atunci, fără informații obținute prin sateliții americani, Ucraina ar fi avut dificultăți în identificarea țintelor rusești de mare importanță și în asigurarea avertizării timpurii, iar capacitatea de a efectua lovituri de precizie cu sistemul HIMARS a fost afectată, potrivit aceleiași relatări. Context politic: Casa Albă spune că Trump vrea încheierea războiului Casa Albă a transmis, într-un comunicat citat în articol, că Donald Trump rămâne concentrat pe încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei: „Președintele dorește ca acest război să se încheie, astfel încât uciderile fără sens să ia sfârșit.” În paralel, Stephen Sestanovich, cercetător la Consiliul pentru Relații Externe, a susținut că parteneriatul are și o componentă reciprocă, în care Ucraina furnizează la rândul ei informații relevante despre ceea ce se întâmplă la Moscova. În lipsa unor detalii publice despre parametrii tehnici ai schimbului de informații, concluzia rămâne una operațională: revenirea la cooperarea „integrală” indică o normalizare a relației de intelligence SUA–Ucraina, cu efecte directe asupra modului în care Kievul își planifică și execută loviturile la distanță. [...]
Debitului Dunării la un minim istoric pune presiune pe operațiuni critice, inclusiv la Cernavodă , iar efectul colateral este că a scos la suprafață fundațiile Podului lui Constantin cel Mare, la granița româno-bulgară, potrivit Economedia . Fundațiile au devenit vizibile în apropierea satului Ghighen (nordul Bulgariei), pe fondul reducerii accentuate a debitului fluviului. Arheologi bulgari au folosit drone pentru a fotografia și cartografia structurile și pentru a evalua starea lor de conservare. „Pentru arheologi, aceste momente sunt extrem de valoroase, deoarece natura dezvăluie pentru scurt timp un obiect care, în cea mai mare parte a timpului, rămâne ascuns sub apele Dunării. Ne oferă o ocazie rară de a-l observa, documenta și studia în mediul său natural”, a declarat Pavel Popov, reprezentant al Muzeului Istoric Regional din Pleven, citat de Reuters. De ce contează: nivelurile mici afectează infrastructura și energia Descoperirea arheologică vine într-un context operațional sensibil: Administrația Națională „Apele Române ” indică faptul că debitul Dunării la intrarea în țară a ajuns joi la un nou minim istoric, de 1.400 mc/s , nivel estimat să se mențină cel puțin până pe 12 august . În paralel, nivelul Dunării la Cernavodă este monitorizat deoarece este „esențial pentru funcționarea în siguranță” a Centralei Nucleare Cernavodă . Conform ANAR, joi nivelul era de -218 cm , iar prognozele indică o scădere până la -228 cm în următoarele zile. Autoritățile precizează însă că stabilizarea debitului pentru aproximativ o săptămână oferă timp suplimentar pentru gestionarea situației și aplicarea măsurilor necesare pentru menținerea funcționării sistemului energetic. Context: un pod roman de circa 2,4 km, vizibil doar în astfel de episoade Podul lui Constantin cel Mare a fost construit la ordinul împăratului Constantin și inaugurat în 328 , legând Ulpia Oescus (astăzi în Bulgaria) de cetatea Sucidava (astăzi în România). Cu o lungime estimată la aproximativ 2.400 de metri , este considerat unul dintre cele mai lungi poduri ale Antichității, dar ar fi fost folosit relativ puțin timp și se estimează că a fost distrus în mare parte în jurul anului 367 . Seceta severă și valurile de căldură din această vară au redus semnificativ nivelul mai multor fluvii europene, inclusiv Dunărea și Rinul, iar astfel de episoade scot temporar la iveală vestigii care, în mod normal, rămân acoperite de ape. [...]
Ucraina își schimbă vârful militar cu o „nouă gardă” pro-NATO , iar numirea generalului Serhii Sobko ca adjunct al comandantului Forțelor Armate indică o accelerare a reformelor și a cooperării cu aliații occidentali, potrivit Digi24 . Sobko, în vârstă de 42 de ani, decorat cu medalia „Erou al Ucrainei”, devine principalul subordonat al noului comandant al armatei, Mihailo Drapatîi , numit de președintele Volodimir Zelenski pe 21 iulie, în cadrul unei reorganizări a conducerii securității naționale. Publicația notează că site-ul Forțelor Armate ale Ucrainei a menționat numirea miercuri după-amiază, iar principalele mass-media ucrainene au confirmat-o în aceeași zi. Unghiul acestei mutări este operațional: conducerea de vârf pare să parieze pe comandanți cu experiență directă de front și cu profil de reformatori, critici față de tradițiile de tip sovietic și favorabili tacticilor și echipamentelor moderne, inclusiv promovării ofițerilor mai tineri cu experiență reală de luptă. Ce aduce Sobko în echipa de comandă Din datele prezentate, Sobko este asociat cu două direcții: experiență de luptă și expunere consistentă la instruire și cooperare cu armate occidentale. În 2022, a avut un rol în apărarea Kievului, inclusiv în organizarea și înarmarea voluntarilor civili integrați în forțele teritoriale. În planul cooperării externe, articolul menționează participarea sa la misiuni și cursuri în mai multe state, inclusiv un curs avansat de nouă luni pentru ofițeri de infanterie la Fort Benning (SUA), precum și instruiri în Norvegia și Germania și un curs de limba engleză organizat de armata canadiană. Discuții cu Marea Britanie și priorități tehnologice Ministrul Apărării, Ievhen Khmara, a transmis într-un comunicat că s-a întâlnit cu Drapatîi și Sobko pentru a discuta continuarea colaborării. Ulterior, echipa de comandă (Khmara, Drapatîi și Sobko) a avut discuții cu o delegație militară din Marea Britanie pe teme precum apărarea aeriană, cooperarea în proiecte aerospațiale și dezvoltarea comună a dronelor. În același context, articolul consemnează că, potrivit relatărilor din presă, contribuția Marii Britanii la apărarea Ucrainei în 2026 ar urma să fie echivalentă cu 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei). Cine pleacă și ce se schimbă în profilul funcției Sobko îl înlocuiește pe generalul Andrii Lebedenko, descris ca specialist în servicii de sprijin în comunicații, securitate cibernetică și inovație tehnologică militară. În mandatul său, Lebedenko a fost asociat cu introducerea pe scară largă a vehiculelor terestre fără pilot (UGV – vehicule fără pilot la sol) și cu creșterea razei de acțiune și a puterii de distrugere a dronelor ucrainene de atac strategic. Schimbarea sugerează o repoziționare a „numărului doi” din armată către un profil mai pronunțat de comandant de front și reformator intern, fără ca asta să însemne, din informațiile disponibile, abandonarea direcției tehnologice. Următoarea mutare, încă neconfirmată Canalul de știri militare „Ukraine Context” a relatat că următoarea decizie importantă de personal a lui Drapatîi ar putea fi numirea soldatului-activist Valeri Markus ca sergent-major de comandă (cea mai înaltă poziție de subofițer). Informația a fost preluată de presa ucraineană mainstream, dar nu a fost confirmată, iar până joi după-amiază Markus nu comentase. [...]
Menținerea ratingului depinde de stabilitatea politică și continuitatea reducerii deficitului , iar apropierea alegerilor riscă să împingă agenda publică spre promisiuni bugetare și să crească costurile de finanțare ale statului, a avertizat premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit Digi24 . Bolojan spune că România a făcut „reduceri importante” ale deficitului într-un singur an, pornind de la un deficit de 9,3%, dar că aceste ajustări au venit cu „costuri sociale”. În acest context, el și-a exprimat speranța că ratingul de țară va fi menținut și că România ar putea trece la o perspectivă „stabilă”, ceea ce ar ajuta la scăderea costurilor de finanțare și a dobânzilor la care se împrumută statul. Ce urmăresc agențiile de rating și de ce contează pentru finanțarea statului Premierul interimar a indicat trei criterii pe care agențiile de rating le folosesc în evaluarea unei țări: situația financiară (în special deficitul, pe baza „cifrelor brute” și a datelor la zi); stabilitatea politică; perspectiva de viitor (în cazul României, anii 2027–2028). Pe componenta politică, Bolojan a criticat demiterea unui guvern fără o soluție rapidă de învestire a unui nou executiv, argumentând că o perioadă de incertitudine face mai dificilă estimarea politicilor publice atât pentru agențiile de rating, cât și pentru investitori și cetățeni. Riscul electoral: promisiuni bugetare și frână la reforme Bolojan a avertizat că intrarea în anii preelectorali și electorali aduce, de regulă, o scădere a „apetitului pentru reforme” și o creștere a „apetitului pentru populism”, pe fondul discuțiilor publice despre măsuri precum majorări salariale sau deblocarea posturilor la stat „fără constrângeri bugetare”. Aceste semnale, a spus el, sunt atent analizate în evaluările privind perspectiva pe 2027–2028. „Dacă cineva se uită la ceea ce s-a întâmplat în România în perioada 2023–2024, observă că, în anii preelectorali, apetitul pentru reforme scade, iar apetitul pentru populism crește.” În viziunea sa, România are nevoie cât mai repede de un guvern „cu puteri depline” care să continue reducerea cheltuielilor, să controleze îndatorarea, să reducă deficitele și să combată evaziunea fiscală. Context: Fitch a menținut ratingul, urmează Moody’s Cu câteva zile înainte, agenția Fitch a decis să mențină ratingul României la „BBB-”, ultima treaptă recomandată investițiilor, ceea ce a însemnat evitarea retrogradării la categoria „junk”, notează publicația. Urmează o nouă evaluare, de această dată din partea agenției Moody’s. [...]
Contestația USR și PNL la CCR poate întârzia intrarea în vigoare a Legii Integrității și pune sub semnul întrebării 770 de milioane de euro din PNRR , potrivit Digi24 . Miza este îndeplinirea până la finalul lunii august a jalonului din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) legat de reforma integrității, fără de care România ar putea pierde finanțarea aferentă acestui capitol. Sesizarea a fost depusă joi de parlamentari USR, la care s-au alăturat și aleși PNL, conform unor surse politice citate de publicație. Principalele critici vizează două modificări introduse în Parlament de PSD și AUR: aplicarea retroactivă a sancțiunilor pentru demnitarii declarați în conflict de interese sau incompatibilitate și obligativitatea publicării declarațiilor de avere ale soților/partenerilor. Curtea Constituțională a anunțat că va dezbate sesizarea pe 12 august. Calendarul devine esențial: legea avea termen de adoptare până la finalul lunii august, însă îndeplinirea jalonului depinde acum de rapiditatea deciziei CCR și de verdict. Ce înseamnă pentru banii din PNRR În forma descrisă de Digi24, scenariile sunt directe: Dacă CCR declară legea constituțională , jalonul din PNRR ar putea fi considerat îndeplinit, cu condiția ca procesul să se încadreze în termen. Dacă CCR declară legea neconstituțională , proiectul se întoarce în Parlament pentru modificări și noi dezbateri la Senat și Camera Deputaților, ceea ce crește riscul depășirii termenului și, implicit, al pierderii banilor. Publicația notează că situația ar trebui rezolvată în următoarele trei săptămâni pentru a nu fi periclitată finanțarea. Ce prevede Legea Integrității și de unde vine disputa Noua lege ar urma să înlocuiască declarațiile de avere cu o declarație de interese financiare , iar averile demnitarilor nu ar urma să fie nici complet secrete, nici publicate integral, potrivit informațiilor din articol. Două amendamente sunt în centrul contestării: un amendament susținut de AUR și adoptat cu voturile PSD privind declararea averilor și pentru partenerii aflați în „relații asemănătoare acelora dintre soți”, despre care USR și PNL au susținut în dezbateri că ar fi dificil de aplicat, inclusiv pentru că Agenția Națională de Integritate nu ar putea stabili astfel de relații; propunerea PSD de aplicare retroactivă a sancțiunilor privind incompatibilitatea și conflictul de interese, măsură despre care Digi24 scrie că l-ar viza direct pe Dominic Fritz și ar putea duce la pierderea mandatului de primar. Pe fondul sesizării, PSD a acuzat USR și PNL că au blocat 771 de milioane de euro din bani europeni pentru a-l proteja pe Dominic Fritz, iar fostul ministru al Justiției Radu Marinescu a criticat public demersul, într-o postare pe Facebook, conform aceleiași surse. Ce urmează Următorul reper este 12 august , data la care CCR a programat dezbaterea sesizării. În funcție de decizie, fie legea poate merge mai departe în forma actuală, fie revine în Parlament, cu riscul ca România să nu mai bifeze la timp jalonul din PNRR aferent reformei integrității și să piardă finanțarea de 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . [...]
